3,286 matches
-
pe furiș din grădinile caselor părăsite. În satul Frata, la opt mile de Alba Iulia - unde Rogerius, scăpat din prizonierat, a poposit mai bine de o lună de zile, adăpostit în pădurile de pe înălțimile din apropiere, a trebuit să-și aline foamea doar cu pâine neagră, coaptă din făină de grâu combinată cu făină de coajă de stejar râșnită, care i s-a părut mai gustoasă decât orice prăjitură. Vitele dispăruseră, luate de tătari și noii stăpânitori, după ce au trecut în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Wall street, http://www.wall-street.ro/articol/Economie/ index.html, [accesat 02.04. 2012] 102 Aurica Brișcaru, "To whom are the business organization responsible?", în Globalization and Higher Education in Economics and Business Administration (GEBA2010), IV International Conference, 2011. ----------------------------------------------------------------------- ALINA DUDUCIUC Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă 2 7 AURICA BRIȘCARU 2 3
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu îl mai poți retrage. Cuvintele există în sine chiar și atunci când sunt folosite într-un context eronat, sau când sunt denaturate, din sensul lor primar. Ele au forță, pot convinge, pot distruge, pot înălța și prăbuși, vrăjesc, dezbină și alină. Sfânta Carte a subliniat cât de important este ceea ce îi iese omului pe gură. Interesant de remarcat este că tot ceea ce exprimă Binele, poate fi exprimat cu ușurință și rapiditate, printr-un număr foarte mare de cuvinte, pe când, ceea ce exprimă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai ai nimic de dat, poți să dăruiești încă ceva, ce-i mai presus de toate: o rugăciune”. (Vladimir Ghika) A străbătut pământul, în lung și în lat, ca și când ar fi vrut să-l strângă, cu drag, la piept; a alinat, a mântuit și a convertit oameni de pretutindeni, cel pe care Papa Pius al XI-lea l-a numit „marele hoinar al sec. al XX-lea”. Lui i se potrivește perfect caracterizarea făcută de către poetul G. Passolini: „(el)... este soldatul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și administrarea celor șapte sacramente și prin sacramentaliile instituite de Biserică. Numai ei vestesc Cuvântul mântuitor, prin învățătura creștină și cheamă conștiințele înspre desăvârșire. „Credința vine din ascultarea vestirii, iar vestirea, din Cuvântul lui Cristos” (Rom. 10,17). Ei, Preoții, alină suferințe, veghează cu grijă asupra micii turme, orientând-o pe drumul desăvârșirii în Cristos. Pentru a fi una cu Dumnezeu avem nevoie de preoți, avem nevoie unii de ceilalți, pentru a fi o imensă familie, în rugăciune. „Datoria omului, și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a lui Napoleon I în Rusia, din anul 1812 (n. tr.). * Binecunoscutul concept Weltraumpolitik (n. tr.). * Ție îți va aparține, o popor roman, faptul de a guverna popoare. Misiunea ta va fi aceea de a impune artele păcii, de a alina soarta celor oprimați și de a-i dezvăța pe cei orgolioși arta războiului. * Wilhelm al II-lea (n. tr.). * 1918 (n. tr.). ** Rinul de Jos (n. tr.). *** Este vorba despre Otto von Bismarck (n. tr.). ----------------------------------------------------------------------- CHARLES J. VOPICKA Secretele Balcanilor
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
se roagă în genunchi pentru mântuirea lumii. Sau femeia care îi ajută, prin faptele sale bune, pe cei aflați în suferință pe orfani, pe neputincioși și pe dezmoșteniții sorții. În concluzie, este mereu cea care aduce pe lume, hrănește, îngrijește, alină și închide ochii, marea mângâiere a bărbaților, cea care ia asupra ei și potolește toate suferințele lor... fără să-i lase vreodată să le ghicească pe ale ei. În acest context, femeia care practică flirtul nu poate să apară decât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența feminină, de "iluzia familiei" regăsite. Își văd, "ca pe o reflexie, cel puțin, mamele, surorile, logodnicele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
același portativ al vieții zilnice: „În trecerea grăbită prin lume, către veci, Fă-ți timp măcar o clipă să vezi pe unde treci! Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând, Fă-ți timp cu milă blândă să le alini trecând, Fă-ți timp pentru adevăruri și adânciri în vis, Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis. Fă-ți timp să vezi pădurea, s-ascuți lângă izvor, Fă-ți timp s-auzi ceăți spune o floare, un cocor, Fă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
