2,451 matches
-
variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu instalații de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalații de proiecție a unor filme. 2.2. Bar de zi: este o unitate care funcționează, de regulă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253680_a_255009]
-
Articolul 1 (1) Se clasează ca monument istoric Amfiteatrului roman, Str. Independenței nr. 2, municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, în categoria arheologie, grupa valorică A, cu codul în Lista monumentelor istorice MH-I-m-A-10047.05. ... (2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecție a monumentului istoric sunt date în anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264364_a_265693]
-
variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu instalații de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalații de proiecție a unor filme. 2.2. Bar de zi: este o unitate care funcționează, de regulă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
integrează, sub raport hidrologic, în sistemul hidrografic al Bahluiului și implicit al Prutului Mijlociu. Bazinul hidrografic Bahlui se suprapune peste unități de relief variate, bine individualizate, dispuse în trepte ce coboară de la nord spre sud, dând zonei aspectul unui imens amfiteatru, în special în bazinul superior. În cadrul Podișului Moldovei și a bazinului hidrografic Bahlui, bazinul hidrografic Ileana cuprinde suprafețe apreciabile din cadrul Câmpiei Colinare a Jijiei. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
având ca temă centrală posibilitatea indivizilor de a alege liber să urmeze cursurile unei instituții universitare. Destinul omenirii, o lucrare de notorietate scrisă de bine cunoscutul filosof P.P. Negulescu, considera șomajul intelectual o falsă problemă. Statul nu atrăsese indivizii În amfiteatrele universităților cu promisiunea mincinoasă de a le oferi slujbe bine plătite și sigure În diferite instituții guvernamentale. Explicația sa era că, o dată cu deschiderea sferei publice pentru participarea maselor, „Înmulțirea așezămintelor de cultură a răspuns astfel, pur și simplu, cererilor, din ce În ce mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care le-am realizat recent, câțiva medici curenți sau pensionați și membri ai Facultății de Medicină din Cluj și-au exprimat respectul profund față de Moldovan, pe care Îl consideră un om integru, și față de ideile sale. Într-un gest simbolic, amfiteatrul Institului de Igienă, la Înființarea căruia Moldovan Însuși a contribuit semnificativ, a fost redenumit „Iuliu Moldovan”; pentru o scurtă perioadă, la Începutul anilor ’90, Întregul Institut a purtat numele său. O inscripție comemorativă amplasată pe fațada casei sale a fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o perioadă rectorul Universității din Cluj. Către sfârșitul anilor ’30, el a devenit o țintă preferată a violenței studenților membri ai Gărzii de Fier, care au Încercat inclusiv să Îl asasineze. Această suferință este discutată pe scurt În Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și Închisori Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 24. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 8. 25. Donald Mackenzie, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol.6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Situația femeii În societatea modernă și feminismul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 6, iunie 1928, pp. 189-192. Manuilă, Veturia, „Studiul a 100 delicvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sintetizată a întregii familii Mărgineanu, cu toți cei persecutați sau uciși de Securitate (vezi, de pildă, cazul lui Petre Mărgineanu, fratele profesorului). Trăitor timp de 16 ani de detenție în comunism, Nicolae Mărgineanu a depus mărturie despre Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat pentru a fi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Franța!) ca exemplu demn de urmat pentru evreii din România. În noiembrie 1937, atunci cînd Iorga a plecat la Sorbona ca să-și țină obișnuitele conferințe ținute o dată pe an, i s-a plătit cu aceeași modenă: cînd a intrat în amfiteatru, Iorga a fost sincer surprins de faptul că "nici unul dintre prietenii mei evrei nu a participat la cursuri"41. Iorga nu cunoștea maxima lui Léon Gambetta: "Adevăratul democrat nu-și recunoaște doar egalii, ci și-i creează!" Dar furia lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
