11,393 matches
-
generozitate (vezi Milostenie). Banca este locul unde se găsesc banii persoanei, și deci spațiul bogăției interioare. În funcție de scenariul visului, ea inspiră un sentiment de încredere și de securitate sau, dimpotrivă, revelează îndoielile celui care visează asupra resurselor sale. Bancherul este aliatul ori adversarul, în funcție de bunăvoința sau de reaua-voință manifestată. Apariția sa în vis indică situația de dependență în care se găsește subiectul, incapacitatea de a-și gestiona singur energia. Încă nu este complet liber. Derularea visului îi permite să știe dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și cosmice. Galbenul mai evocă munca de transformare și de maturizare. Este asimilat cu recolta, secerișul, cerealele. Aurul are aceeași simbolistică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tocmai se petrece sau s-a petrecut, focalizăm atenția pe chiar procesul acțiunii (un accident, un bombardament, un acord de pace), pe o declarație (conferință de presă, discurs oficial, extras dintr-un interviu), pe identificarea actorilor implicați (victime sau beneficiari, aliați sau opozanți) sau pe circumstanțele materiale (în spațiu și timp). Explicativ. Descrierea se concentrează pe întrebările: cum și de ce. Prin urmare, contează finalitatea evenimentelor și consecințele lor, motivele și intențiile celui care a provocat evenimentul. Scopul principal îl reprezintă acea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de afectare a capacităților de sesizare a stimulilor, bazată pe o relaționare inedită, ce afectează vechile condiționări de ordin spațial și temporal. E-learning-ul poate fi înțeles ca o abordare inovativă, interactivă, centrată pe educat, care face din mediul informațional un aliat de primă mână. Tehnologicul face ca instruirea clasică să intre în recul, note ale acesteia fiind preluate de suportul tehnic și de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare sunt evidențiate prin următoarele opt dimensiuni: Dimensiuni
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
va evalua și nota rezultatele elevilor, iar aceștia îl vor avea ca bază mereu pentru autoevaluări. Evaluarea prin portofoliu rămâne o formulă complementară evaluării prin probe tradiționale. Cele trei tipuri de portofolii privilegiază o pedagogie care face din copil un aliat responsabil al propriei formări. Accentul se pune pe capacitatea de analiză și discernere, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
apare grăbit, „ca din senin” (sugestia verbului grecesc), Însoțit de „o mulțime” Înarmată cu săbii și ciomege. Săbiile erau ale soldaților romani, fără doar și poate, ciomegele (literal: „lemnele”), ale iudeilor trimiși de Sinedriu. În fine, ucenicul le dăduse consemn aliaților săi: Isus va fi deconspirat printr-un sărut. După acest sărut, plin de afecțiune, soldații pun mâna pe Rabbi. Acesta nu-i spune absolut nimic lui Iuda. Se lasă arestat În vreme ce ucenicii Îl părăsesc, luând-o la fugă. Unctio Bethaniae
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Clausewitz, dar există și obiective strict militare, transformate În misiuni ale armatei. Astfel, doctrina armatei americane (Joint Warfare of the Armed Forces of the United States) stabilește că aceste obiective sunt: Înfrângerea inamicului, coerciția, asigurarea garanțiilor de securitate (pentru aliați) și descurajarea (Troxell, 2006, pp. 219-222). Figura 3.2. Strategia națională: mobilizarea resurselor (adaptare după Jablonsky, 2006) 3.4. Evaluarea și managementul risculuitc " 3.4. Evaluarea și managementul riscului" După unii sociologi, societatea actuală este o societate a riscului (Giddens
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a acționa efectiv ca o alianță ar trebui să fie menținută, Însă organizația ar trebui să se concentreze În primul rând asupra riscurilor neconvenționale. Este mai puțin probabil ca riscurile securității aliate să rezulte dintr-o agresiune calculată Împotriva aliaților. Mai degrabă, acestea sunt consecințele adverse ale instabilităților ce pot izbucni din probleme sociale, economice și politice profunde, incluzând rivalitățile etnice și disputele teritoriale cu care se confruntă mai multe state din Europa Centrală și de Est. Tensiunile care se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
subiect al generalizărilor „de bun-simț”. Aceasta nu Înseamnă că patternul descris va urma inevitabil. Ele sunt mai mult o bază pentru teorii rudimentare, care generează, mai degrabă, „reguli de predicție” valide, deși nici una dintre ele nu este inevitabilă. Câteva exemple: „aliatul inamicului este...”; „inamicul unui inamic este...”; „dacă baza unei alianțe se schimbă...”; „dacă o tendință economică este anticipată...”, (Kahn, 1973, p. 141). Folosirea lor În prognoze presupune simpla reformulare pentru a pune Întrebări punctuale. Așadar, ele devin mijloace euristice pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