voi fi stat în casă nu știu. Însă toate au fost ca un coșmar. În aer, pe lucruri și pe oameni plutea tristețea zădărniciei. Veneau la noi oameni cunoscuți lăsând vești de spaimă. Spre vară toate au început să se aline și viața se părea a fi intrat în făgașul ei de mai înainte. * Se revarsă Prutul. Era într-o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lăfăindu-se, de la pictori "pompieri" până al francezul Chagall! Toate foarte frumoase lucrări de Bourdelle. Și mai frumoase ca toate, Grădina Luxemburg. În serile lungi de iarnă și în momentele de umbrire sufletească, aceste bucurii vin din trecut și-mi alină sufletul, îmi îndulcesc singurătatea și izolarea în care trebuie să trăiesc. La altele adăugându-se și acestea, zilele trec mai ușor. Că nu trăiește omul numai cu pâine. Încărcat cu cele văzute, plin fagure, plec spre Moldova, de la Paris din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fost adăugate 11 premii. Eu am obținut premiul I anul acesta, iar În 1983 premiul III la concursul ,,Autori copiii”, premiul IV la festivalul național ,,Cântarea României”. Tata a obținut pentru a patra oară titlul de Laureat la acelasi concurs. Alină premiul ÎI, În concurență cu mine, și altele. Tata așteaptă să-i apară două cărți la editurile Minerva și Junimea, iar eu și Alină pregătim cărți pentru debut editorial. Pentru prietenia noastră Îți dedicam, eu și Alină, ție, colegilor și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că ți-am stat atât de aproape pe genunchii tăi și ți-am plâns direct pe unghia sufletului”. La ,,Arca lui Noe”, Revista „Dacia Literară” pune În pagina coperta cărților ,,Flaut tenebra” de Alexandru Tacu-Zeletin și pe a fiicei sale Alină Tăcu ,,Corabia portugheză” și consemnează: ,, Un fel de François Villon, surprind malurile și podurile bătrânului Bahlui, e Alexandru Tacu-Zeletin (,,Flaut tenebra” Editură Moldova, 1996), tatăl lui Malin (poet foarte tânăr, decedat În condiții obscure) și al Alinei. Animator cultural fermecător
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
privință, ultima scrisoare a familiei Tăcu adresată la 17 iunie 2005 președintelui comisiei mai sus citate, În revenire, ca o cale de atac În justiție are următoarea formulare: „DOMNULE PREȘEDINTE Subsemnații Tăcu Gh. Alexandru, Tăcu I. Ana, Tăcu A. Elenă Alină din Iași cu domiciliul ales pe str. Veniamin Costachi nr. 8, bl. C2 (fost str. Cloșca). Revenim asupra cererii Înregistrată sub nr. 219.14/02.2003 depusă la Comisie, completată și susținută de dosarele de urmărire informativa scoase din arhivele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ANTICOMUNISTA și accesul la drepturile ce rezultă din Legile În vigoare pentru perioada cuprinsă Între 3.03/1983 - 22.12/1989 pentru următorii: TĂCU Gh. ALEXANDRU pentru anii 1955 - 1989. TĂCU I. ANA, pentru anii 1983 - 1989. TĂCU A. ELENĂ ALINĂ, pentru anii 1983 - 1989. TĂCU A. ALEXANDRU MALIN, toate onorurile etic-eroice pentru sacrificiul prin moarte În rezistență anticomunista. DOMNULUI PREȘEDINTE AL COMISIEI 214/99 Tăcu Alexandru Tăcu Ana Tăcu Elenă Alină Iași 17 iunie 2005 Casa-muzeu sau casă memoriala „Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
7 august 2001: „Nu s-au declarat bunuri imobile” În 1996, dar În anul 2000 același declarant vinde o casă În Iași cu 550 milioane lei Zilele trecute, familia Tăcu din Iași (formată din cei doi părinți și fiica lor Alină, aceasta lector invitat la Universitatea din Bratislava) a fost evacuată, cu executori judecătorești și polițiști, din cele două camere din Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, În care trăiau cu chirie de 30 de ani. Casă, cu Încă alți doi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În ultimul timp nu a mai adus reviste sau ziare literare la scoala. Intenționează să susțină examenul pentru treaptă a II-a la liceul „Eminescu” ”, raporta, În martie 1987, colega „Ioana”. Aceeași sursă, cu „deosebită abnegație”, informează În continuare: „Tăcu Alină Elenă, eleva În clasa a X-a B, profil industrie ușoară de la Liceul de Artă O. Băncilă, nu a fost semnalată În colectiv cu atitudini politice negative. Se cunoaște că va pleca definitiv În SUA, unde tatăl său are un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale Istrului care se lasă astfel ușor traversate de caii dușmanilor (Ponticele, IV 7), frigul și furtuna nu contenesc niciodată (Ponticele, I 3). Pământul este pustiu, nedesțelenit, fără fructe, vie sau flori (Tristele, III 10), iar apa sărată nu poate alina setea (Tu n-ai fântâni, doar numai cu apă tot sărată : / Mori și mai mult de sete, în loc s-o potolești - Ponticele, III 1). Localnicii sunt sălbatici, îmbrăcați tot timpul în blănuri (Tristele, V 10), iar îndeletnicirile civilizației, ca medicina
