5,110 matches
-
atitudini-șablon, de natura clișeului, stereotipiile de limbaj reflectând reacțiile psiho-comportamentale menite a ilustra, în fapt, mecanismul "psihologiei invariabile" asupra căruia se focalizează, polemic, poetica lovinesciană. Individualitatea se vede finalmente anulată de tirania clișeului atotputernic, ce transformă omul într-o făptură anonimă și lipsită de "personalitate" (în sensul "plin", romantic, al cuvântului). Romanul lovinescian trebuie citit, așadar, dincolo de caracterul deseori ilizibil al "narațiunii" în sine, ca o dramă a neputinței de a vorbi (și trăi) autentic, câtă vreme literatura, incapabilă de a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
documentar: "Afară de dexteritatea de a scrie fraze elegante, scriitorul n-are nici darul marii atmosfere, nici pe acela al creațiunii de oameni. Anecdota ocupă primul loc. Diana se dezvoltă aproape numai pe cazul iritant al eroului care primește sistematic scrisori anonime". 52 Eugen Ionescu, "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Facla, an XVII, nr. 1804, 1 febr. 1937 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 407). 53 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Vremea, an X, nr.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îmi trebuie oarecare fapte reale, adevărate repere, între care să pot întinde plasa unor situații și evenimente fictive, inventate pe de-a-ntregul, care să aibă însă caracterul verosimilității [...] Veronica e o ocazie; și mărturisesc că aș fi preferat o femeie anonimă"; "[...] ceea ce am urmărit e numai adevărul psihologic și creația unui Eminescu viabil și integral în care scop i-am atribuit fapte și vorbe de o calitate și mai eminesciană decât cele pe care le va fi avut și rostit în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e o realitate: bunăoară, au plecat și oameni de știință din diferite domenii, foarte mulți și foarte buni. Nu mai vorbesc de oamenii de afaceri. S. A. : Da. S-au pribegit și persoane cu o existență românească relativ ștearsă sau chiar "anonimă" mai ales dacă erau foarte tineri, dar care, ajunși într-o lume aptă și interesată să le valorizeze capacitățile, au evoluat meritoriu, uneori spectaculos. Iată-te deci la răscruce: tragi la un moment dat linia și realizezi că nici măcar naveta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
reprezentau 3,36% din total"14. Anchetatorii au o normă de efectuat sau de depășit (ca orice muncă din socialism), de aceea apar reale întreceri în filări, arestări și anchete. De cele mai multe ori, arestările sunt abuzive și cauzate de denunțuri anonime, de indicațiile organizației de partid, de atitudini răuvoitoare. Orice denunț este tratat cu seriozitate, chiar și acela al unei soții răzbunătoare. "Categoria de suspect îmbrățișează astfel, în condițiile lumii totalitare, întreaga populație: orice gând care deviază de la linia oficial prescrisă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu timpul o obișnuință pentru cititori, iar verdictele lui se fac așteptate. Se fac așteptate, pur și simplu; cu ce sentimente, n-are importanță. Un bun cronicar trebuie să nu mai fie o persoană, ci o nelipsită prezență, un magistrat anonim"217. Există numeroase confesiuni care aprobă utilitatea emisiunilor și confirmă numărul mare de ascultători. Gabriel Liiceanu se identifică printre ei: "Așa cum s-a întâmplat în cazul atâtor intelectuali români, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au pătruns în constelația mea umană
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
informații cu care cetățenii să fie de acord. Studiul lui Rémy Rieffel reliefează faptul că "propaganda este în primul rând o tehnică menită să se adreseze în același timp individului și masei altfel spus, unor persoane incluse într-o masă anonimă și unei mulțimi văzute ca ansamblu de indivizi: mizând pe ambele reprezentări, există mai multe șanse ca obiectul propus să fie atins. Apoi, ea trebuie să fie totală, adică să utilizeze toate mijloacele de comunicare disponibile (afișe, reuniuni, manifeste, presă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cheală a lui Ionescu: " De unde vii? / - De la Birou. / - Ai un birou? / - Toată lumea are un birou. / Ai dreptate. Așadar, ieși de la birou? / - Strada e plină de larmă"347. Monologurile expun teatral, precum niște indicații scenice, lumea în care se mișcă protagoniștii anonimi. Marele anonim din opera Monicăi Lovinescu este ea însăși, deoarece acordă României rolul protagonistului. Capitolul IV Discursul memorialistic IV.1. Jurnalul Aproape șaizeci de ani de existență sunt rezumați în memorii și jurnale. Autoarea preia pentru La apa Vavilonului datele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
veselie" (p. 137). Logodnicii, paznicii și funcționarii cu listele (naratoarea nu oferă alte detalii despre ultima categorie) sunt scutiți de participarea la manifestație. Naratoarea tânjește după mușcătura șarpelui, nu după logodnă, pentru că poate aduce moartea. Succesiunea de interogații adresate interlocutorului anonim pătrunde puternic în orizontul de așteptare al cititorului și lasă sub semnul întrebării înțelegerea parcursului de la logodnă la moarte. "O operă trebuie să furnizeze cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie pregătit să-i
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