atârnă securitatea sa națională, garantată În acel moment de relația privilegiată a acesteia cu Puterile Centrale (Miroiu, 2005)2. De fapt, În această perioadă, Întreaga strategie de securitate națională este schițată și concentrată asupra respingerii unui eventual atac din partea fostului aliat - Rusia - care să aducă atingere supraviețuirii sau integrității teritoriale a României. Mai mult, România adoptă o postură militară ofensivă În vederea atingerii intereselor sale anexioniste, construindu-și și organizându-și armata de așa natură Încât să poată participa la cucerirea obiectivelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
același timp ca supraviețuirea să nu-i fie pusă În pericol: clasa politică românească a exprimat În repetate rânduri ideea că implicarea În conflict de partea Puterilor Centrale ar putea forța Rusia să atace și să ocupe România, Înainte ca aliații noștrii vestici să ne vină În ajutor, aceștia fiind masiv angajați pe frontal de vest2. În esență, România a licitat Între 1914-1916 opțiunile sale de a-și asigura supraviețuirea, dar și de a folosi balanța de putere sistemică pentru a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a folosi balanța de putere sistemică pentru a-și garanta unele câștiguri. Intrarea României În război În 1916 de partea Antantei se reduce la un comportament strategic de balansare, motivat de dorința de obținere a teritoriilor transilvănene promise de aliați, În condițiile În care decidenții politici români, dar și vestici se așteptau ca aportul militar românesc să poată schimba raportul de forțe pe flancul sudic al frontului de est. Așa cum am menționat deja, România a fost În toată această perioadă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
naționale, a intrat În război de partea Antantei. Trebuie menționat În acest context faptul că, În cei doi ani de neutralitate, diplomația românească a fost foarte activă În a căuta să supraliciteze ajutorul pe care România Îl putea aduce eventualilor aliați prin intrarea În război de partea lor, joc strategic pe care marile puteri europene l-au acceptat pentru că mai sperau Încă În faptul că puterea și capabilitățile României (deși minore și mai degrabă simbolice) aveau să Încline definitiv balanța În favoarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
balanței de putere În Europa Centrală și de Sud-Est, se considera că România putea să facă acest lucru - sau măcar ar fi sprijinit, prin deschiderea unui nou front care i-ar fi forțat pe opozanți să-și disperseze trupele, ofensiva aliaților asupra pozițiilor ocupate de aceștia. Sfârșitul primului război mondial a dovedit că decizia strategică a Bucureștiului fusese corectă, iar unificarea națională a devenit la scurt timp o realitate. Nu numai că unificarea națională a consolidat statul român, dar, În egală
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
numai parțială. Uniunea Sovietică era exclusă de elita politică de la București drept potențial aliat, din cauza viziunii ei revoluționare asupra organizării politice și economice a celorlalte state, ca și datorită iredentismului ei În chestiunea Basarabiei. În plus, din cauza distanței considerabile dintre aliați, era foarte greu - și de aceea și foarte puțin probabil - ca aceasta să poată să ofere ajutor militar real României, ceea ce Însemna că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iredentismului ei În chestiunea Basarabiei. În plus, din cauza distanței considerabile dintre aliați, era foarte greu - și de aceea și foarte puțin probabil - ca aceasta să poată să ofere ajutor militar real României, ceea ce Însemna că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei române. Prin urmare, nu existau opțiuni de alianță ale României În 1940, iar singura decizie coerentă În ansamblul mai larg al unui subsistem hegemonic era alinierea cu hegemonul. Schimbarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
subsistem hegemonic era alinierea cu hegemonul. Schimbarea balanței de putere odată cu intrarea URSS și SUA În război (1941-1942) au determinat, În cele din urmă, o nouă schimbare a strategiei României care, la 23 august 1944, Întoarce armele Împotriva Germaniei și aliaților săi de până atunci - o nouă decizie de aliniere, luată sub presiunea faptului că, odată schimbată balanța de putere, URSS și România se confruntau din nou pe teritoriul național, crescând exponențial riscul unei invazii a Armatei Roșii care ar fi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
