26,366 matches
-
Sorin Lavric Trăim într-o epocă de ruptură interioară: cu sufletul ne simțim legați de tradiție, dar cu mintea ne simțim mai aproape de științe. De aceea, în măsura în care ne lăsăm în voia unor tipare de gîndire doar pentru că așa le-am apucat de la părinți, în aceeași măsură credem că adevărata cunoaștere ține de o experiență căreia nu-i pasă de autoritatea trecutului. Drama se ivește atunci cînd, punînd în balanță folosul pe care ni-l aduc cele două stihii - tradiția și știința
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
ar fi aia,/ și că-i un boșorog bețiv, un neisprăvit.// El zâmbi a râde și-și așeză ferăstrăul în cui/ și ieși în stradă și privi cerul,/ spunându-și că s-ar putea, totuși, să nu plouă/ și va apuca să-și taie salcâmul." (pp. 52-53) Zâmbetul țăranului din finalul acestui poem este un zâmbet de Mona Lisa. Ce se ascunde în spatele său? Amintirea nostalgică a tinereții pierdute? O umbră de afecțiune pentru frumusețea de altădată a soției sale? Satisfacția
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
pe care o opinie publică necritică și grăbită i-o atribuie d-lui Liiceanu și, bizar, departe și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de sine asumat. Pe ce drum apucă, într-un atare context, autorul Ușii interzise? Detașat de "limbajul filosofiei", plictisit de filosofi, agasat de culturalizarea maximală, lipsită de orizont, nu-i rămîne decît calea literaturii. Cu toate că îmboldit de pintenul unei mari ambiții prezumate, d-sa se balansează în
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și: "Cu un an sau doi în urmă a murit Eugeniu Ștefănescu-Est, la 99 de ani, în prag de centenar, izolat de lume, orb, aflat la Galați, unde reporterii l-au mai descoperit totuși, asaltîndu-l cu întrebări. El n-a apucat suta. Acum vin alții la rînd. G. Niculescu-Varone are vreo 97 de ani, dar e de mult scos din circulație". Pioase flori pe morminte neglijate, morminte fizice, dar și morale. însă diaristul nu trece impasibil nici pe lîngă celebrități, creionîndu-le
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
munți/ și țăranii săraci de pe-acolo/ ți-au dat adăpost și mâncare,/ și bătrânii amorțiți de pe-acolo/ te-au deprins cu scrâșnirea și moartea/ pe-atunci te duceai în război pentru o fată,/ pe care nici n-ai apucat s-o iubești.../ abia i-ai spus o vorbă sau două,/ abia s-a întors întrebătoare spre tine...// pe-atunci plecai ca-n somn spre un front/pe care să-l hrănești laolaltă cu alții,/ pe nesimțite săpai în suflet
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
nisipului șovăie,/ în ele reumatismul a sporit,/ căci pâcla pereților a ajuns un cotor de album/ din care să aflăm ce-a fost și ce nu,/ noi n-am știut,/ să ne dăm binețe la capătul treziei/ încă n-am apucat." Legea poemelor de aici mi se pare a fi, în chip absolut evident, medierea. Familiarizarea treptată cu spațiile și cu gesturile aflate la distanțe mari. Iată motivul pentru care, practic, nu avem, în versurile Ioanei Nicolaie, nici tropi, nici algoritmi
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
primul război mondial se socotea una "sacrificată", cea căreia îi aparține ar fi una "decapitată". Firește, cu nuanțe semnificative: "Nu-i includ în această generație pe comuniștii de vîrsta mea, dinainte de 1944, care aveau un orizont îngust, dogmatic, și au apucat să-și realizeze visurile, pentru ca astăzi să ajungă și ei la faliment spiritual (deși sînt bine plasați în viață). De cîte ori mă întîlnesc cu cîte unul din aceștia (Geo Bogza, Miron Paraschivescu, Radu Popescu) îmi vorbesc despre Ťratareť, despre
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
Rodica Zafiu Încercând săptămâna trecută să descriu utilizările termenului blog, nu am apucat să trec în revistă decât o mică parte din bogata sa familie lexicală, semn indiscutabil al popularității actuale a cuvîntului. Numele de agent blogger (cu variantele bloger, blogher, blogăr), blogar și bloghist (blogist) au produs, desigur, și corespondente feminine, la
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