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de numele ilustru al viitorului ei soț (Ce e cu tine ? Nu te bucuri că ești menită lui Achile ?), e derutată de ciudatele întrebări privitoare la înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a rătăcit dintr-o dată, vestindu-ți-se numele lui Achile ? !) sau cu tulburarea pricinuită de emoția nunții (Gândul ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
între o iubire și un dispreț aproape neomenesc (III 13) dovedesc chiar lipsă de prevedere. La sugestia ei, Agamemnon o eliberează pe Clitemnestra pe care el, mai clarvăzător, o simte primejdioasă (ți se pare că trebuie să te jertfești... ca să alini o suferință care... e cu totul alta decât crezi - III 13). Speriată și mai nefericită decât oricine (III 10), Casandra, figura cea mai luminoasă a piesei, singura care merită zile senine, este și ea o ființă condamnată (Cântărind în mâini
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un gând sâcâitor, cel mai bun lucru e să recurg la cărți; ele mă atrag cu ușurință și îmi alungă gândurile.” Montaigne 675. „Cărțile au multe însușiri pentru cei care știu să le aleagă.” Montaigne 676. „[Contactul cu cărțile] îmi alină bătrânețea și singurătatea.” Montaigne 677. „[Contactul cu cărțile] mă dezleagă în orice clipă de tovărășiile care mă supără.” Montaigne 678. „[Cărțile] mă întâmpină întotdeauna cu același chip.” Montaigne 679. „Mă bucur de cărți ca avarii de comorile lor.” Montaigne 680
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de zece ani - avea să devină izvorul tuturor bucuriilor și al surprizelor unei vieți de copil chinuit. Ea avea să fie nu un <<dicționar>>, ci o amantă a copilăriei mele, o amantă-fecioară, care-ți atinge fruntea cu mâna și îți alină durerile. Nici o oboseală, nici o maltratare, nici un gând negru, nimic n-avea să-mi mai învingă voința de-a munci și suporta viața. Fiecare pagină cuprindea o lume de cunoștințe; fiecare cuvânt căutat îmi deschidea orizonturi nebănuite. Uitam că voiam să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de atac satisface exigențele legii fundamentale (Deciziile CCR nr. 634/2007, nr. 485/2010 și nr. 1.122/2010). 5. Propuneri de revizuire a Constituției cu privire la CSM Față de standardele internaționale arătate mai sus, se constată că CSM din România se alinează, în general, reglementărilor în materie. De altfel, Consiliul în componența și cu rolul său conturat în 2003 este unul din cele mai tinere din Europa. La reglementarea CSM s-a ținut seama de legislația similară din Europa, fiind preluate cele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dec. 1503/2010). 5. "Magistratul" în jurisprudența CtEDO În dezbaterea publică, apare uneori următoarea afirmație: "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că în România procurorul nu este magistrat". Lucrurile nu sunt deloc așa. Iată argumentele: 1. În art. 5 alin 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se prevede: "Orice persoană arestată sau deținută (...) trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuțiilor judiciare (...)". De aici rezultă că există o disticție între
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de legislație și jurisprudență VASILE PLEȘCA O constituție liberală. Drepturile IOAN STANOMIR Drepturile și libertățile constituționale. De la demnitatea umană către ... DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema drepturilor EUGEN HUZUM Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralității. O analiză critică a ideii ... ALINA HURUBEAN Deficitul democratic și cotele de gen în politica românească ADRIAN TOMPEA, COSMIN SANDU "Constituția 2013" în spațiul virtual ADRIAN TOMPEA, COSMIN SANDU Încheiere BIBLIOGRAFIE Bibliografie Indice de nume INDICE DE NUME INDICE DE TERMENI Indice de termeni INIȚIATORII PROIECTULUI
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]