2,449 matches
-
humaines, ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”. Este citat și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
este un scriitor român specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică cu volume privind scriitorii români interesați de literatura orientală. A participat la Congresul Mondial de Antropologie și Etnologie din India iar recent, la Conferința Mondială de Indologie, New Delhi, 21-23 noiembrie 2015. Studii de filologie 1965, doctorat 1974 - Universitatea din
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
al filmului "50...și o lume , lumea mea" , coproducție : TVR. Timișoara - Radio Canada, Montreal - CIRTEF Bruxelles;Regia filmului "Ava...mai mult decât un portretrobot" coproducție TVR Timișoara și Bayerische Rundfunk, München;2002,Realizator al filmului "Sălașul"; 2003, realizator al filmului antropologic de lung metraj, "Manu"; 2005, realizator al reportajului "Armata Regelui",dedicat vizitei istorice pe care Majestatea Să Regele Mihai a făcut-o în Slovacia și Cehia;2005, realizator al documentarului antropologic de lung metraj: "Oameni din Valea Jiului"; 2005,realizator al
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
2002,Realizator al filmului "Sălașul"; 2003, realizator al filmului antropologic de lung metraj, "Manu"; 2005, realizator al reportajului "Armata Regelui",dedicat vizitei istorice pe care Majestatea Să Regele Mihai a făcut-o în Slovacia și Cehia;2005, realizator al documentarului antropologic de lung metraj: "Oameni din Valea Jiului"; 2005,realizator al video clipului muzical "Cimitirul Eroilor";2006, realizator al filmului documentar : "Lecție de zbor" dedicat celor 100 de ani de la primul zbor reușit de Traian Vuia; 2007, producător independent prin Eliptic ( Firma
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
2004 - filmul "Sălașul" este selectat în faza finală a festivalului Grand Prix Internațional du Documentaire - U.R.T.I (Universitatea Internațională de Radio Televiziune ) - de la Monte-Carlo; 2004 - premiul pentru Cea mai remarcabilă documentare, pentru filmul "Sălașul" la Festivalul Internațional de Film Antropologic, de la Pärnu, Estonia; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat la festivalul Mediawave, de la Györ, Ungaria; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat la festivalul Astra Film Fest de la Sibiu; 2006 - filmul "Oameni din Valea Jiului" este selectat și prezentat în cadrul
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
spre ei. După o săptămână, echipajul a fost salvat de un elicopter contractat de "Comisia Indiană pentru Petrol și Gaze Naturale". Primul contact pașnic cu băștinașii Insulei Santinelei de Nord, a fost făcut de către Trilokinath Pandit, directorul Centrului de cercetări antropologice din India și de către colegii săi pe 4 ianuarie 1991. Vizitele indienilor pe insulă au încetat în 1997. Băștinașii au supraviețuit cutremurului din Oceanul Indian din 2004, inclusiv tsunami-ului ce a urmat după acesta. La trei zile după eveniment, un
Insula Santinelei de Nord () [Corola-website/Science/335626_a_336955]
-
mal? L'humour juif, un art de l'esprit", el se apleacă asupra specificității umorului evreiesc, semn și mărturie a culturii și identității evreiești, supuse unei tensiuni interne care le este proprie, și anume aceea a unei articulații între dezvrăjirea antropologică și speranța mesianică. Mai recent, în lucrarea sa "Et vous trouvez ça drôle ?!... variations sur le propre de l'homme", Gérard Rabinovitch își continuă reflecția asupra umorului și a vocației lui etice cu cea a „bine-zicerii” (bene-diction). Analizând diferențele și
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
Râmnicu Vâlcea) este un scriitor și inginer român. A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC WORLD, Tehnica și
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
mi rămîne, folosindu-l la descîlcirea unor subtilități asemănătoare”. Filozoful neokantian Ernst Cassirer, în lucrarea An Essay on Men, a modificat eticheta dată de Aristotel, clasificând omul drept un "animal simbolic". Această schimbare a devenit foarte influentă în domeniul filozofiei antropologice, unde Gilbert Durand a folosit conceptul într-o descriere naturalistă a omului în calitate de emițător compulsiv. Sociologii influențați de Max Weber fac o dinstinctie între comportamentul rațional (orientat spre mijloace-scopuri) și comportamentul irațional, emoțional sau confuz, la fel și de cel
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
