13,186 matches
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CLARIFICĂRI Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îmi place glasul să-ți ascult, În ochii tăi să m-adâncesc, Eu m-am rugat atât de mult Pe-alei de vis să te-ntâlnesc Dar, n-ai să afli niciodată Din ce îmi împletesc surâsul, Îl pictez pentru lumea toată Dar, fără tine, am opusul. Noaptea n-ar mai îndrăzni Să mă ferească de lumină Dac-a ta voce
CLARIFICĂRI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357182_a_358511]
-
marginea cartierului. De aici începe pădurea. Înainte de a intra în aceasta, am trecut prin Parcul sportiv „Unirea”, renovat și având o alfel de amenajare. Zeci de tineri jucau fotbal, alții tenis, pe cele șase terenuri. Am mers mai departe pe aleea pavată cu piatră cubică și am intrat în pădure. Buldozerele tăiaseră drum printre copaci. Pădurea se retrăgea încet dar sigur. -Tina dragă, aici în viitorii ani se vor construi vile. S-a retrocedat pădurea și defrișările făcute nu au alt
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
de unde-i veneau ideile ori gusturile astea? Și la hăinuțele și flanelele pe care ni le cosea pe când eram noi micuți ori ni le lucra cu andrelele am observat aceeași deosebită înclinare spre frumos...” medita Tudor plimbându-se alene pe aleile curate dintre ronduri, cu mâinile la spate, lipsit de griji, într-o deplină tăcere. „Pe toate bluzițele și puloverele aveam floricele lucrate. Erau în aceeași culoare ori în tonuri apropiate, dar nu-mi dau seama cum de le reușea așa
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Asta-i planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în apropierea ei. Fornăia...”. Năucit parcă de acest gând, porni pe aleea principală care-i purtă pașii spre grădină. Deschise poarta și merse la nucul cel bătrân pe care-l știa de când era mic. Coroana bogată acoperea o mare parte a cerului și răcoarea plăcută îl îndemnă să se așeze pe banca
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut paharul Răpindu-mi libertatea
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
ascunde-n noapte de ochi iscoditori, Vei adormi-n miresme și-n ploile cu flori, Sfioas-a nopții lună va rătăci cărarea Lăsându-te cu muza, să-ți afli alinarea. Tu doar îndreaptă-ți pașii ca-n vremi de-odinioară Pe-aleea poeziei... cu dor în călimară, Îngenuncheat stă teiul și-n rugă către soare, Te vrea din nou la el, în brațele cu floare. Secătuit de viață așteaptă Visătorul Cel care-n miez de noapte cutreiera Copoul Și îl cânta în
TEIUL IUBIRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357343_a_358672]
-
și spiralate ce dădeau afară din cornetele pătate de promoroacă. Râdeau ca doua fetițe lipsite de griji. Și chiar nu aveau griji: oleacă de salar aveau, erau tinere, inocente și visătoare. Încă nu cunoscuseră febra dragostei. Un tânăr trecea pe aleea din fața lor. Își trăgea cu mare greutate piciorul drept pus în ghips, sprijinindu-se pe o cârjă improvizată din lemn. Era frumos. Fetele îl priveau ca pe ceva căzut din cer. Văzându-le figurile mirate, îndreptate înspre el, tânărul s-
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
vine,Rătăciți în lan în flori.... X. CLARIFICĂRI, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011. Îmi place glasul să-ți ascult, În ochii tăi să m-adâncesc, Eu m-am rugat atât de mult Pe-alei de vis să te-ntâlnesc Dar, n-ai să afli niciodată Din ce îmi împletesc surâsul, Îl pictez pentru lumea toată Dar, fără tine, am opusul. Noaptea n-ar mai îndrăzni Să mă ferească de lumină Dac-a ta voce
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
octombrie 2011. Priviți-mă cât mai e vreme, Pe nas, să-mi puneți ochelarii, Cât încă n-am de ce mă teme Că ne vor camufla ghețarii. Credeți-mă cât mai am șoaptă Și duiosie prinsă-n ea, Cât încă am aleea dreaptă Și vă hrănesc cu dragostea. Strigați-mă cât mai am vina De-a mă ascunde după vise, Cât încă-mi iubesc rădăcina Cu brațele mereu deschise. Cântați-mă pe note clare, Cu tonul cât mai conturat, Să pot valsa
