2,512 matches
-
9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înștiințările de plată, precuvîntările...). Estetica și spiritul comercial. Folosul irmoaselor. Nedesăvîrșirea Începutului. Poezia ca trecere și petrecere... Stilul luminat și scrisul gorgonat. Cuviința și retorica. Un spectacol verbal În jurul unei teme morale. „Pritocirea” În minte și metoda colajului. 26. Retorica amoroasă. Protocolul iubirii. Formele de adresare În discursul Îndrăgostit. Firea cuvîntă dar lipsește limbajul care să exprime. Arta de a iubi și arta de a scrie. Postfață de Valeriu Cristea. Nu ascund faptul că acest eseu este și rezultatul unui pariu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aruncă în mare, sfârșind în cel mai "romantic" mod cu putință etc.), deschizând adolescentului însetat de iubire "sumbre perspective în valoarea și normalitatea vieții afective". Și, cum trăirile interioare ascultă de previzibilul mecanism în doi timpi al maniheismului psihologic, dezamăgirea amoroasă cheamă, ca un ecou, fiorul thanatic, de data aceasta fără puseul suicidar de altădată atitudine lucidă, echilibrată, care anunță ieșirea din copilărie, anticipată și de câteva teribile viziuni ale "morții în viață" (prinse în registru expresionist) pe care Bizu le
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sentimentelor omenești", Bizu încearcă să se convingă din nou (a câta oară?) că a ales bine atunci când s-a retras din joc, pentru a-și cultiva, în singurătate, grădina. Refuzul vieții pare astfel justificat de bilanțul dezastruos al experiențelor sale amoroase (puține, dar edificatoare e amintită, printre altele, și "povestea" dramatizată în Aripa morții), experiențe care i-au demonstrat că, deși fiece om constituie o excepție ("totul trebuie raportat la individ și la structura lui", pe motiv că "nu există o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cât timp totuși Silvia rămâne în joc, Bizu pare robit de farmecul ei și ignoră complet pe cealaltă femeie, în sufletul căreia nu e în stare, deocamdată, să deslușească ceva. Cu toate că s-a vorbit de caracterul curativ al noii legături amoroase, menite a vindeca sufletul rănit al bărbatului, comportamentul celui abia făcut de rușine nu lasă deloc impresia că s-ar fi schimbat în vreun fel, și nici că îndrăgostitul de "icoane" ar fi priceput ceva din lecția dură administrată cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conversație cu o minoră de 16 ani la telefon"; "Telefon E.P. Extrem de obositoare. Se impune ruptura"; "E.P., liberă, se propune!! Sit. penibilă. Scap râzând"; 22 april. 1938: "Popea plecată 1, 40 Sibiu. Mare melancolie"; 12 nov. 1938: "Cella Serghi disponibilitate amoroasă"; 30 dec. 1938 (în chenar, n.n.): "Popea 6-8. Delicious. Reapărută după o săptămână. Primo baccio"; 13 febr. 1939: "Popea [...] Totul devine oficial. Trebuie limitat urgent"; 23 iun. 1939: Popea (spaimă dacă vreau să o alung). Mă înduioșez"; 10 iulie 1939
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Sînt grosolan"; "Popea abjecție morală. Lichidare"; "stări morbide sufletești din pricina P., gelos inexplicabil"; "Ștefania Russu îmi propune să scot pe dracu din ea"; Alice Basarab, "rubensiană și proastă" etc. Așa cum se observă din aceste sumare însemnări, e clar că amicițiile amoroase de senectute i-au accentuat criticului și mai mult angoasa, făcându-l să mediteze cu amărăciune la zădărnicia sentimentelor omenești. Din notațiile de mai sus rezultă însă că insatisfacția amfitrionului de la Sburătorul n-a fost atât de natură erotică (de vreme ce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conștiința inferiorității sociale și economice a adoratorului (a bărbatului, așadar)120. Idealizarea femeii generează, apoi, pe lângă propensiunea (masochistă) către servitutea voluntară, și fenomenul "dorinței triunghiulare", analizat de René Girard într-un studiu cândva celebru 121 (să nu uităm că triunghiul amoros este prezent în orice melodramă). Eseistul francez sublinia, într-o manieră foarte lovinesciană de altfel, rolul preponderent pe care-l joacă imitația în dezvoltarea personalității (și, implicit, în geneza dorinței), sancționând totodată "starea sufletească romantică" pe motiv că e "pătrunsă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