Tot în același an a fost publicată opera sa "Minor Tibetan Texts: The song of the eastern snow-mountain". În 1921 a apărut următorul lui studiu tibetologic, "Three Tibetan repartee songs". În 1922 a fost însărcinat cu gestiunea departamentelor etnografic și antropologic al Muzeului Indian din Calcutta. În acel an au apărut și alte două studii, "A Contribution to the bibliography of Tibet" și "Concerning a Bön image". Johan van Manen a fost numit în 1923 secretar general al Societății Asiatice din
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
științific, cercetător științific principal la Institutul de Endocrinologie, colaborator al lui C.I. Parhon și acad.Stefan Milcu. Din 1950 este referent științific în Colectivul de Antropologie, o secție a institutului creată de dr. I. Rainer și viitorul Centru de Cercetări Antropologice al Academiei Române). Critic competent și neobosit al climatului științific (dominat în anii ‘50-’60 de o atitudine servila pro-sovietică) îi creează adesea dificultăți. În 1965, obține titlul de Doctor Docent; în același an prin transfer devine șef de Sector și
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
1965- 1969) unde colaborează cu fondatoarea geriatriei românești, Ana Aslan. La invitația acad. Eugen A. Pora preda la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj cursuri de biofizica și biomatematica (1963-1969) în calitate de conferențiar. În 1969 este numit director adjunct la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române (condus de prof. Olga Nekrasov). Deși este foarte cunoscut și apreciat în general, este privit cu neîncredere în cercurile științifice românești din cauza refuzului sau de a se “specializă” îngust într-un domeniu specific. La aceasta neîncredere contribuie și
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
pensionează la cerere. După căderea regimului comunist a lui Ceaușescu (decembrie 1989) revine în publicistica, îndeosebi la săptămânalul Viața Medicală, unde contribuie cu rubrică „Medicină, în alt fel”. La 1 februarie 1990 este reintegrat ca director la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, prin decret guvernamental. În decembrie 1989, înființează împreună cu scriitorul Toma George Maiorescu, Mișcarea Ecologică din România. Continuând efortului de a crea „singurul Institut de Antropologie cu o cuprindere atât de largă, pe plan mondial”, colaborează și coordonează o
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
Academiei Române, prin decret guvernamental. În decembrie 1989, înființează împreună cu scriitorul Toma George Maiorescu, Mișcarea Ecologică din România. Continuând efortului de a crea „singurul Institut de Antropologie cu o cuprindere atât de largă, pe plan mondial”, colaborează și coordonează o perspectivă antropologica cu viziune largă, colaborând cu biologi, medici, anatomiști, anatomopatologi, endocrinologi, psihologi, psihanaliști, sociologi, etnografi, etnologi, istorici, lingviști, biochimiști, fizicieni, biofizicieni, statisticieni, informaticieni, filosofi, specialiști în arte plastice, etc.). În paralel cu activitatea științifică și publicistica, preda cursuri post-universitare de antropologie
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
aproape deloc elită intelectuală, nu este deloc sau este slab reprezentată oficial de persoane din rândul ei și, prin urmare, nu este prezentă deloc sau aproape deloc în viața publică. Acest grup etnic a început să facă obiectul unor cercetări antropologice, etnografice și lingvistice aprofundate numai în anii 1990, și cunoștințele despre el sunt încă lacunare. Începând cu această perioadă, se constată în rândul băieșilor un proces de afirmare a identității etnice, în grade diferite de la o regiune la alta, care
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
au ocupat de această temă Teodor Filipescu (1906), Isidor Ieșan (1906), Gustav Weigand (1908), Tihomir R. Đorđević (1911), Constantin S. Nicolăescu-Plopșor (1922), Martin Block (1936), Emil Petrovici (1938), Ion Chelcea (1944), M. R. Barjaktarović (1964), Ion Calotă (1974) etc. Cercetările antropologice, etnografice, etnosociologice și lingvistice se intensifică după 1990 (vezi secțiunea Bibliografie), odată cu sporirea interesului pentru minorități în general, dar chestiunile legate de băieși sunt numai parțial lămurite. Din cauza insuficienței surselor, despre istoria băieșilor există mai mult ipoteze decât certitudini. În ceea ce privește
