2,520 matches
-
a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București. În aval, de-a lungul văii Colentina a fost creată, începând cu anul 1933, o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement ale zonei de nord a municipiului București. În 1933 au început lucrările pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea și a lacului Herăstrău, lucrări finalizate în 1936. Lucrările au fost foarte ample, doar în cazul
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are o lungime de aproximativ 56 km și o cădere de circa 49 m, amenajată într-o cascadă de 15 lacuri cu o suprafață totală de 1500 ha și un volum util total de 44 milioane m³. Din amonte spre
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
relief și climatului corespunzător acesteia. Pe lîngă ele intervin însă o seamă de factori locali care influențează cantitativ și calitativ învelișul biologic al teritoriului. Așa spre exemplu, substratul litologic și condițiile hidrogeologice, unele procese de modelare actuală a scoarței, activitatea antropică și alte cauze răspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea și condițiile climatice, vegetația caracteristică Munților Vrancei este cea de pădure (suprafața ei fiind însă discontinuă, datorită mai ales defrișărilor masive efectuate în perioada interbelică) și de pajiști
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
este cea de pădure (suprafața ei fiind însă discontinuă, datorită mai ales defrișărilor masive efectuate în perioada interbelică) și de pajiști montane secundare. Pajiștile montane (sau “golurile"), sînt foarte dispersate. În majoritate, ele sînt o consecință a substituirii pădurilor pe cale antropică, ceea ce face ca numeroase suprafețe să se întîlnească în interiorul arealului vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj,rezervații naturale,monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură,obiective culturale și de artă populară). Potențialul turistic natural este reprezentată prin următoarele obiective: Dotările turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special de lepidoptere (fluturi), precum unele specii eurosiberiene(Eudia Pavonica, Inochis io, Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei () afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de ușoară răcire. Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii oameni de știință și
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de ușoară răcire. Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii oameni de știință și politicieni, cum ar fi Claude Allègre sau Václav Klaus. Există teoreticieni ai conspirației care cred că totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere taxe împotriva poluării. are presupuse
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
se prevede o creștere a nivelulul mării de 0,18 - 0,59 m la sfârșitul secolului al XXI-lea și de 2 m la sfârșitul secolului al XXIII-lea. Dizolvarea în oceane a CO suplimentar din atmosferă, presupus de origine antropică, a dus la scăderea pH-ului apei de la suprafața oceanelor, adică la acidifierea lor. Se estimează că între anii 1751 și 1994 pH-ul suprafeței oceanelor a scăzut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).. Termosifonul
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
obțin previziunile. Aceste modele inițial simulau doar modificările de temperatură și deplasările maselor de aer atmosferic și de apă ale oceanelor, fenomene tratate cu mijloacele CFD. Ulterior modelele au fost dezvoltate, încluzând efectul de seră (inclusiv ciclul carbonului și efectul antropic), efectul aerosolilor, al norilor, al utilizării solului, al oceanelor și al forcingului radiativ. Aceste modele sunt acceptate de comunitatea științifică și pot simula înclusiv variații climatice sezoniere, fenomenul El Niño, variația nivelului apei în nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluția
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
este un lac antropic, situat în nordul orașului București, amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval. Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 m, iar a insulelor de pe lac
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Lacul/Delta Văcărești este un lac antropic construit în 1988 cu o suprafață de 189 ha, cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator). Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
export încă din antichitate. Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianța a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul cu potențialul sau caloric deosebit de avantajos, mai putin componentă să hidrica care rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabila antropic. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculițel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se află 9 centre viticole (Macin, Niculițel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavoda, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, inca 5 centre viticole independente (Dăeni, Hârșova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
2200 ore în această regiune subcarpatica ( 2047 de ore la Râmnicu Vâlcea). Între aceste valori radiația globală variază în raport cu particularitățile morfologice, gradul de înclinare a versanților și de fragmentare a reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de activitățile antropice generate de noxe ( cum este Platforma industrială Râmnicu Vâlcea), care reduc vizibilitatea și determină apariția cețurilor de radiație și a norilor inferiori ( numărul mediu al zilelor cu cer acoperit variază între 100 și 180 zile pe an). Temperaturile medii anuale
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
a sectorului alimentar. În cadrul comunei nu sunt la ora actuală dotari turistice adecvate dar jurul comunei Vărbilău există în prezent o zonă puternic dezvoltată din punct de vedere turistic, dintre obiectivele cele mai importante putând fi amintite: salina și lacurile antropice din stațiunea Slănic (7 km. nord), casa memorială Nicolae Iorga din Vălenii de Munte, mănăstirile Suzana și Crasna, etc.
