2,520 matches
-
din pricina dezordinii iscate în absența sa, dar care este cu adevărat alta, în însăși geografia ei, de vreme ce peisajul i se pare necunoscut și de vreme ce își pune aceeași întrebare, mereu repetată de-a lungul aventurilor sale și a întâlnirilor sale cu alteritatea și cu străinul, aceeași pe care și-a pus-o coborând pe țărmul Ciclopilor: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"171* Chestiunea ospitalității este din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de întâlniri, de schimburi, de amestec al identității și alterității și arie de interculturalitate prin excelență. Am văzut că povestirea începea la Paris prin evaziuni multiple cu Lucain, dar mai ales cu Horus, fiu al vechiului Egipt, dar și al Africii și Americii. Apoi sosirea unei Mitubishi ne face să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalității solitare. Restrângerea cercului, izolarea de ceilalți pentru a ajunge la o stare lipsită de contradicții și de ceilalți, în care Rousseau "nu ar avea nevoie decât de mine însămi pentru a fi fericit". Ospitalitatea nu înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în altul. Dacă el se iubește prea mult pentru a-i urî pe ceilalți 310, este pentru că celălalt nu există decât în măsura în care face parte din sine. Și această perspectivă pigmalionescă a oaspetelui nu poate exista decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
semnificat nu doar prin vitraliul care este trecere între interior și exterior, lumină și opacitate 400, dar și prin această panglică a lui Moebius pe care o reprezintă paradoxul ospitalității, panglică a lui Moebius care răsucește limita identității și a alterității dezvăluindu-le fața unică. Imaginea finală de carte poștală reprezintă această conjuncție miraculoasă. Fără îndoială întâlnireaa cu leprosul reflectă pentru Iulian o dorință de regresiune, de reîntoarcere la un stadiu preoedipian. Scena de fuziune cu Hristos a putut fi interpretată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
epifania în figura dramatică a leprosului" scrie Shoshana Felman care adaugă cu o rară perspicacitate: "Pentru prima dată Iulian se iartă și se acceptă: el se iartă pentru pielea pătată sau tarată, se iartă pentru că este marcat de propria lui alteritate. El se acceptă ca un text maculat, totodată negru și alb, nevinovat și vinovat". Lepra lui Iulian (în tinerețe Falubert a evocat petele lăsate pe pielea leprosului) este obiectul unei recunoașteri, a unei fraternități în ultima scenă de ospitalitate. Putem
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi putut într-adevăr să-i pătrundă misterioasa intimitate (să ne gândim, de exemplu, la povestirea lui Vercors Tăcerea mării). Avem și pe cea a străinului misterios, care trece păstrându-și secretul, dar a cărui trecere, prin chiar faptul acestei alterități inanalizabile răvășește comunitatea traversată (și mai mult decât Oaspetele lui Camus, Theoremă de Pasolini poate să fie exemplar în această privință). În fine, există cazul străinului care descoperă și pătrunde în secretul celuilalt, provocând o răsturnare de situație în casa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și să devină adult", scrie Nathalie Sarthou-Lajus. Dependența trimite la o structură fundamentală care definește precis îndatorarea originară a subiectului. "dependența ca structură a subiectivității debitoare manifestă, într-adevăr, o fragilitate a subiectului în proximitatea sa cu diferitele figuri ale alterității. Ea creează un raport inegalitar pe care îl poate fundamenta posibilitatea unor raporturi de puteri alienante. Îndatorarea originară semnează atunci intrarea subiectului într-o lume a terorii etice dominată de conflict și de culpabilitate. Datoria se dovedește de neispășit. Antecedența
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acolo. Spion fără rădăcini Numeroase analogii ar putea fi semnalate între parcursul lui Karl Rossmann și cel al lui K. în acest traseu ai imigrației care suscită un imaginar al reînceperii și al unei noi origini grevate pe descoperirea unei alterități incomprehensibile în care diferența generează repetiția și descumpănirea. Absența înrădăcinării este trăită ca o experiență traumatică și o criză de identitate. Primele dificultăți sunt de ordin material. Dacă Rossmann se lovea de legile imigrării, K. Abordează spațiul necunoscut în deplină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acolo 590. Ceea ce Handke în felul său concepe astfel: "Oboseala deschide, ea face să treacă, ea pregătește o trecere pentru epopeea tuturor ființelor"591. Asemănătorul neasemănător În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta se dovedește ca și restul, mincinoasă. Castelul, izolat de lume, protejat de deșertul său de zăpadă este locuința zeilor, "acolo
