8,321 matches
-
Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ar trebui clarificată de Înalta Curte de Casație și Justiție din punctul de vedere al stagiului complet de cotizare aplicabil după majorarea cu 50% a punctajelor anuale, deoarece sunt identice doar în aparență, în realitate fiind diferite. Se susține că, dacă s-ar accepta ideea transpusă în paragraful 74 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv
DECIZIA nr. 227 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288933]
-
cadrul unui ATLV fix.“ Această dispoziție legală reprezintă un privilegiu („dedicație“) pentru marii operatori economici, neexistând nicio justificare de ordin tehnic. Motivul adoptării îl reprezintă în esență limitarea activității operatorilor economici mici care desfășoară activitatea inclusiv prin atelierele mobile. În aparență această dispoziție „limitează“ și activitatea marilor operatori. În realitate această dispoziție nu îi afectează, din contră, având în vedere numărul mare de ateliere fixe pe care îl dețin, care acoperă aproape întreaga structură rutieră, o asemenea măsură îi avantajează. Reclamanta
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată. ... 16. Prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
și dictatorial. În al doilea rând, presupunând totuși că art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ar fi aplicabil, trebuie specificat că, în speță, este vorba de o ingerință care este prevăzută de lege (cel puțin la nivel de aparență, deși pandemia nu este declarată prin niciun act normativ), dar care nu este proporțională cu situația care a determinat-o. Mai exact, statul nu a asigurat justițiabilului niciun mecanism de atac eficient prin care să conteste hotărârile Guvernului privind prelungirea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legitimată de situații speciale și în limitele acelor situații. Prin judecarea cererii de suspendare, chiar dacă instanța nu cercetează fondul cauzei, pentru a nu pronunța o soluție arbitrară, este necesar să facă un examen sumar al cauzei pentru a vedea aparența de legalitate a actului a cărui suspendare se cere. În cadrul acestei proceduri, reclamantul este obligat să facă dovada cererii sale, iar instanța trebuie să administreze un minimum de probe care să îi permită să facă o apreciere asupra existenței
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privește motivele de drept și de fapt pe care se întemeiază cererea reclamantului, apreciază că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 997 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și creează inegalitate de tratament juridic între persoane aflate în situații similare. Se susține că prin sintagma „operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 se înțelege acele operațiuni prin care se disimulează realitatea, prin crearea aparenței unor operațiuni care nu există, precum și că art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 face referire la operațiuni care nu au la bază operațiuni reale, precum și la alte operațiuni fictive. Se arată că, în practică
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: – Art. 2 lit. f): „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: [...] f) operațiune fictivă - disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există; [...]“; ... – Art. 9 alin. (1) lit. c): „(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
legii. ... 21. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile criticate nu definesc într-un mod clar sintagma „operațiuni fictive“, Curtea a observat că, potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005, operațiunea fictivă reprezintă disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există. În cazul infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
dispozițiilor antereferite cuprinse în Legea nr. 227/2015. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 reprezintă, prin consecințele pe care le creează, o veritabilă normă sancționatorie ascunsă sub aparența stabilirii unui impozit și suprimă egalitatea de tratament în privința calculării impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, întrucât, în cazul prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse
DECIZIA nr. 359 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289882]
-
octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 16). Totodată, Curtea a reținut că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată (Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393
DECIZIA nr. 281 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289916]
-
Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, Decizia nr. 776 din 28 noiembrie 2017 și Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018. De asemenea, invocă si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a reținut că, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragrafele 28-32, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată în Cauza De Cubber împotriva
DECIZIA nr. 634 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282324]
-
electronice; ... ... 4. La articolul 9 alineatul (1), după litera g) se introduc două noi litere, lit. h) și i), cu următorul cuprins: h) folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor; ... i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea
LEGE nr. 126 din 10 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282628]
-
singur proiect, aparent discutabil (s.n., SB) a fi calificat ca proiect de cercetare, câtă vreme adeverința anexată indică participarea la un volum colectiv, iar nu un proiect propriu-zis de cercetare“. Astfel, în procedura de validare evaluatorul individual are „dubii“ și „aparențe“ ce devin certitudini și, deci, obstacole legale insurmontabile, avute în vedere, ulterior, de președintele comisiei de specialitate - științe juridice și, mai departe, de consiliul general al CNATDCU. Rezultatul proiectului de cercetare a fost valorificat prin publicare, ceea ce este un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