le inspiră pe cele dintâi, dar nu le înlocuiesc. Presa a avut cele mai diverse atitudini: de la prezentări profesionale, succinte și corecte ale cercetării și principiilor de cod, la aruncarea întregii probleme în derizoriu și scandalos de tipul „sex în amfiteatre pentru nota 10”. Inclusiv la prezentare am fost somată, împotriva oricărei etici în cercetare, să fac „dezvăluiri”: cine, cu cine, unde, cum. Înclin să cred că nu avem încă o masă critică de oameni care vor să trăiască normal, în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din facultate, mai tânăr chiar și decât Daniel Turcea, căruia, în joacă, bineînțeles, îi ziceam „fiule”. Am uitat cum de s-au legat lucrurile și am izbutit, în toamna anului 1968, să facem împreună o „masă rotundă” despre onirism pentru Amfiteatru, revista literară a studenților reprezentată de dramaturgul Chitic. În afară de Chitic, care urma să facă pe „moderatorul”, mai participau Dimov (de departe cel mai bătrân dintre noi), Turcea, Ulici și cu mine. M-a izbit la Ulici rapiditatea cu care a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
agitația mediciniștilor în contra d-rului Romniceanu s-a contopit cu agitația naționaliștilor. Spre a potoli fierberea care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru al Facultății de Drept, spre a încerca să pună capăt agitației. La ziua hotărâtă, amfiteatrul gemea de studenți. Băncile din față erau pline cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru al Facultății de Drept, spre a încerca să pună capăt agitației. La ziua hotărâtă, amfiteatrul gemea de studenți. Băncile din față erau pline cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci toți militanții și toți agitatorii. Decanul, dr. Severin - poreclit de mediciniști cu numele de Moș
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
LXXIII" 1. La 14 februarie 1976, Michel Meslin, titular al catedrei de istoria religiilor, îi înmânează lui Eliade titlul de doctor honoris causa al Sorbonei, distincție pe care, dintre români, doar Nicolae Iorga o mai primise. „Foarte emoționantă ceremonia din amfiteatrul Richelieu. Corul și orchestra de studenți, în stânga estradei, în mijlocul căreia se afla rectorul Alphonse Dupront, înconjurat de noi, cei cinci proaspeți doctori honoris causa și cei cinci profesori care ne prezentau. Printre cei cinci «onorați», Menuhin și Heath, fostul premier
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de toate propunerile făcute. La următoarele alegeri, aceleași promisiuni sunt formulate și ilustrate de către o prezentare a "activității" deputatului în timpul mandatului precedent. După alegeri, jocul reîncepe 17. Trebuie să recunoaștem că marea sală a Palatului Bourbon are adeseori imaginea unui amfiteatru gol. Prezența la ședințe nu este obligatorie. Deputatul de rând participă la acestea în mod selectiv. Acesta va participa în două tipuri de ședințe "minore" sau "majore". Ședințele "minore" sunt acelea în care problema dezbătută este una de care acesta
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
inflamează opinia publică, sesiuni în care apar liderii partidelor și cei mai faimoși oratori; iar colegii lor de toate tendințele, chiar și cei mai neobosiți adversari, vor fi fericiți să participe pentru a-i asculta. Prin urmare, deputatul merge la "amfiteatru" atunci când momentul discuției se anunță dificil doar pentru a rămâne în mulțime, fără a-și face probleme cu privire la politețe dacă un prost inspirat deputat urcă la tribună mai apoi. Deputatul de rând nu se mulțumește întotdeauna să fie prezent fără
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
registrul său de vot. S-ar putea crede că am încercat să prezentăm un tablou complet al activității parlamentare a deputatului de rând. Cu toate acestea, un aspect esențial a fost omis. Inima Palatului Bourbon nu este de găsit în "amfiteatru", ci mai degrabă pe holuri. Aici iau naștere politicile, se creează parteneriatele, alianțele de grup sunt șlefuite, iau loc întâlnirile care vor fi ulterior fructificate la nivel de politici, sunt schimbate puncte de vedere. În acest loc secretele sunt șoptite