plus, este foarte răspândită opinia conform căreia România s-a opus În nenumărate rânduri dictatelor Moscovei, ajungând chiar să adopte o politică sfidătoare. În realitate, lucrurile nu s-au petrecut așa. Pericolul constant pe care URSS Îl reprezenta pentru proprii aliați a făcut ca România să fie nevoită În permanență să fie În alertă și să urmărească o relație stabilă și neobstrucționată cu Moscova. Considerente legate de vulnerabilitatea sporită resimțită de România În această configurație de securitate a determinat-o să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În 1998 (transformată În lege În 2000). În concordanță cu noul statut al României, Parlamentul a aprobat În noiembrie 2004 o nouă lege a planificării apărării. Prin sistemul de planificare al NATO se urmărește dezvoltarea unitară a capabilităților militare ale aliaților pentru a răspunde cerințelor de interoperabilitate și standardelor NATO. În cadrul procesului de planificare, au loc consultări periodice privind armonizarea cu cerințele NATO a planurilor și politicilor naționale În domeniul apărării. În acest fel, se realizează o concordanță necesară Între planificarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dintre superputeri drept un mijloc de soluționare a conflictelor internaționale. Fiecare percerpea aceste conflicte În termeni de sumă zero - câștigul uneia Însemna o pierdere pentru cealaltă (Katz, 1991). Fiecare parte era deci interesată mai degrabă În a-și sprijini proprii aliați În conflictele cu aliații celeilalte părți. Totuși, la sfârșitul anilor ’80, noul context internațional a permis cooperarea dintre URSS și SUA pentru evitarea, gestionarea și chiar soluționarea cu un oarecare succes a unor crize din Lumea a Treia (Doran, 1991
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mijloc de soluționare a conflictelor internaționale. Fiecare percerpea aceste conflicte În termeni de sumă zero - câștigul uneia Însemna o pierdere pentru cealaltă (Katz, 1991). Fiecare parte era deci interesată mai degrabă În a-și sprijini proprii aliați În conflictele cu aliații celeilalte părți. Totuși, la sfârșitul anilor ’80, noul context internațional a permis cooperarea dintre URSS și SUA pentru evitarea, gestionarea și chiar soluționarea cu un oarecare succes a unor crize din Lumea a Treia (Doran, 1991). Aceasta s-a realizat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
recunoscut și ea independența ambelor state, ignorând astfel nu doar nerespectarea de către Croația a angajamentelor asumate, ci mai ales (și poate mult mai important) propriile cerințe. Acest fapt a subminat credibilitatea Comunității ca actor internațional competent atât În fața membrilor și aliaților săi, cât și față de părțile implicate În conflict. Partea sârbă În mod special a pus În discuție credibilitatea CE ca mediator neutru (Morris, 2004; Kintis, 1997; Silber și Little, 1996). În cele din urmă, când embargoul pentru Croația, Slovenia și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să avem grijă de copilul nostru. Și s-au întors în orașul cel mai important al insulei, Ajaccio, în casa de pe strada Iarbă Rea (Malerba). încet-încet, dar destul de repede, fostul inamic al francezilor, adică Carlo Maria Buonaparte, s-a făcut aliatul credincios al acestora. într-atât de devotat, încât și-a franțuzit și numele: Carlo a devenit Charles. A și fost primit în baroul orașului. îndată a venit și reacția conaționalilor corsicani. Dar numai în glumă: „Buona- Parte” - cu alte cuvinte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
față, era limpede pentru toată lumea că cei doi aveau interese diferite. Dacă nu chiar ostile. Napoleon dorea să se extindă spre răsărit, Alexandru dorea să pătrundă cât mai adânc în inima Apusului. Mizând pe cartea „sincerității”, Napoleon a plusat miza: - Aliatul meu este prietenul meu. Formularea, cu iz de maximă, conținea vizibil invitația de încheiere a unei alianțe. Ceea ce lui Alexandru nu i-a fost greu să bage de seamă. Dar acesta ezita, pe moment, să-și spună părerile. Cum Napoleon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
la care Balașov a dat un răspuns plin de sugestii: - Sunt mai multe. Carol al XII-lea l-a ales pe cel care trecea prin Poltava... Era în plină vară. Acea vară a dovedit că nu numai iarna rusească este aliatul cel mai puternic al rușilor. Moleșiți de căldură, stropiți din abundență de ploi lungi și dese, loviți de vânturi puternice, soldații francezi s-au văzut puși în situația de a mărșălui prin gloduri grele. Mai mult decât atât: între primele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]