10,591 matches
-
tot cazul nu au de ce să existe. — Și nu găsiți nici o publicație care să vă satisfacă, pe-aici, prin părțile noastre? — Citesc în continuare și România literară (articolele sunt totuși bune, deseori) și, bineînțeles, Luceafărul. — Și nu vă place dvs. Albina? Poate că multe mi-ar plăcea, dar nu am destul timp. — Care e numărul cu care credeți că veți avea noroc vreodată? — Cum adică? Pe ce vă bazați în acest măreț și violent atac împotriva presei literare? — Dar ce are
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nevoia de a fuma.) Adaptarea umană la un alt context existențial, total diferit de cel anterior, este, În general, foarte greu de realizat, putând genera chiar răspunsuri paradoxale: „Durerea-i face să mintă și pe cei nevinovați.” (Publilius Syrus) Moartea albinei vine de la propriul ei ac. (Același lucru se poate spune, de exemplu, și despre cel care s-a deprins să facă rău: nemaiputând să aibă un discernământ al situațiilor, ajunge „din rău În mai rău”. Un alt proverb observă, pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pășească pe o cale mai bună În viață. Μ Pe seama Învingătorului se pun, de obicei, multe merite, dar poate că singurul lui merit adevărat nu a fost decât acela de a fi crezut, cu Încăpățânare, În șansa lui. Μ Așa cum albina se hrănește apoi din mierea pe care o produs-o, la fel este și În cazul omului: cuvintele cărora le-a dat viață Îi dau apoi, la rândul lor, viață (generații Întregi ajung să se hrănească cu Înțelepciunea din cuprinsul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scriitor! Μ Dacă prezența geniului o apreciem doar după caracteristicile unui produs de excepție, atunci geniul Îl putem găsi și În natură sau În lumea animală, sub diferite forme (de exemplu, perfecțiunea florală a orhideelor sau desăvârșita arhitectonică a fagurelui albinelor). Dacă Îl apreciem Însă după competențele psihice necesare realizării respectivelor caracteristici, atunci trebuie să admitem existența, pe de o parte, a unui geniu pur instinctiv, neconștient de sine, iar pe de altă parte, a unui geniu hiperlucid, care are facultatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ALBINA, cotidian care apare la București între 1921 și 1924. Prim-redactor este C. Morandini. Ziarul își propune, pe lângă „ridicarea neamului”, să apere și „adevărata Biserică”, prin care e desemnat ritul unitarian. Rubrici: „Buletin extern”, „Informațiuni”, „Faptele zilei”, „Artistice” și „Convorbiri
ALBINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
, revistă care a apărut la Sibiu, săptămânal, între 18 august 1877 și 30 septembrie 1880. Anunțată inițial cu titlul „Albina Daciei”, pe care autoritățile austro-maghiare nu l-au admis, A.C., „foaie beletristică, științifică și literară, cu ilustrațiuni”, era editată de Visarion Roman, redactor pentru perioada de până la 8 decembrie 1877 fiind I. Al. Lapedatu. În primăvara anului următor, I. Al.
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
ALBINE ȘI VIESPI, revistă satirică apărută la București, lunar, de la 1 mai 1893 până la 1 mai 1894. Actorul Ștefan Vellescu, autor și de scrieri dramatice ocolite de succes, este director și proprietar al acestui mensual, pe care l-a scos cu
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
a scos cu scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va evita „satira greoaie și bădărănoasă
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
ALĂUTA ROMÂNEASCĂ, revistă literară apărută la Iași de la 14 martie 1837 până la 1 septembrie 1838, ca supliment al ziarului „Albina românească”. Din prima serie, inițiată de Gh. Asachi, după modelul „Curierului de ambe sexe” al lui I. Heliade-Rădulescu, sunt cunoscute opt numere, ieșite la intervale neregulate, ultimul purtând data de 3 februarie 1838. În cadrul celei de-a doua serii, începută
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
3 februarie 1838. În cadrul celei de-a doua serii, începută la 1 iulie 1838, s-au editat, la 1 și la 15 ale fiecărei luni, cinci numere, avându-l ca redactor pe M. Kogălniceanu, revista rămânând sub patronajul administrativ al „Albinei românești”. Cu toate că nu a apărut decât puțin timp, A.r. s-a impus datorită faptului că a strâns în jurul ei pe câțiva dintre cei mai de seamă literați moldoveni ai epocii. Sub conducerea lui Asachi s-au publicat mai mult
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală a românilor. A redactat un „Calendar iulian-gregorian și poporal român” (1882, 1883), a publicat numeroase lucrări de etnografie și folclor în „Albina”, „Luminătoriul” și „Familia”, precum și în „Romänische Revue”. În 1890 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prieten cu At. M. Marienescu, M. a cules folclor literar și a elaborat studii privind folclorul românesc. Dar activitatea sa este, în mare
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
n. Constantiniu) și a lui Constantin Mătasă, preot. Urmează Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924-1928). Va fi profesoară la Școala Ortodoxă din București, consilier la Casa Școalelor, redactor la revista „Albina” și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Premiată la concursul „Femina” pentru nuvela Mama, M. debutează la „Universul literar” în 1934. Volumul de schițe Oropsiții îi apare în 1938, prefațat de Liviu Rebreanu. Marele prozator remarcă limba „pură