nume să poată fi pus în legătură cu al său. Acesta ar căuta, dimpotrivă, texte cît mai obscure, scrise de autori al căror nume nu va intra niciodată în raza de atenție a publicului românesc. În nici un caz el nu s-ar apuca să pastișeze autori cu care memoria colectivă a țării sale îl asociază în mod spontan, grație cîmpului de prestigiu în care este prins împreună cu ei. Cum Dumnezeu să plagiezi filozoful de a cărui pătrundere și impunere pe scena culturală românească
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
steagul, o zdreanță cusută cu povești, duc spre un nicăieri tandru, liniștitor, un clopot de vid în care doar ideea de mare urlă cu furie, iar întîmplările vieții se preling pe pereți, fără să poți vreodată să alegi ceva, să apuci ceva din, colorată, apa lor. Viața e ceva ce trebuie testat, la patruzeci și șase, la cincizeci, cum te-ai pipăi să vezi dacă mai ești întreg. Viața e ceva care dispare pe măsură ce te afirmi, care te lasă cînd treci
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
aparatul la foc automat, trăgînd poză după poză, pînă nimerea ceva. Ca vînător de chipuri, semăna cu lunetiștii. În clipa în care i se părea că te-ar putea prinde, își ducea aparatul la ochi și te poza, înainte să apuci să te uiți la el "ca la fotograf". Ca să-și poată citi personajele, Ion Cucu se punea la curent cu ceea ce scriau. Nu știu dacă îi citea pe toți din scoarță în scoarță - avea și el autorii lui preferați -, dar
Misterul pozelor lui Ion Cucu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9871_a_11196]
-
iar bătrânul dictator a redevenit, peste noapte, un fan înrăit al internaționalismului socialist. Decembrie 1989 l-a găsit în calitate de ultim apărător al unui sistem care, la scară europeană, se prăbușea după principiul dominoului. Iar el, avocatul neobosit al "neamestecului", se apucase să-l acuze pe Gorbaciov că a trădat principiile internaționalismului socialist și să ceară intervenția trupelor țărilor din Pactul de la Varșovia pentru a bloca drumul spre democrație al polonezilor, ungurilor, cehilor, est-germanilor și bulgarilor. Ar fi putut avea România o
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
s-au pretat îți provoacă autentici fiori de plăcere. Aproape că începi să tremuri de satisfacție numai închipuindu-ți cum le va arăta chipul citindu-ți perdaful. Sînt atît de jalnici în dorința meschină cu care vînează succesul că te apucă pofta de a-i acoperi cu toată batjocura acestei lumi, o batjocură pe care o vei savura pe îndelete și copios, ca într-un spectacol în care nu numai că vei trăi bucuria de a-i vedea lipiți de toți
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
ureche, e o datorie morală față de posteritatea lor. Rezultatul va fi un roman grandios ale cărui rînduri vor stîrni recunoștința fiecărui cititor care va avea bafta mirabilă de a-l deschide. Din această categorie face parte scriitoarea Catherine Clément: te apucă un dezgust nesfîrșit să vezi cum, din condeiul unei romanciere cotate ca numărîndu-se printre cele bune, poate ieși o telenovelă romanescă atît de bicisnică. Și nu te poți împiedica să te întrebi în ce fund de lume și-a pierdut
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
vienez, a făcut din ea, a stîrnit admirația lui Filimon, a lui Ghica. Destinul a vrut ca talentatul aranjor de echilibre horticole, chemat la Constantinopol pentru a grădinări seraiurile sultanului, să moară în România, probabil de febră tifoidă, înainte să apuce să plece. Asemenea întîmplări, unele dramatice, altele mai anecdotice, dar avînd, toate, ținută, sînt multe în cartea lui N. Vătămanu. O intarsie de suflet în decor care, cu timpul, s-a măcinat, din oameni morți și case dărîmate alegîndu-se un
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
acelui sistem. L-am destestat, pentru că mi-a schimonosit tinerețea, m-a umilit în cumplita lui temniță ideologică și m-a împins să-mi Ťdepun acteleť, în speranța tragică de a-mi putea părăsi propria țară. Din fericire, nu am apucat să fac acest gest. ș...ț România are nevoie de un asemenea Ťrespiro de dreaptať, dacă vrem ca ea - și noi alături - să facem, realmente, un salt înainte. Pentru a pune în practică marea șansă europeană e nevoie de un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