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Operațiunea de exhumare și reînmormântare a lui Richard al III-lea al Angliei a început cu descoperirea trupului său îngropat în interiorul sitului fostei din Leicester, Anglia, în septembrie 2012. După testări genetice și antropologice extinse, rămășițele lui Richard al III-lea, ultimul rege englez ucis în vreo bătălie, au fost în cele din urmă reînhumate în la 26 martie 2015. Richard al III-lea, ultimul rege din , a murit în bătălia de la Bosworth de la
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
cu "admis"/"respins", iar rezultatele vor fi publicate pe site-ul facultății cel târziu în data de 1 aprilie. Etapă a doua a concursului va fi un test scris privind relevanță socială a temei adresate în eseu și utilitatea demersului antropologic sau sociologic pentru abordarea temei respective. Detalii despre concurs aici 8. Facultatea de Stiinte Economice și Gestiunea Afacerilor organizează Concursul de cunoștințe Oeconomicus Napocensis, destinat elevilor de clasa a XI-a și a XII-a. Vezi aici detaliile despre concurs
ADMITERE 2015. Babeș-Bolyai organizează examene înainte de Bacalaureat. Vezi AICI facultățile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102390_a_103682]
-
și colecțiile sale vechi, dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea 'produselor țăranului român', prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale), Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
a fost președinte de onoare al Federației Române de Șah. Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 3 august 2015. A fost medic psihiatru, profesor la Universitățile de Medicină din Cluj și Timișoara, creatorul psihiatriei antropologice românești. Bustul său a fost realizat de Luigi Ștefan Varga (n. 1951) și dezvelit la 2 august 2013. A fost filolog, traducător din latină și greacă, cu o operă vastă. A fost profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
departe au fost formule pe care Kojève nu s-a ferit să le formuleze). În "Spectres de Marx", (Strigoii lui Marx), Jacques Derrida scrie : Interpretarea kojéviană a lui Hegel se concentrează pe dialectica stăpân și sclav, citită într-un sens antropologic și istoric, în timp ce reformulează întregul sistem al lui Hegel în jurul conceptului de recunoaștere, central în această dialectică. Dialectica recunoașterii ocupă doar o mică secțiune în "Fenomenologia Spiritului", dar în prima lucrare sistematică a acestuia din urmă, "Sistemul Vieții Etice" (1802
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
la o serie de activități interactive: DigiMathArt, cu Roxana Drăgănescu, Învățare Experientiala Nexus, cu Gabi Valsan și Cris Jalba, Experimente autoorganizare cu Mihai Ganciu. Zona Antropologie Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Române invită publicul să iși realizeze portretul antropologic - "Fă-ți portretul robot singur", să descoperă corpul uman, să afle care sunt capacitățile tale fizice, intelectuale și emoționale. La aparatul Videa Microscopie vor prezenta "din secretele celulei". Împreună cu cele 3 echipe de tineri, DOPAMINĂ, THE CELLS și INSOMNIA, vor
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
și practicii sapiențiale. În 1975 devine membru al Uniunii Scriitorilor și se stabilește în București. Din 1980 este redactor principal la revista Viața Românească. În 1990 este ales șeful secției de proză a Asociației scriitorilor București. Face stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991). Călătorii de studii în India, cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. Participa la simpozioane internaționale de istoria religiilor și de
Modernism, avangardă, interpretări în cheie contemporană ale lui Shakespeare, Terapia destinului, dar și povestiri de viață by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105571_a_106863]
-
zi cu zi e măcinată de probleme sociale, politice și culturale. Spectacolul de teatru se dorește a fi un vehicul de comunicare. Proiectul va lua pulsul actorului în mediul său - oraș, teatru, cartier, bloc, parc, cafenea - și va investiga subtil, antropologic, relația dintre artist și comunitate. Îmi propun să cercetez emoția orașului Sfântu Gheorghe. Vreau să-i cunosc centrul, cartierele, actorii, piețele, blocurile, casele. Voi petrece timp cu câțiva dintre actorii Teatrului Andrei Mureșanu. Prin ei, redescopăr orașul Sfântu Gheorghe. Cât
Confesiunile unor venetici – „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe”, un spectacol experimental by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105712_a_107004]