2,596 matches
-
albinele: chiar și insectele sau animalele sunt mai potolite, decât omul în luptă. Ineficacitatea războiului se poate vedea și în Contra Celsum, VIII, 70, unde, referindu-se la un discurs precedent în care îl contraataca pe Cels, cu privire eficacitatea rugăciunii, alexandrinul dorește convertirea tuturor romanilor care ar duce, grație credinței lor, la sfârșitul războiului, cel puțin în interiorul Imperiului.O ușoară aluzie la metoda alegorică origeniană, folosită în hermeneutica cărților antico-testamentare și particulara sa viziune a războaielor sfinte ale evreilor, ne arată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu participe la cultele idolatrice și să nu ucidă. Origene nu a voit să prezinte soluții univoce problemelor de caracter doctrinar și cu atât mai puțin celor de caracter moral. Pentru el creștinismul se afla pe calea trasată de Clement Alexandrinul, o educație a omului înzestrat cu liberul arbitru care, prin capacitatea sa de a alege binele, avea posibilitatea să rezolve chestiunile etice specifice de-a lungul istoriei sale universale. 2.2.3. Minucius Felix Pe timpul lui Alexandru Sever (222-225), în fața
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
există nici o discordanță între relatările lui Tertulian, Hipolit și Iustin și ceea ce afirmă Origene, după cum ar părea în aparență, întrucât cei dintâi ne vorbesc despre locurile unde a ajuns Evanghelia, fără a specifica in lato sau in parvo modo, iar alexandrinul despre necesitatea cuceririi întregii lumi la Evanghelie, pentru ca mai apoi să poată veni sfârșitul lumii. Origene înșiră toate popoarele care, în marea lor totalitate, nu au cunoscut credința în Isus Cristos până în secolul III. Tertulian, Hipolit și Iustin s-au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștine, după cum se poate înțelege mai ales de la Tertulian. Atitudinea Bisericii a fost dominată cu precădere de cele de lealitate (Meliton, Atenagora etc.), din care va deriva cea Bisericii secolului IV (de ex. Eusebiu de Cezareea). În scrierile lui Clement Alexandrinul, Minucius Felix, Origene, Ciprian etc. problema serviciului militar ori nu este cea importantă, ori întâlnim aluzii secundare. Nu există nici un text care să indice vreo eventuală interdicție a serviciului militar, cu pretextul că uciderea este contrară eticii creștine. Considerând aspectul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii - de Mielul turbat, piesa lui Aurel Baranga. Un conflict asemănător structurează piesa Curaj de vânzare (51%). Tot o femeie, inginera Alexandrina, luptă aici cu birocrația, comoditatea și scleroza, ridicându-i împotrivă pe toți neputincioșii și intriganții din întreprindere, care organizează împotriva ei o cabală, dejucată în cele din urmă. Pensiunea doamnei Olimpia înfățișează o ambianță feminină bucureșteană în 1944. O patroană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Catrina, fiică a marelui vistier Iordache Cantacuzino, N. aparține unei familii de mari boieri și domnitori. După moartea tatălui, vistiernicul Neculce, și după ce mama se recăsătorește cu grămăticul Enache (1679), copilul va locui la Blăgești, lângă Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
serie întreagă de medici de renume care funcționau la Spitalul «Dimitrie Drăghici» printre care cităm: dr. Aristide Peride (1871 1887), Jack Ungar (1888-1918), dr. Mihail Mogoș (1918-1925), dr. Gheorghe Andreescu (1925-1939), dr. Petru Severin (1939-1945), dr. Dumitru Holban (1945-1947), dr. Alexandrina Holban (1947-1957), dr. Gheorghe Balcu (1957-1967). În anul 1925 apare Legea pentru unificarea administrativă a întregii țări, lege care introduce trei concepte noi: comună suburbană, comună urbană și municipiu. La 14 august 1938 se organizează trei mari unități administrativ-teritoriale: 1