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de politici, sunt schimbate puncte de vedere. În acest loc secretele sunt șoptite și sunt proclamate declarații distrugătoare. Acestea din urmă sunt obiecte ale curiozității avide ale jurnaliștilor politici. Deputatul care s-a plictisit de dezbateri tehnice, o dată ce a părăsit amfiteatrul, nu se întoarce acasă, ci hoinărește pe coridoare în căutarea altor colegi. În fața tribunei se dezvăluie un scenariu pregătit pe holuri, locuri necesare pentru formularea politicilor naționale. Fără a exagera, regimul parizian al celor mai mulți deputați este extenuant. Lamentația de înfrângere
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași s-au împărțit între pasiunea pentru chimie, matematici superioare și istorie. Liceul a însemnat și tone de probleme la științele exacte, exerciții de limbă engleză și franceză, meditații la germană. „Jucam cărți în fundul amfiteatrului” Când a venit momentul alegerii facultății, tânărul de 18 ani „a cochetat cu ideea admiterii la Medicină”. „M-am speriat când am văzut cât era de învățat pe dinafară. Nu sunt genul care poate repeta papagalicește un text pe care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu individualitate - afirmă actualul ministru de Externe. Nu stăteam doar în biblioteci. Mergeam destul de des la colegii mei care locuiau în cămin. Era plăcut: petreceri, amoruri grăbite, vitejii întârziate, teribilisme... La cursul de socialism științific, studentul Ungureanu juca cărți în fundul amfiteatrului sau, ca „o obligație sanitară”, chiulea. Deși acum umblă numai în costum, pe vremea studenției era îmbrăcat „destul de ponosit”. „Frecventam boema ieșeană, discutam despre poezie, filosofie, hermetică, antrenați de vin și de speranța unei îmbogățiri bruște”, își amintește Ungureanu. Facultatea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
În data de 13 mai 2010 a avut loc în amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență Elias simpozionul intitulat „Probioticele și prebioticele, elemente sanogene și medicamente”. Simpozionul a fost organizat de către Catedra de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă a UMF „Carol Davila” în colaborare cu spitalul-gazdă. Coordonatorul manifestării a fost domnul conferențiar
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
studențesc în România comunistă. Invitatul principal al evenimentului a fost Toni Grecu, liderul grupului Divertis, căruia i s-au alăturat: dr. Iulian Șerban (fost conducător al brigăzii umoristice Seringă), Prof.univ.dr. Corneliu Dumitriu (fost președinte al UASCR Iași și inițiatorul Galelor Amfiteatru, desfășurate în anii 1983-1984), actorul Gabi Lazăr (fost membru al grupului Ars Amatoria), artisul Radu Ștefan și Valentin Darie (cunoscut membru la trupei umoristice Divertis). Coordonatorul evenimentului a fost Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, fost lider al studenților
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de dur a fost regimul comunist, si anume: umorul studențesc și presa studențeasca. Din perioada anilor '80, sunt două vârfuri ale umorului studențesc din România care trebuie menționate, si anume: cel din '83 - Festivalul umorului studențesc - și al doilea, Galele Amfiteatru de la Iași, din '84". În opinia lui Toni Grecu, "mișcarea și umorul studențesc reprezentau atunci o formă de manifestare a nemulțumirilor, pentru că altfel nu ne puteam exprimă public. Lucrurile realizate, exprimate în mediul studențesc, acolo mureau, nu erau propagate mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
2 Au răspuns întrebărilor formulate de către coordonator personalități ale presei și culturii române în postcomunism. Iată care sunt acestea: Alexandru Dobrescu (fost redactor-șef la revista Alma Mater din Iași), Mihai Tatulici (fost secretar general de redacție la Viață studențeasca și Amfiteatru din București), Liviu Antonesei (fost redactor-șef adjunct la Opinia studențeasca din Iași), Alexandru Lăzescu (fost redactor-șef la Viață Politehnicii din Iași), Alexandru Călinescu (fost director al revistei Dialog din Iași), Dorin Popa (fost redactor-șef la Dialog), Sorin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]