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
noapte ... Citește mai mult Priviți-mă cât mai e vreme,Pe nas, să-mi puneți ochelarii,Cât încă n-am de ce mă temeCă ne vor camufla ghețarii.Credeți-mă cât mai am șoaptăși duiosie prinsă-n ea,Cât încă am aleea dreaptăși vă hrănesc cu dragostea.Strigați-mă cât mai am vinaDe-a mă ascunde după vise, Cât încă-mi iubesc rădăcinaCu brațele mereu deschise.Cântați-mă pe note clare,Cu tonul cât mai conturat,Să pot valsa în continuareLa fel
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Oprisem dorul tău la poartă Deși, bătea necontenit, Ca ploaia, peste frunza moartă Din toamnă, când am ruginit. Oprisem stelele să cadă Și norii i-am împrăștiat, Cu mâinile-am făcut arcadă, Zadarnic, nu te-am așteptat. Oprisem pașii pe alee S-alerge-ntruna fără rost. Acum renasc ca o scânteie Și-am uitat cât de greu mi-a fost. Citește mai mult Oprisem la fereastră gândul,Uitasem glasul tău ceresc,Mă rătăcisem precum vântulSă uit cât de mult te iubesc.Oprisem lacrima
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei pentru a zugrăvi cât mai fidel portretul Iernii și al
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
Orfeu și Veronica cunună. florile tale cădeau peste umerii lor de îndrăgostiți, ochii li se topeau într-un albastru de cer, li se topeau, teiule, teiule, îmbătător mai erai când bătea vântul prin tine, seara când umbrele lor fermecate pe alee treceau. se-auzeau pași pe înserate în culori de soare-apune, luminând cărări de vis ce-aprindeau în zare ruguri, luna dragă călăuză, cu luceafărul sclipind, se topeau ca două umbre în dulceța de amurguri... împărat era poetul ca și codrul
TEIULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357509_a_358838]
-
acestei urbe, cheltuiala căruia a fost asigurată tot un gest de bunăvoință și patriotism local al guvernatorului BNR. Din nețărmurita dragoste pentru vașnicii săi parinți, care își află locul de veșnică odihnă în cimitirul orașului natal- Drăgășani, a asigurat amenajarea aleilor cimitirului, unde se află și obeliscul închinat eteriștilor greci, care au căzut în confruntarea cu turcii, precum și monumentul eroilor locali, căzuți în Războiul de Independență și cele două războaie mondiale, precum si o capelă dedicată ceremoniilor religioase de înhumare a celor
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
îi deschise. Nu avusese timp să-l ascundă undeva ca pe celălalt, dacă nu dorea ca Radu să-l vadă. Acum era prea târziu. - Ce, ți-ai comandat vreo planșă, de a venit Fan Curierul? Are mașina trasă în capătul aleii. - Nu, mi-a adus un colet din Italia. - Da? De la Sabina? - După adresă nu pare a fi de la ea. - Dar de la cine poate fi? Adrianei îi trecu prin minte să-i spună că și-a comandat un portret într-o
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar, se dovedea, prin a sa „Adunare de câteva istorii în stihuri”, un snesibil versificator preocupat de „deșertăciunea lumii”. Dincolo, peste alee, aproape de intrarea în complexul monahal, se află Casa Topârceanu. De ce se numește așa ne spune maica stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
spun lu` domnu? (n.n. - domnul profesor)”. Reacția poetului a fost promptă: „Două palme peste obraz”. Atelierul de țesătorie a reprezentat o autentică școală de industrie casnică în arta țesutului, dar și o importantă sursă de venituri pentru mănăstire. Undeva, în stânga aleii ce duce către biserica principală, parcă odihnindu-se la subțioara vremii, se înalță Biserica-bolniță „Învierea lui Lazăr”, construită între 1884-1888, după planul arhitectului Niță Popescu, cu pictura murală executată de renumitul zugrav Ilie Petrescu, împreună cu ilustrul său fiu, Costin Petrescu
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