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din orașul Vaslui. După dr. Jack Ungar, la conducerea spitalului vine dr. Andreescu Gheorghe, ca medic șef pe cele două secții importante: interne și chirurgie. Pentru prima dată se organizează sala de operații, dotată cu utilaj modern și împreună cu dr. Alexandrina Holban, organizează serviciul de radiologie și un laborator de analize medicale, ceea ce va permite ca în spital să se poată efectua orice fel de intervenții chirurgicale și obstetricale. Numele doctorului Gheorghe Andreescu rămâne indisolubil legat de Spitalul din Vaslui pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
doctor, Petru Severin (1939-1945), care este totodată și șeful secției de chirurgie. Începând cu luna august 1941, odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, spitalul devine și “Spitalul Militar de zonă interioară”. Dintr un raport făcut de medicul primar Alexandrina Holban reiese că: din cei 127 pacienți, 6 erau militari răniți prin accident, 5 erau militari răniți pe front, un civil rănit la parașutism, 1 prizonier; 17 prizonieri medicali, 1 prizonier rănit, 13 militari chirurgicali și medicali, 23 civili. În timpul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medicali, 1 prizonier rănit, 13 militari chirurgicali și medicali, 23 civili. În timpul războiului 1941 1945, Spitalul "Drăghici" cu 100 paturi (60 paturi pentru serviciul medical, maternitate și T.B.C. și 40 paturi pentru serviciul chirurgical), era deservit de următorii medici: Holban Alexandrina, medic primar interne; Severin Petru, medic primar chirurg; Speranța Gheorghe - medic secundar interne; David Mircea medic secundar chirurgie; Frăsineanu Octav - farmacist. (Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital timp de 41 de ani (1918-1959) ca medic primar de medicină internă și șefa acestei secții până în 1949, a fost colaboratoarea doctorilor Gh. Andreescu și Petru Severin. A înfruntat tot felul de greutăți în preajma
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
devotați profesiei lor, absolvenți ai Facultății de Medicină din perioada interbelică, formați la școala marilor somități ale medicinii românești. În perioada 1946-1949 sunt atestați la Spitalul "Drăghici" și la Spitalul Israelit, la circumscripțiile sanitare din orașul Vaslui următorii medici: Holban Alexandrina, născută în 1890, absolventă a Facultății de Medicină din Iași, medic primar interne, coordonatoarea maternității, directoare adjunctă și directoare a spitalului 1939-1949 la Spitalul Vaslui; Ovanez Ioan, născut în 1906, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1934
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care au lucrat în acest așezământ: dr. Ignat Markstein și dr. Karol Hoffman. Urmează o serie de medici cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești din secolul al XX-lea, printre fondatorii și reprezentanții de seamă ai acesteia se numără mulți medici ridicați din fostul județ istoric
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui Bazil (Vasile) Andreescu, general doctor, aghiotantul lui Carol Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a muncit timp de 40 de ani în acest spital cu rezultate deosebite pentru evoluția unității; dr. Petru Severin - a murit de tifos exantematic la căpătâiul bolnavilor, apoi dr. Ioan Ovanez, dr. Vasile Sepeniuc, dr. Gheorghe Balcu, veniți de la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
folosit de marele Davila atunci când chema aghiotantul, piese aflate acum la Muzeul din București, Facultatea de Medicină, secția Istoria Medicinii. DE VORBĂ CU CITITORII Copil fiind, auzeam vorbindu-se în casă de Holbănoaia și doctorul Teodoru. Holbănoaia era doamna dr. Alexandrina Holban, vestită pentru înțelegerea greutăților oamenilor și în special ale femeilor, comportânduse ca o mamă pentru cei în suferință. Doctorul Teodoru, rudă prin alianță a mamei mele, cea care se mândrea cu personalitatea medicului șef de județ (1934-1950). Ca elev
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