el însuși; le împrumută de la altul" mai exact: de la un "mediator" al cărui prestigiu "se comunică obiectului dorit și atribuie acestuia o valoare iluzorie", dorința triunghiulară fiind, în fapt, "dorința ce transfigurează obiectul său" (vezi și definiția stendhaliană a "cristalizării" amoroase)125. Însă prezența efectivă, reală a unui rival "nu-i necesară în dorința sexuală, pentru a putea califica această dorință drept triunghiulară", și asta deoarece "ființa iubită se dedublează în obiect și subiect sub privirea amantului"126. Pe scurt: cel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din care ea nu era decât un exemplar întâmplător"). Mite, în schimb, e mai orgolioasă și are pretenția de a-i servi poetului ca "model" ideal, unic de frumusețe. E drept, și Eminescu trăiește la un moment dat sentimentul exaltării amoroase când o vede îmbrăcată în rochie de bal. Numai că atunci el "se credea în fața altei femei", a unei "ființe de basm" femeia inaccesibilă, plăsmuită de imaginația sa febrilă, de voyeurist incurabil: " Ce înaltă și impunătoare părea! Ce albeață a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rușini, al unei fapte neîngăduite, dorea să vadă fără să fie văzut"158. Privirea bărbatului este, deci, o privire discretă. Femeia, în schimb, nu trage cu ochiul. De aceea, privirea ei lasă impresia lipsei de pudoare și-i trădează disponibilitatea amoroasă, ca "un act carnal" in potentia. Spre exemplu, Veronica se uită și la Neagoe, amicul poetului 159, și la un ofițer de la o masă oarecare, ce se simte stânjenit și pleacă. Pe Eminescu, apoi (ce încarnează un tip sexual ambiguu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tinerețe 167, Ioan Petru Culianu a explicat într-o manieră asemănătoare rostul inversării rolurilor în cuplul erotic eminescian. Plecând de la observația comună că, la Eminescu, de obicei, femeia se exhibă iar bărbatul privește, exegetul atribuia "iubirii" (mai precis: îndrăgostirii, "cristalizării" amoroase) o formă de privire "furișată", care surprinde numai o parte din intimitatea feminină dar tocmai această "frustrare" intensifică, de fapt, pasiunea erotică. Voyeurismul (și, implicit, fetișismul: ochiul bărbatului nu vede niciodată "întregul") desemnează de fapt, spune Culianu, o mentalitate magică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna "de vlădică", apoi "se sculă de pe scaun și i se așeză pe genunchi, mângâindu-l, sărutându-l pe gură cu desperare", până când, dominatoare, femeia îi poruncește răspicat: "-Sunt a ta; ia-mă!", iar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii armonioase" a "feeriei domestice"220. În Luceafărul și în toată creația eminesciană de maturitate, de altfel, anxietatea și incertitudinea sunt legate mereu, afirmă interpretul, de "complexul naturalism-estetism" (specific Decadenței) și de "motivul triunghiului amoros". Or, cum motivul acesta, am tot spus, este caracteristic melodramei, se înțelege fără prea mare efort de ce a fost Lovinescu atât de sensibil la "drama triunghiulară" Eminescu- Veronica-Caragiale221. Așadar, pentru criticul de la Sburătorul, Luceafărul (și poezia eminesciană în genere) ar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cit., vol. III, p. 254. 118 Vezi Krafft-Ebing, Psychopathia Sexualis (1886), Cesare Lombroso, Genio e follia (1864), Max Nordau, Entartung und Genie (1894). 119 Vezi "episodul Milly", relatat succint în Bălăuca. Abia la Berlin va trece poetul printr-o experiență amoroasă concretă cunoaște pe Milly, o femeie blândă, care "nu mușca niciodată" ("blondă, cu ochi albaștri, cu gropițe în obraz și fără nici un moft") și care i se dăruise firesc ("dragostea i se părea un act natural"). Eminescu "o mângâia pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
după cum se schimbă și starea sufletească. Luați Satira a IV-a a lui Eminescu și veți vedea că la început, unde ni se descrie o seară admirabilă, liniștită, ritmul e și el lin; mai apoi, când ni se descriu convorbirile amoroase și pătimașe, ritmul e și el repede, neînfrînat. Este sigur că Eminescu nu s-a gândit să întrebuințeze anume aceste variații de ritm, ci ele au ieșit inconștient, pentru că așa cereau stările sufletești corespunzătoare. Și dacă în aceeași poezie forma