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
istorice și filologice au fost însuflețite de ideea latinității limbii și poporului român. A debutat cu versuri în „Amicul poporului” (1848). Prin colaborările foarte numeroase la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Telegraful român”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” ( Pesta ), „Albina”, „Transilvania”, „Familia” ș.a., el a dobândit o largă audiență printre contemporani. A scris despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit de el s-a
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
stea. M. a cules și multe informații despre datini, pe care le-a publicat în „Familia” și în volumul Cultul păgân și creștin (1884). Datinile, ca și basmele, publicate cu comentarii sub titlul Descoperiri mari în povestele (basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Întotdeauna menite să facă pământul, produsele sale și forța de muncă mai lizibile și mai ușor manipulabile de către o autoritate centralizată. O analogie cu apicultura ar putea fi utilă aici. În perioada premodernă, colectarea mierii era o activitate dificilă. Chiar dacă albinele erau adăpostite În stupi de răchită, recoltarea mierii presupunea alungatrea albinelor și de multe ori coloniile erau astfel distruse. Dispunerea fagurilor cu larve și a celor cu miere se făcea după reguli neclare, diferite de la stup la stup, care nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai lizibile și mai ușor manipulabile de către o autoritate centralizată. O analogie cu apicultura ar putea fi utilă aici. În perioada premodernă, colectarea mierii era o activitate dificilă. Chiar dacă albinele erau adăpostite În stupi de răchită, recoltarea mierii presupunea alungatrea albinelor și de multe ori coloniile erau astfel distruse. Dispunerea fagurilor cu larve și a celor cu miere se făcea după reguli neclare, diferite de la stup la stup, care nu garantau o extracție ușoară. Stupii moderni, În schimb, sunt concepuț astfeli
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Celulele de ceară sunt aranjate În rame verticale, cîte nouă sau zece Într-un stup, ceea ce face ca mierea, ceara și propolisul să poată fi scoase ușor. Extragerea lor este posibilă deoarece Între rame se lasă un spațiu pe care albinele nu Îl vor umple cu faguri, ci Îl vor lăsa liber pentru a putea circula. Din punctul de vedere al structurii, stupul modern este unul ordonat și „lizibil”, care Îi permite apicultorului să verifice starea coloniei și a reginei, să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
muncitorilor. Încheierea este un imn adus ordinii autoritare a benzii rulante. „Există o scară ierarhică foarte bine stabilită și respectată”, remarcă el, plin de admirație, cu privire la muncitori. „O acceptă pentru a se putea gospodări ei Înșiși asemenea unui roi de albine: prin ordine, regularitate, punctualitate, dreptate și paternalism”. Urbanistul care adoptă principiile științifice va proiecta și va construi orașul tot așa cum inginerul-constructor proiectează și clădește fabrica și, după cum un singur om elaborează Întregul plan al orașului și al fabricii, tot un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ordona arestarea rapidă și execuția lor. Același Stalin, la cel de-al doilea Congres al Colhoznicilor de Vază din 1935, susținea menținerea anumitor proprietăți private: „Majoritatea colhoznicilor vor să Își planteze o livadă, să cultive câteva legume sau să crească albine. Ei vor să ducă o viață decentă și, pentru aceasta, 0,12 hectare de pământ nu ajung. Trebuie să le alocăm 0,25 până la 0,5 hectare, sau chiar un hectar În anumite districte” (citat În Sheila Fitzpatrick, Stalin’s
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și folclor. Ciclul solomonian în cultura română (1979). Este secretar de redacție al „Revistei de etnografie și folclor” (din 1986) și membru în colegiul de redacție al „Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
în sprijinul unor campanii politice (O festă în comemorația zilei de 23 sept. 1845 sau Cobza lui Marinică, Păcală și Tândală sau Cavalerul și scutierul) și multe dintre fabulele sale (Măciașul și florile, Un muieroi și o femeie, Muștele și albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
a dat senzația verticalei. E un mediu abstract. Singurul peisaj abstract.” Volumul de poezie Cifrul pierdut (1996) îmbină, într-un registru muzical, întoarcerea într-un timp imemorial și „religia iubirii”: „În parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
abstract.” Volumul de poezie Cifrul pierdut (1996) îmbină, într-un registru muzical, întoarcerea într-un timp imemorial și „religia iubirii”: „În parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie...” (Antonin Dvořák
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
și „religia iubirii”: „În parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie...” (Antonin Dvořák - temă de cvartet). La J. condiția de vedetă de televiziune, cu avantajele și dezavantajele pe care le
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]