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particulariltățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități. Apele curgătoare izvorăsc, în cea mai mare parte, din coroană centrală a Carpaților și sunt colectate, aproape în totalitate, de Dunăre. Râurile din vestul României sunt adunate de Tisa care face hotarul
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
altă componentă a acestui domeniu o constituie "tehnologiile de filtrare", prin intermediul cărora se urmărește reducerea emisiilor de noxe prin așezarea unor elemente filtrante la capătul țevilor de evacuare. nu se referă doar la protecția mediului înconjurător împotriva factorilor de poluare antropici, dar și de protecție a sănătății angajaților din mediul industrial. Ea trebuie să asigure condiții optime de muncă și expunerea angajaților din industrie la riscuri de alterare a sănătății cât mai mici. Elementele specifice mediului sunt "apa", "aerul" și "solul
Ingineria mediului () [Corola-website/Science/314045_a_315374]
-
trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), băieței ("Veronica spicata"), poroinic galben ("Orchis pallens"), rotunjoare ("Homogyne alpina"), iarba vântului ("Nardus stricta") și rogozuri din speciile: "Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata" sau "Carex lasiocarpa". Presiunea antropică asupra sitului este destul de ridicată din cauza afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: Principalele componente vii ale ecosistemului viticol și pomicol flora și fauna, care determină starea diversității biologice, sunt supuse unei presiuni antropice permanente cu consecințe directe asupra stabilității și productivității ecosistemelor viticole. În această situație elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului bazate pe adoptarea măsurilor eco- agricole de autoreglare dedicate conservării biodiversității și reconstrucției ecologice, contribuie la eliminarea
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
evaluarea unor verigi tehnologice prietenoase mediului care asigură creșterea profitabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi, prin reducerea dependenței acesteia față de resursele energetice convenționale și obținerea unor producții rentabile, stabile și durabile, în contextul prevenirii deteriorării mediului prin activități antropice cu efecte poluante. Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin prezentul proiect ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale viticulturii și pomiculturii autohtone, în scopul obținerii unor producții curate și rentabile în cadrul fermelor mici și mijlocii, care să poată face față
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
ecosistemului viticol și pomicol; - implementarea zonelor multifuncționale de protecție cu rol în refacerea, conservarea și consolidarea biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole degradate; - promovarea unor secvențe tehnologice și tehnologi de fitoprotecție în sistem integrat sub control ecologic și evitarea oricăror activități antropice cu efecte poluante; - promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel cu noi căi de acțiune; - promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică nepoluantă; - refacerea echilibrului ecologic și biologic prădător
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
prezentarea rezultatelor obținute. Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticole Obiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător Proiectul ADER 3.3.1.: Cercetări privind menținerea autenticității și sănătății materialului de înmulțire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază și certificat, prin metode biotehnologice și fitosanitare Perioada
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
care să faciliteze accesul rapid la informații și fără costuri pentru potențialii beneficiari; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. Proiectul ADER 3.3.2.: Bioeconomia speciilor pomicole termofile și arbuștilor fructiferi în vederea maximizării eficienței utilizării resurselor naturale și antropice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului: - înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create și tehnici
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
și a orientărilor de dezvoltare spre agricultura ecologică, cultivarurile utilizate vor trebui să prezinte o serie de însușiri de toleranță sau rezistență la factorii adverși de mediu (stres termic și hidric), precum și a celor biotici și să necesite un input antropic relativ redus. Temperaturile excesiv de ridicate, însoțite de seceta atmosferică, influențează puternic creșterea și dezvoltarea plantelor, iar efectul cel mai dăunător se manifestă în procesul de înflorire și polenizare a florilor. Creșterea toleranței cultivarurilor la secetă presupune identificarea în cadrul germoplasmei de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante produse, tehnici și verigi tehnologice privind viticultura ecologică. Vor fi realizate următoarele activități: - studii asupra biodiversității ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea capacității de suport și regenerare a acestora în urma intervenției factorului antropic; - analiza factorilor perturbatori în sistemul de cultivare ecologică a viței de vie; - identificarea de soluții privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; - testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice. Rezultate scontate: - recomandări asupra modului
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]