4,997 matches
-
să aducă argumente în plus teoriei lui Harvey (31). Giovanni Battista Morgagni (1682-1771), anatomist și anatomopatolog italian, publică în 1761 o sinteză a unei activități de peste jumătate de secol (circa 700 disecții), intitulată „Despre sediul și cauza bolilor descoperite pe cale anatomică” („De sedibus et causis morborum per anatomen indagatis”). Lucrarea se bazează și pe studiile publicate în 1679 de Theophile Bonet (1620-1689), anatomopatolog elvețian, ale lui Marcello Malpighi (1628-1694), anatomist italian (cel care descoperă la miscroscop vasele capilare și hematiile) și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-le la diferite animale, a ajuns la concluzia că ele se „umflă” după alimentare. Jean Pequet (1622-1674) observă canalul limfatic toracic, iar Thomas Bartholomew (1616-1680) observă vasele chilifere la om, descriind „Vasa lymphatica...” (1653), lucrare în care apar primele planșe anatomice color. Ductul pancreatic este descoperit în 1644, ductul glandelor submaxilare în 1656 și al glandelor parotide în 1659. În urma descoperirii glandelor digestive, teoria lui Galen privind rolul central al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
spunea că: „Natura este plină de necunoscute care așteaptă să fie descoperite”. Francis Glisson (1597-1677), profesor la Cambridge, în lucrarea sa „Despre rahitism” scrisă în 1650, a făcut prima descriere „modernă” a bolii; „capsula lui Glisson” a rămas o structură anatomică descrisă în „Anatomia hepatis” (1654), lucrare în care avansează ideea unei „iritabilități” a țesuturilor dependente de nervi uneori, dar prezentă și în absența lor, teorie pe care o va dezvolta în lucrarea „De ventriculo” (1677). Teoria „iritabilității” va fi reluată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că acest mare cercetător care a introdus noțiunile de „glande cu secreție internă” și „glande cu secreție externă”, nu a intuit această dublă funcție pe care pancreasul o îndeplinește în organism, poate și pentru faptul că, din punct de vedere anatomic și funcțional, pancreasul este o excepție de la regulă. 19. Epoca chimico-clinică a diabetului: Apollinaire Bouchardat (1806-1886) Bouchardat a fost una dintre cele mai interesante personalități medicale ale secolului XIX. A ocupat postul de profesor la Catedra de Igienă de la Spitalul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac, splină și rinichi. În timpurile mai apropiate, descoperirile anatomice, precum descrierea canalului pancreatic de către Wirsung (1600-1643) sau descrierea structurii histologice a pancreasului de către Langerhans (1847-1888), nu au fost în nici un fel legate de diabet. Cel ce avea să facă legătura dintre diabet și pancreas, într-o manieră clară și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cunoscute în prezent ca tipul 1 și tipul 2 de diabet: „După această expunere, mi se pare inutil a insista asupra diferențelor considerabile care separă aceste două afecțiuni diabetice; ați putut vedea că totul este diferit: cauzele, condițiile patogenice, leziunile anatomice, simptomele, evoluția; diabetul gras este o boală de nutriție, iar diabetul slab o boală de digestie”. În fine, distincția fundamentală între cele două forme de boală este reluată între 1883 și 1888 (76): „În rezumat, diabetul zaharat, așa cum este el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cea de-a doua a fost aceea a stabilirii insulelor Langerhans ca sediu de secreție a unei substanțe antidiabetice, etapă ce aparține lui Laguèsse, Hédon și alții (58-60, 72, 73), care s-au bazat pe descoperirea de către Langerhans a zonelor anatomice specifice identificate în țesutul acinar; în fine, cea de-a treia a fost aceea a descoperirii hormonului antidiabetic pancreatic și a caracterizării efectelor sale fiziologice, etapă care aparține în întregime lui Paulescu (64, 71, 80, 83, 87-89, 97-122, 126). Este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de-a treia a fost aceea a descoperirii hormonului antidiabetic pancreatic și a caracterizării efectelor sale fiziologice, etapă care aparține în întregime lui Paulescu (64, 71, 80, 83, 87-89, 97-122, 126). Este interesant de notat că două contribuții importante - descrierea anatomică a insulelor pancreatice, făcută de Langerhans, și realizarea diabetului experimental, făcută de von Mering și Minkowski, - au fost descoperiri întâmplătoare. Nici unul dintre ei nu a fost interesat de diabet și nu a studiat pancreasul pentru a face vreo asociere cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil este potențată și de oricare dintre cauzele de mai jos și care demonstrează prezența unor erori educative fundamentale din partea cuplului parental: gafa lamentabilă de a-și etala nuditatea cu dezinvoltură; mângâierea copilului în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificilă interpretarea indicatorilor epidemiologici de frecvență, datorită faptului că ficatul reprezintă sediul metastazelor pentru un mare număr de neoplazii. Există astfel riscul de a include ca și cancere primare hepatice, metastazele unor cancere cu punct de plecare din alte situsuri anatomice, în absența verificării morfologice [10,25]. Raportul între metastazele hepatice și CHP variază în diferite zone ale lumii: în Europa și America de Nord, metastazele hepatice se găsesc în raport de 40:1, față de CHP; în Japonia, raportul este de 2,6
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
aparențe de simplă supapă cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară și posterioară, aceasta din urmă cu 3 porțiuni, P1, P2, P3 după cum au fost descrise de Carpentier). Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria orificiului mitral a fost apreciată la 5-7
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
pulmonară venoasă - accentuarea imaginii vasculare pulmonare cu convergență spre hili; linii limfatice Kerley pot fi prezente; scăderea transparenței retrosternale în cazul HVD. Ecocardiografia este metoda de elecție în evaluarea bolnavilor cu stenoză mitrală. Vizualizează excelent valva mitrală și extinderea leziunilor anatomice (reducerea mobilității, îngroșări, fibroză, focare de calcificare), dimensiunile cavităților stângi în sistolă și diastolă, contractilitatea și performanța VS, aria orificiului mitral (metode: 2D planimetric sau „pressure half time”) precum și gradientul transmitral (calculat Doppler). Sunt, de asemenea, evaluate presiunea pulmonară și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
ales insuficiență aortică, insuficiență tricuspidă). Ecografia transesofagiană (TEE) poate pune în evidență trombi AS și detaliază caracteristici morfologice ale valvei mitrale utile în deciziile terapeutice. Ecografia de efort aduce informații despre evoluția gradientului mitral și a presiunii pulmonare [2]. Leziunile anatomice ale aparatului valvular mitral au fost gradate în vederea indicațiilor terapeutice - în special pentru valvotomia percutană. Astfel, cele mai importante sunt: - Scorul Wilkins al morfologiei valvei mitrale [4] descrie 4 grade privind mobilitatea, îngroșarea subvalvulară, îngroșarea valvulelor și calcificarea. - Scorul Cormier
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mitrale este un moment crucial pentru decizia intraoperatorie de reconstrucție sau înlocuire a valvei. Se examinează și apreciază dimensiunile inelului mitral, aria valvulară, dimensiunile și pliabilitatea valvulelor anterioară și posterioară, starea comisurilor valvulare, cordajele tendinoase, pilierii mitrali - lungime, grosime, integritate anatomică. Decizia pentru reconstrucție conduce la aplicare manevrelor descrise mai sus la vavuloplastia mitrală pe cord-deschis pentru SM, la care se pot adăuga manevrele de valvuloplastie utilizate la reconstrucția mitrală pentru insuficiență mitrală (fig. 12.8-12.12). Procedeul operator se încheie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
continuu întrerupt în 4 puncte cardinale cu fire izolate armate. Dimensionarea valvei, precum și poziționarea acesteia sunt de asemenea momente operatorii importante ale procedeului. Manevre suplimentare pot fi necesare pentru asigurarea implantării valvei artificale în condiții de funcționare adecvată în funcție de particularitățile anatomice ale cazului. Verificarea funcționalității valvei este, de asemenea, crucială pentru terminarea procedeului operator. Se închide AS prin sutură, se evacuează aerul din cavitățile cardiace, se suprimă clampajul aortic, se restabilește circulația coronară, se desăvârșește evacuare aerului din cavitățile caridace și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în care orificiul mitral stenozat este deschis cu balon de dilatare introdus percutanat, neoperator - ca procedeul de elecție la bolnavii simptomatici, cu SM semnificativă (arie valvulară >1,5 cm2) la care intervenția chirurgicală este contraindicată sau cu risc mare. Caracteristici anatomice favorabile ale valvei mitrale sunt necesare pentru reușita procedeului [2]. Vârsta înaintată se adaugă factorilor de risc, iar calificarea cardiologului intervenționist și a instituției din care face parte trebuie luate în considerare. Contraindicațiile acestui procedeu constau în anatomie mitrală nefavorabilă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