peren al intelectualului ce duce în spate povara libertății spiritului și refuză să îngenuncheze în fața tiraniilor de orice fel. Intelectualii lui Petrovschi, "fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori" devin absolut insignifianți în raport cu destinul, sunt victimele unui despot absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală, ce poate fi și Marele Angakok, poate fi orice tiran ce dictează criteriile (ne)fericirii și închide această lume ca teatru / circ, într-o "geantă cu cinci fermoare", unde toate speranțele sunt anulate, iar individul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei, învățătorul, cercetătorul științific, muzeologul, scriitorul septuagenar Costache Buraga. La acest ceas de sărbătoare și bilanț, o fișă incompletă a izbînzilor sale de o viață cuprinde peste 40 de ani de trudă la catedra școlii satului, o continuă, uriașă și anonimă muncă de răspîndire în rîndul omenilor locului a cunoștințelor de horticultură, pomicultură, zootehnie, apicultură, un portofoliu de invenții brevetate și nebrevetate încă și, ca un corolar, un muzeu al zonei, în care toată viața a adunat cu competență și har
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
discursul epic în care naratorul se situează în afara universului povestit (narator extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită relația de comunicare de tip oral din basmul popular, dar are un autor cunoscut și este fixat întro formă definitivă, scrisă. Alte elemente de diferențiere sunt precizate în schema următoare: Nuvela (fr. nouvelle; it. novella
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pulverizată“, multiplă). Rezultanta este o construcție imprevizibilă, aparent dezechilibrată, cu inserții, discontinuități, paralelisme, suprapu neri; discursul, frecvent anticalofil, este, de cele mai multe ori, homodiegetic (literatura autenticității, romanul experienței), dar scriitorii optează și pentru persoana a IIIa narativă (situație în care naratorul anonim se estompează, lăsând în primplan perso najefocalizator, ca în Pădurea spânzuraților de L. Rebreanu, care afirma: „Mam sfiit întotdeauna să scriu pentru tipar la persoana întâi“). Alți reprezentanți ai romanului modern interbelic au fost Camil Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Arghezi, Emil Botta etc.), ale neomodernismului (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
punct culminant al poveștii de dragoste este însă suspendat, fiindcă Ștefan este rechemat la unitate și trimis să lupte în linia întâi. Ultimul capitol reia, contrapunctic, situația dramatică de la Câmpulung. Aflat în permisie la București, Ștefan nu dă curs scrisorii anonime, pentru ai surprinde și pedepsi pe cei doi, ci îi propune Elei, cu seninătate, divorțul. Finalul evidențiază astfel o schimbare radicală în ierarhia de valori a protagonistului, care găsește în sine puterea de a lăsa în urmă tot trecutul. Item
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși îi desemnează"1666. În consecință, demersurile în vederea compromisului Jackson-Kissinger trebuiau amînate pînă la sfîrșitul primei săptămîni din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eruditului, sensibilitatea acestuia și adoptarea idealului său religios. Se recurge la învățatul monah venit de la Bizanț într-un moment de criză și de mare durere sufletească din preajma anului 524, anul morții filosofului Boețiu. De altfel, transpunerea în latinește a scrierii anonime era cerută și garantată de un șir întreg de rude și de prieteni din aristocrație, de la Cassiodorus până la starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o depersonalizare, o dispariție a eului empiric, o accentuare a coordonatelor operei în defavoarea autorului: "Clasicismul adevărat se recunoaște prin tendința de abolire a geniului, de reducere a biograficului, a jurnalului interior. Clasicul produce o operă fără geniu, o operă aparent anonimă și uneori cu adevărat anonimă, care trăiește de la sine, ca un obiect natural."321 Este o idee pe care am regăsit-o multiplicată în numeroase articole teoretice ale lui T. S. Eliot sau Jean Cocteau, idee pe care însă opera
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
această problemă de etnoiatrie a fost Șuțu, care a opinat în sensul de mai sus, menționând și el difuzarea medicinii culte în mase prin asimilarea folclorică. În ceea ce ne privește, am întâlnit și noi aceste aspecte. Astfel, într-un manuscris anonim din 1790 găsim rețete destul de complicate, contra "patimei beției"24, iar într-o copie comentată a Alexandriei 25 se notează "sub semnul lui Mercur": dureri de cap, boală prin somn, ce vorbește cu bâlbâială, epilepsie și melanholie (sic). Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iar într-o copie comentată a Alexandriei 25 se notează "sub semnul lui Mercur": dureri de cap, boală prin somn, ce vorbește cu bâlbâială, epilepsie și melanholie (sic). Într-un alt manuscris 26, recopiat în 1790, deci anterior acestei date, anonim, se menționează următoarea "doftorie pentru beție": "să se ducă în târg, să cumpere o știucă, care va să aibă un pește într-însa și de va găsi icre într-acel pește să le scoată și să cumpere de nouă parale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt publicațiile semnate de dr. Weissmann senior, de la Roman, "Despre boalele nervoase și apoplexie", conferințele dr. C. Codrescu din Bârlad despre hipnoză 79, în 1888, sau traducerea lucrării lui Czlov Czynski, "Ipnotism și magnetism", apărută la Galați în 1892 (traducere anonimă). În acest context, când literatura psihiatrică era încă o raritate, iar publicațiile psihiatrice se limitau la compilații, puținele lucrări care aduceau observații sau idei originale se diferențiază în mod deosebit prin contribuția lor la conturarea psihiatriei științifice românești. Dacă lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în folosirea limbii, de performanțele sale în această utilizare depinzînd deseori poziția sa în societate. În acest sens, Georg L u k á c s subliniază că necesitatea socială, manifestată prin subordonarea indivizilor unor norme sociale, se impune prin presiunea (anonimă) asupra indivizilor de a orienta decizia lor opțională într-o anumită direcție 265. Înainte însă de a orienta decizia vorbitorului, limba participă la formarea conștiinței lui, încît această orientare i se pare absolut firească și lipsită de orice con-strîngere stînjenitoare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]