proiect, aparent discutabil a fi calificat ca proiect de cercetare, câtă vreme adeverința anexată indică participarea la un volum colectiv, iar nu un proiect propriu-zis de cercetare“. După cum se observă, în procedura de validare evaluatorul individual are „dubii“ și „aparențe“ ce devin certitudini și, deci, obstacole legale insurmontabile, avute în vedere, ulterior, de președintele comisiei de specialitate - științe juridice și, mai departe, de consiliul general al CNATDCU. Rezultatul proiectului de cercetare a fost valorificat prin publicare, ceea ce este un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată. ... 16. Referitor la dispozițiile legale criticate, prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 695 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279765]
-
contribuie sau poate contribui, poate reprezenta un beneficiu pentru sine, rude sau afini, inclusiv, pe de altă parte. Conflict de interese există chiar dacă nu rezultă din acesta în mod direct un act negativ, impropriu sau incorect, dar care dă aparența de incorectitudine și care subminează încrederea în persoana sau organizația aflată în această postură. Continuitatea proiectului - set de activități/proiecte derulate după ce proiectul s-a încheiat, în scopul exploatării rezultatelor proiectului și amplificării impactului acestuia. Decont centralizator - înscris care cuprinde
GHID ȘI DOCUMENTAR din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279074]
-
asemenea, în conformitate cu un test obiectiv, și anume prin verificarea faptului dacă instanța în sine și, printre alte aspecte, componența sa, a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. ... 16. Chiar și aparențele pot avea o anumită importanță. Miza o reprezintă încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire publicului. În consecință, orice judecător în privința căruia există un motiv legitim de temere că acesta nu ar fi imparțial
HOTĂRÂREA din 20 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278874]
-
referitor la percepția acestuia în rândul „avocaților, personalului auxiliar al instanțelor de judecată, jandarmilor de la instanțe ce se feresc de reclamant, stau la distanță, știind că locuiește într-o localitate carantinată“, se înscrie în rândul presupunerilor, opiniilor întemeiate pe aparențe sau deducții, astfel cum își găsesc definiția în limbajul comun, ce nu pot fi valorificate în maniera urmărită de reclamant. Judecătorul poate să-și întemeieze decizia pe prezumții judiciare definite în art. 329 din Codul de procedură civilă, „(...) lăsate la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
sau nu o soluție de încetare a procesului penal în baza retragerii plângerii. ... 102. Referitor la îndeplinirea condiției existenței unei chestiuni de drept susceptibile a fi soluționată în mod diferit de instanțe se constată că sesizarea astfel formulată, deși prezintă aparența unei chestiuni de drept esențiale (întrucât de lămurirea acesteia depinde soluționarea cauzei pe fond), aptă a primi o dezlegare de principiu, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă și nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
europeană a drepturilor omului este mai scăzut decât cel intern (a se vedea Cauza Borcea contra României), ca atare, nu există motive pentru neaplicarea hotărârii CJUE din perspectiva protejării drepturilor fundamentale ale omului. ... 154. Referitor la aplicarea instituției prescripției, în aparență, în mod derogatoriu, doar pentru o anumită categorie de infracțiuni, respectiv acelea care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude cu fonduri europene, abuz în serviciu, evaziune fiscală, corupție, spălarea banilor), s-a arătat că prin Decizia nr. 511
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
și, de asemenea, ... (ii) potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. ... Curtea a subliniat că și aparențele pot avea importanță sau, așa cum spune un proverb englezesc, «justice must not only be done, it must also be seen to be done» («nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se și vadă că se face dreptate»
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Apreciază că nu se pot stabili impozite și taxe pentru veniturile ce provin din astfel de activități, în caz contrar putându-se ajunge la situația paradoxală în care statul obține venituri din activitățile ilegale ale contribuabililor, creând în viziunea acestora aparența de legalitate prin faptul calculării, impunerii și plății sumelor aferente. Face referire la Decizia penală nr. 112/A din 23 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Așa fiind, în cazurile în care pentru anumite bunuri sau servicii există o
DECIZIA nr. 66 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287744]
-
procedură de constituire a completelor, judecătorii fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea, în acest sens, și Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragrafele 28-32, Hotărârea din 26 octombrie
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
din care acciza în cuantum de 22.918.969 lei și 4.354.604 lei TVA aferent accizei, precum și că inculpatul C.D.F., în intervalul de referință, a semnat, în mod formal, un număr de 51 de procese-verbale de sigilare/desigilare pentru a da o aparență de legalitate operațiunilor de marcare și colorare a combustibililor livrați de S.C. M.D. - S.R.L. către cele cinci societăți comerciale, deși nu au fost respectate dispozițiile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 1.769/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind marcarea și colorarea unor
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]