folclorul român, RITL, 1959, 3-4; Ecaterina Fodor, Cercetările lingviștilor ruși și sovietici despre relațiile lingvistice slavo-române, RSL, 1962, 221-233; A.S. Kidel, Aleksandr Ivanovici Iațimirski. Biobibliografia, Chișinău, 1967; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 184-186; Alexandrina Matcovschi, Iațimirski Aleksandr Ivanovici (Biobibliograficeskii spravocinik), Chișinău, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5-6. Il.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Versiunea tradițională a originilor lui Israel și a monoteismului 1.1. Versiunea tradițională Cea mai mare parte dintre izvoarele ce vorbesc despre religia lui Israel se află în Biblia ebraică și aramaică la care se adaugă textele grecești ale canonului alexandrin, adică așa-numitele cărți deutero-canonice, acceptate ca inspirate de Biserica Catolică, nu însă și de Israel și, după exemplul său, nici de cele mai multe dintre bisericile evanghelice. În această carte nu ne-am propus să discutăm problema canonului biblic și criteriile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
șaptezeci și doi de savanți aduși de la Ierusalim, au tradus Torah în limba greacă timp de șaptezeci de zile, din porunca regelui Ptolemeu II Filadelful (285-246 î.C; Calabi 1995). Realitatea este însă mai prozaică: această tradiție a apărut în sânul iudaismului alexandrin în care mulți iudei, în special prozeliți, nu cunoșteau suficient de bine limbile ebraică și aramaică. Aici a lucrat și filosoful evreu Filon din Alexandria. b) În patria mamă, după dezastrul primei răscoale, ebraismul a a reușit cu succes să
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Eugen Lozovan (B. P. Hasdeu și Țările Scandinave, 1967, L’Alliance de D. Cantemir avec Pierre le Grand, 1979) până la Gino Lupi, E. D. Tappe, Mariano Baffi, Wilhelm Giese, Klaus Heitmann, Roberto Scagno ș.a. Dintre românii exilului, mai sunt prezenți Alexandrina Mititelu, Dumitru Marin, Paul Miron, Neagu Djuvara, Leontin Jean Constantinescu, Petre Ș. Năsturel, Pavel Chihaia, Dan Cernovodeanu, Octavian Vuia, Alexandru Ciorănescu, I. G. Dimitriu, Adolf Armbruster, Mihai Cismărescu, ceea ce ilustrează elocvent atât diversitatea problemelor de românistică abordate, cât și valoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
rabinii ortodocși din Iudeea drept un rabin eretic. Prin intermediul școlii de cateheți - Didaskaleion - din Alexandria înființată de rabinul Filon, acesta a încercat să influențeze viitorul Neamurilor prin născocirea ideologică nu-mită fariseism iar făcăturile lui au influențat puternic scrierile iudeo-cretinilor Clement Alexandrinul, Origene, Ambrosius și Augustinus. În neobrăzarea lor fără margini, Filon și Clement - urmașul său întru plăsmuiri nebune și ticăloase - au scris că Platon s-a inspirat în scrierile lui din Tora!!! Prin traducerea Torei în limba greacă de către grupul fariseilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
terapeuților din Egipt! Pre limba acestor lifte, hoția se cheamă înțelepciune. Filon este apologetul care a apărat cu fanatism miturile și profețiile ivrite, interpretate alegoric nu prin conținutul filozofiei elenistice ci mai mult el a încercat o iudaizare a elenismului alexandrin. Edersheim, într-un remarcabil studiu cu privire la acțiunea lui Filon scrie: ,,Abia dacă se poate spune că în această privință, esența și spiritul proveneau din iudaism iar forma din Grecia. Mai degrabă, pare de multe ori că esența a fost de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
rabinul Apolo că era plin de înțelepciune și a venit din Alexandria iar personajul este amintit și pe tăblița 53 unde Ili este îndemnat să plece în dabo Sion să-și salveze Frăția de zoile aramaice împrăștiate de îndrăcitul iudeu alexandrin. În manuscrisele descoperite la Marea Moartă cuvîntul edah preluat de la eseni care pe tăblițele apare sub forma edia sau ede, este folosit atît pentru lăcașul de cult cît și pentru adunarea legiuitoare a comunității, dar și pentru consiliul de conducere
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]