ruptura de mușchi pilier, ruptura de valvulă mitrală, ruptura de cordaje cu mobilitate anormală a valvulei rupte („flail leaflet”), mărirea dimensiunilor AS și VS, mai ales în prezența unei funcții VS normale [4]; VS hiperdinamic [6]. TTE oferă definiții exacte anatomice a diferitelor leziuni mitrale. Jetul Doppler de IM în AS, lățimea „venei contracta” - cea mai îngustă parte a jetului - se corelează cu determinări cantitative al IM. Severitatea IM este apreciată prin ecocardiografie Doppler cantitativă. Cel mai util criteriu pentru severitatea IM
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
reparabilitate al valvei [1]. Cele mai bune rezultate chirurgicale se obțin la bolnavi cu FEVS preoperator de >60% și ESD de >45 mm Corectarea chirurgicală a IM prin procedee reconstructive - valvuloplastia mitrală pe cord deschis (VMP) - este practicată ori de câte ori este anatomic posibil (fig. 12.8-12.12). Mortalitatea operatorie a VMP ca procedeu izolat este 2,2-2,8 % față de înlocuirea valvulară mitrală (5,8-6,2 %). VMP oferă durată de viață mai lungă, mai bună conservare a funcției VS și morbiditate tardivă mai
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
peretele aortic situată deasupra comisurilor valvulare este joncțiunea sinotubulară. Porțiunea de perete aortic cuprinsă între joncțiunea ventriculo-arterială și joncțiunea sino-tubulară, corespunzătoare fiecărei valvule, realizează sinusurile aortice Valsalva, generatoare de vortexuri (curenți turbulenți) cu rol în închiderea valvei aortice. Toate elementele anatomice ale valvei aortice funcționează ca un tot unitar. Procese patologice (leziuni reumatice, endocardită infecțioasă) pot afecta primar integritatea valvei aortice și produce insuficiență/regurgitare aortică. Alte entități patologice (disecție de aortă, ateroscleroză, sifilis terțiar, boli de țesut conjunctiv - colagen, sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mmHg [6] DIAGNOSTIC Se stabilește pe baza datelor anamnezei, a examenului obiectiv (în special semnele auscultatorice), ecg, ecocardiograma, radiografia toracică și explorarea hemodinamică. ETAPE DE DIAGNOSTIC Etapele de diagnostic sunt următoarele: 1. Diagnostic de boală sau sindrom (stenoză), 2. Diagnostic anatomic (aortică), 3. Diagnostic etiologic (reumatismală, degenerativă, congenitală) 4. Diagnostic funcțional (clasificarea de clasă NYHA, ICC, IVS), 5. Diagnostic evolutiv (reumatismal, endocarditic). De exclus: - sufluri ale inimii drepte - se accentuează în inspirație, - cardiomiopatia hipertrofică (răspuns opus la manevra Valsalva, manevră genuflexie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
instrumentului de măsurat), care determină dimensiunea înlocuitorului valvular artificial (fig 12.15). Noua valvă se inseră de preferință cu fire de sutură izolate, armate pentru prevenirea insuficiențelor paravalvulare postoperator. Se asigură controlul funcționalității valvei în cazul supradimensionării valvei artificiale - structuri anatomice adiacente pot interfera cu funcționarea valvei. • Valve artificiale: proteze mecanice (cu bilă ocluzivă, cu disc ocluziv, cu 2 semidiscuri, „bileaflet” fig. 12.15). REZULTATE Evaluarea rezultatelor este necesar să aibă la bază stratificarea de risc a bolnavilor valvulari inițiată în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Căile biliare constituie sistemul canalar de drenaj al secreției biliare, asigurând trecerea bilei produse de ficat spre lumenul intestinal. Anatomic descriptiv se disting căile biliare intrahepatice și cele extrahepatice [1,2 ]. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE Reprezintă complexul canalar de drenaj biliar situat în interiorul parenchimului hepatic. Originea acestei arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele triadei spațiului port. Mai multe canalicule lobulare formează niște colectoare supralobulare care se constituie în canale subsegmentare pentru a converge la un colector biliar, bine individualizat anatomic, pentru fiecare segment hepatic. Acestea din urmă intră în constituția pediculilor glissonieni, fiind în raport anatomic constant cu elementul arterial și portal al segmentului hepatic respectiv. Ficatul drept și cel stâng este drenat distinct de cele două canale hepatice lobare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]