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și trebuie să fie susținut ca să meargă. O opoziție care traversează ansamblul povestirii este prezentată (care totuși ca toate cuplurile binare la Kafka se dovedește în cele din urmă puțin eficace), cea a diferenței și a asemănării. Diferența, semn al alterității, obosește 594, în timp ce asemănarea dinamizează: vedem aceasta cu asistenții care "se aseamănă mult chiar și la chip" și care merg uluitor de repede, ridicându-și picioarele subțiri în cadență (35). Nu e comod cu voi, spuse K, continuând să compare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este acceptată fără mari reticențe. S-a subliniat adeseori calmul idilic al scenei care începe astfel: Într-o zi de vară, către seară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și să-și răspundă să se intersecteze sau să se suprapună nume, locuri, priviri care marchează puncte de reper, momente în care lucrurile se tulbură sau iau o altă întorsătură. El indică mișcarea unei istorii, ea însăși în mișcare a alterității grecești" (François Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro Pucci, Ulise Polutropos. Lectures intertextuelles de l'Illiade et de l'Odyssée, Presses Universitaires du Septentrion, 1995. 68 "Căci rânduit-a Cronidul omului astfel de lege;/ Fiarele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kuzio vede proiectele de construcție a noilor state-națiune ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai întâi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi în contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla în slujba construirii unui mit al spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
III, ediție critică `ngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 113-114. Ibidem, pp. 127-128. Ibidem, pp. 180, 183. Gheorghe I. Florescu, „America lui Eminescu”, Anuar, vol. VII, Ploiești, 1996, pp. 314-330; Identitate/alteritate `n spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996, pp. 362-373. Despre Samuel Damian, vezi Gheorghe I. Florescu, „Primul român care a «descoperit» America?”, in Romanian Studies at the Turn of the Century, edited by Kurt W. Treptow
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în afara cercului existenței noastre. Ceea ce interpretăm și reușim să înțelegem ne schimbă viața. Dar înțelegerea este solicitată de ceea ce ne este străin sau ne-a devenit străin: Celălalt/Altul, Sacrul, Ființa, Iubirea, Moartea. (Tăcerea, lipsa aparentă de comunicare e semnul alterității și de aceea ea solicită mai ales hermeneutica. Tăcerea apare ca dificultate a semiologiei. 78 Discursul e jalonat de pauze între semne, tăcerea nefiind nici semn, nici pauză între semne în înțelesul semiologic. Dacă semnele reclamă lectură, tăcerea reclamă cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
constă forța rațiunii interpretative (Gadamer). A te apropia de celălalt nu înseamnă deci a-l dizolva în critică sau a-l repoduce mimetic, ci mai curând a-l explicita într-o nouă lumină, a-ți găsi propriul adevăr prin medierea alterității. Hermeneutica traduce planul eului în planul Altuia și invers. Ea poate chiar aduce tot ceea ce e în cunoașterea științifică, într-un întreg al lumii care nu poate fi înțeles ca atare decât în perspectiva Altuia. Dacă unitatea lumii se bazează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o ontologie a secretului. O hermeneutică pozitivă concepe textul ca fiind făcut în mod onest și autorul ca spunând ce vrea să spună. Obstacolele, în acest caz, provin numai din distanța în timp sau spațiu față de originea textului sau din alteritate. Hermeneuticile negative caută ceea ce e ascuns în spatele oricărui discurs, text sau eveniment și au obsesia complotului. Suspiciunea este acceptată ca un procedeu îndreptățit de interpretare. în consecință, regulile de interpretare sunt reguli ale suspiciunii. Pentru Marx, simbolul aparține falsei conștiințe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acest punct urma unei moșteniri nietzscheene a întrebării: "cine vorbește?", "cine interpretează?". Ceea ce trebuie să pună în lumină interpretul este pre-comprehensiunea. Pentru a explicita corect un gest al altcuiva sau un text, trebuie să ne devină clară propria situație hermeneutică. Alteritatea a ceea ce este de lămurit poate apare numai dacă ne controlăm propriile prejudecăți. Din această perspectivă este rezolvată problema cercului hermeneutic. în vechea hermeneutică cercul rezultă din mișcarea de du-te-vino între interpretare și înțelegere. La Heidegger mișcarea este, cum spuneam