odihnindu-se la subțioara vremii, se înalță Biserica-bolniță „Învierea lui Lazăr”, construită între 1884-1888, după planul arhitectului Niță Popescu, cu pictura murală executată de renumitul zugrav Ilie Petrescu, împreună cu ilustrul său fiu, Costin Petrescu și Nișă Poșoiu din Pitești. Lângă aleea principală, în fața casei Topîrceanu e fântâna construită cu efortul fizic și financiar al Înaltpreasfințitului Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Mușcelului, în 1993, „când nu aveam nici apă, nici bani pentru a construi o fântână. Asta este o lucrare ce suspină de
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
poftiți să lucreze - la microferma cu sere de legume, brutărie, bucătăria cantinei cu 90 de locuri pe serie, crescătoria de ciuperci sau făbricuța de vitralii. a mai fi destul de lucru la îngrijirea iazurilor cu pește, la întreținerea clădirilor și a aleilor, la curățenie sau la asistarea celor în nevoie: vârstnici, copii și bolnavi. Se dorește inclusiv construirea unui centru de îngrijiri paleative. Cum se poate implica un voluntar: Donează bani: cont bancar: B.R.D. Sucursala Buzău RON - RO10 BRDE 100S V439 5201
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
în suflet, ca printr-un bazar. VENISE TOAMNA Venise toamna în parc. Sta zvârlită sub haina paznicului de noapte și asculta mărturisirile pașilor de sub frunze. Trecea-n fugă un sfert de lună, cu buzele mirosind o gutui. Felinarul din palma aleii moțăia pe veșmântul de iarmaroc al băncii ce mai păstra în buzunar fotografia trupului tău, clopot ciocnit de clipa lutului suit în mine. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEZII / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
de greu Orice slovă sfântă mi se cuvine PSALMUL 25 Că-i mila Ta fascicul din ochii mei Și bine mi-a făcut adevărul Tău Am fugit de cei ce viclenesc doar rău Cu cei fără de lege nu-s pe alei Voi înconjura jertfelnicul Tău sfânt Ca să aud glasul laudei Tale Să spun toate minunile din cale În lăcașul slavei am alt legământ Să nu pierd cu cei păgâni sufletul meu Cu vărsătorii de sânge viața mea Oricât printre atei mi-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
și este sculptat cu dalta dorului. Din cuvântul înrourat cu credință, iubirea se conturează pe firmamentul nemărginirii, vegheată de aștri în mister. Poetul poate modela înfățișarea iubirii din văpăile mistuitoare ascunse în privirea sa. Chiar dacă se înstrăinează iubirea colindând pe alei nedefinite, o poate cuprinde în unde înflăcărate: „Adesea-ți sculptez chipul din lespede de gând -/ C-o daltă făurită din dor și din cuvânt.../ Dar mai ades, în noapte, cu flacăra privirii,/ Îți modelez făptura din purpura privirii.// Iubito, ești
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
Adesea-ți sculptez chipul din lespede de gând -/ C-o daltă făurită din dor și din cuvânt.../ Dar mai ades, în noapte, cu flacăra privirii,/ Îți modelez făptura din purpura privirii.// Iubito, ești departe, sub alte zări trăiești/ Și pe alei străine, tu pasu-ți potrivești/ Cu alte ore, clipe...în triste-amiezi adaști -/ Și te veghează-n noapte străini și sumbri aștri.” (Chipul tău) Însăși iubirea devine un colind, căci sufletul său tresaltă cufundat într-o dulce uitare. Bradul, simbol al verdelui
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi ofilite de flori, lăsate acolo de cu toamnă. Aștept preț de câteva gânduri să-l zăresc ori să-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Ionescu, prim-ministru al României în perioada Primului Război Mondial și care a avut un rol important în realizarea Unirii de la 1918. Acesta a cerut prin testament să fie îngropat la Sinaia. Ocolind zidurile înalte din piatră ale mănăstirii, au intrat pe aleile parcului muzeului Peleș. Muzeul era deschis, așa că la fel ca toți cei interesați să afle o parte din istoria țării, chiar dacă era relatată trunchiat de către ghizii muzeului, s-au așezat la rând, așteptând să intre în Castel. Așa au aflat
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]