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch-ului și a hiperbolei. Poate c] nimeni nu crede c] o anumit] past] de dinți sau o marc] faimoas] de îmbr]c]minte garanteaz] succesul unei relații amoroase (deși milioane de persoane sunt dispuse s] parieze pe acest lucru), dar atunci cand un produs are efecte care pot fi fatale, acuratețea în publicitate trebuie examinat] mult mai atent. Atunci cand unui produs medical i se face reclam] pe baza unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce l-a făcut pe unul din asociații săi, avocatul Jean-Marc Varaut, să-i spună: "La tine, numai volanul mașinii tale Porsche e pe stînga". Cînd a fost acuzat că are slăbiciuni pentru stilul prețios în care-și exprimă pasiunile amoroase, a declarat revistei "Lui": "Cele trei femei care mă fac să visez sînt: Dna Thatcher pentru energia ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol și-i întind mîna. Merci, Annie, voi reveni pentru lectură." Încîntător! zicem la rîndu-ne, nu? Amor postmodern. Se cunosc la un Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu ideea unui peep show mediatic: să-mi pun pe web site-ul propriu (www.cristi,f2.com.) eboșele următorului party, ca un fel de work-in-progres consumat sub ochiul public; ce zici?" Ea: "Miștooo, foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin inteligență. Și nu o boală oarecare, ci schizofrenia. Sabina Spielrein venită dintr-o copilărie bîntuită de coșmaruri, ajunsă, într-o primă adolescență, în clinica tînărului Jung, se supune vreme îndelungată analizei acestuia, între cei doi instalîndu-se progresiv un transfer amoros reciproc, avînd urmare vindecarea totală a hiperdotatei Sabina dar și înamorarea psihanalistului. despre care, culmea!, doamna Jung știa în fond că "Toate femeile sînt, firește, îndrăgostite de el". Și Sabina fusese îndrăgostită de analistul ei. Inteligența, dar și dragostea fuseseră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
carte. Diavol în mascata lui înclinație homosexuală, dar și diavol (genial) în inegalabila-i proză. Oricît mi-aș dori, nu pot ocoli însă contaminarea suferită de exeget dinspre excentricul său model. E o scriitură atît de special pliată pe deviația amoroasă a lui Proust, încît i-aș lipi ei înseși, stilistic vorbind, eticheta homosexuală. Ceea ce nu se poate întîmpla în cazul portretului pe care, la rîndu-mi, i l-am făcut autorului depravatelor Sodoma și Gomora acum zece ani. Lucid detașat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Sănătate (DGS), acest studiu a demonstrat eficiența terapiilor TCC și efectul lor pozitiv în cincisprezece din șaisprezece tulburări analizate. Impactul primei consultații Prima consultație are un impact important. Chiar dacă aceasta se deosebește complet de atmosfera euforizantă a unei întâlniri amoroase sau de rigiditatea unei întâlniri pentru obținerea unui loc de muncă, pacientul este stresat, are teama de a nu fi înțeles, de a nu fi ajutat și salvat. Pentru a evita întâlnirea catastrofă și supărarea (terapeutică), iată trei informații cheie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2006), care conține o secțiune specială dedicată hărțuirii sexuale, realizată de IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cărei tărâmuri încep dincolo de rațional. Împotriva labilității destinului P. a încercat să se apere prin cultivarea stăruitoare a idealului feminin, conceput idilic și confruntat cu o realitate decepționantă. De unde, refugiul în vis. Ca orice romantic, el a văzut posibilitatea împlinirii amoroase și în trecut. La gura sobei (1876) imaginează un cămin pașnic și fericit. În ansamblu, lirica lui P. încheagă locurile comune ale vremii într-un întreg oarecum armonios, caracterizat prin fluiditatea limbajului și acuratețea prozodică, situând astfel ciclul Resunete printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
agresiv sunt percepute de către victimă ca fiind "aversive". Ținând cont de acest lucru, putem afirma că sunt agresive nu doar atacurile fizice directe ci toate comportamentele care produc dezonoarea victimei, jena acesteia, imposibilitatea de a-și atinge scopurile sau despărțirile amoroase și afective de anumit gen. Agresivitatea se manifestă doar în raport cu ființele vii Definirea agresivității ca act intenționat împotriva unei ființe vii presupune că ținta comportamentului agresiv o poate reprezenta un animal. Dar a considera că un comportament nu este agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]