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de aceasta. Studiile cuprinse în volumul de față doresc să ofere o panoramă a teoriilor actuale ce stau la baza disciplinei geografiei simbolice, axându-se apoi pe construirea discursivă a Cortinei de Fier și a diferenței
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
teoretizarea limbajului în câmp spațio-temporal, prin chronotop câmpul istoric al dominației unor anumite forme de limbaj (cu introducerea teoriei dialogice a spațiului și a noțiunii de hete-roglossia, a limbajelor care funcționează la plural, între oameni și locuri), spațiile identității și alterității, spațiile intermediare și de frontieră. Metoda deconstructivistă pune sub semnul întrebării logica limbajului prin care s-au exprimat pretențiile de adevăr absolut, dezvăluindu-le strategiile justificatoare. Sub semnul provocării, sistemele binare se autodizolvă pentru că textul conține "urme" nedetectate ale altor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
discursului eurocen-tric, cultural sau academic, un imperialism metaforic al imaginației. În termenii imperialismului reprezentării, consideră Steven Connor, această dominație a narațiunii universale poate produce proiectarea din centrele suverane "civilizatoare" a unor imagini fetișizate ale Africii, "Orientului", Americii Latine etc., ca alteritate a civilizației, în maniere în care, pentru Europa, dau viața acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din perioada post-colonialistă"53
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
viața acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din perioada post-colonialistă"53. O analiză sintetică a discursurilor apusene (Orientalismul, Balcanismul) despre alteritatea orientală și răsăriteană poate să explice prezența unor clișee în reprezentarea hibridizată a Europei divizate între Apus și Răsărit sau Orient, între centru și periferie. Orientul are un rol important în autodefinirea civilizației Europei occidentale. "Orientul, definit de Edward Said
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Balcani continuă"57. Termenul Balcani are la Maria Todorova o existență textuală de sine stătătoare, după modelul saidian al Orientalismului. "Balcanii" devin o construcție arbitrară, în timp ce "Balcanismul", devine un discurs eurocentric de marginalizare a unei părți a Europei transformată în alteritate. Mai presus de "imaginea împietrită a Balcanilor" apare "o realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen"..."58. Cu toate acestea, în opinia Mariei Todorova, Balcanismul nu este o ipostază structurală
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
obsesivă sau, pur și simplu, politică) "colonizarea literară", "metaforică" sau "imaginativă" face trimitere la maniera în care un anumit spațiu geografic poate fi "exploatat" ca "obiect" al "dorinței narcisiste" a unei culturi dominante de a se autodefini construindu-și o alteritate pe măsura ei. Sintagma "balcanizarea Balcanilor" semnifică mai presus de atribuirea cu caracteristicile tribalismului, "exploatarea" literară și cinematografică a zonei, popularea ei cu personaje ne-balcanice exotice, burlești, în travesti de vodevil și proiectarea propriilor angoase și tabuuri în acest
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a Iluminismului asupra acestui spațiu, o populare imaginativă, simbolică, cu oameni cărora li se atribuiau trăsături identitare, rasiale chiar, în concordanță cu noile discipline ale etnografiei, antropologiei, folclorului și științei raselor, ale căror baze se puneau 67. Similar, etapele descoperirii alterității colonizate, definite de semioticianul Tzvetan Todorov, cu referire la cucerirea Americii, au fost: cucerirea, posedarea (colonizarea), distrugerea și/sau reversul (nerealizat) al acestora, comunicarea, înțelegerea, iubirea, toleranța 68. În cazul lui Larry Wolff, colonizarea la care se referă este imaginară
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]