Sorin Lavric Să te apuci să critici televiziunea sperînd că astfel îi vei micșora influența este o încercare zadarnică. Cauza stă în întîrzierea cu care critica are loc. Ea cade într-un moment cînd convertirea a avut loc și cînd credincioșii ecranului s-au separat
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
alt personaj dă mereu cu ochii de un tip ce pare a-l urmări - de asemenea un caz lipsit de șanse. Modul în care circulă aceste victime, bărbați sau femei, din ani pe care lectorul tânăr nu i-a mai apucat - ori chiar de acum - le arată pe picior greșit, nu și vinovate. Și chiar când cunosc opulența, precum în Surâsul farmacistului, acces la mântuire n-au. Conduși de sunetul casant al observațiilor, servite mai ades în cascadă, dintr-un caracteristic
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
particularitățile de rigoare, răspunsurile au mers în două dirtecții: prosperitatea și normalitatea. Ciudat e că ideea de normalitate a revenit mai ales la subiecții tineri, mai conștienți decât maturii că trăiesc într-o lume anormală. Spre deosebire de noi, cei care-am apucat câteva decenii de tâmpire comunistă, îndobitociți de sloganul "Mai rău să nu fie", tânăra generație știe că se poate trăi și altfel. Cel puțin în lumea în care mă mișc eu, n-am sesizat vreo dificultate de acomodare. Pentru ei
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
proză. Astăzi prozodia este epică, nu poetică.) După acest dozaj prozodic se poate măsura cultura scriitorului și puterea lui de a evita tonul excesiv. Tocmai de aceea actorii de talent au o cultură modestă și, tot de aceea, dacă se apucă să scrie, forma de expresie literară la care ajung e tonul excesiv. Și tocmai de aceea un scriitor pus pe scenă și silit să-și interpreteze cu glas tare propriile textele face figura stînjenitoare a unui înapoiat mintal. Neavînd mijloacele
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
Și cum ar putea fi altfel? O cititoare din Tîrgu Secuiesc trimite o rețetă "pentru copilași mărișori, cărora nu le lipsește pofta de mîncare". E de subînțeles că pentru "bebeii mititei" și mai fără apetit, nu merită nici să te apuci. De fapt, e o banală dar excelentă supă de roșii. Altfel, după aceste reviste, fără deosebire de editor, totul e permis dacă nu e cumva interzis și în orice acțiune cît de simplă se va manifesta prudență și se va
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
transplanturi de inimă, Christian Barnard tânăr, chirurgul playboy, cu zâmbetul lui de vedetă hollywoodiană, uneori la braț cu Gina Lollobrigida, spărgea gheața și arăta, mie cel puțin, că la nou se poate ajunge în mod nemijlocit, că el poate fi apucat și modelat cu mâinile. De aici până la pătrunderea insidioasă a ideii mai largi de chirurgie în combinație nu a fost cale lungă. Adică, pentru noi, profanii? Poate că nu întâmplător din marea diversitate a metodelor de cercetare medicală am fost
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
conduce discuția către câteva teme care îmi păreau de cea mai mare importanță: complicații, pacientul în fața unui diagnostic teribil, în fața morții iminente. După câteva minute s-a așternut o tăcere apăsătoare. Am schimbat rapid subiectul, cu frustrarea că n-am apucat să le comunic unele lucruri foarte interesante despre fistule, supurații și să-mi completez discursul, ca epilog, cu expresii bine cântărite, clare, dar și plăcute auzului, printr-un scurt și bine închegat eseu asupra gastrectomiei totale. Adică despre omul fără
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
NU TE MAI BÂLBÂI Fișe de lucru din cabinetul de logopedie 38 Citește tare textul de mai jos. Unde întâlnești semnul e cazul să te oprești puțin, după care citești în continuare. Suflețelul învață de Mircea Sântimbreanu Când Ionel se apuca de învățat, toată lumea din jur pășește în vârful picioarelor. De fapt, “toată lumea din jur” e numai bunica, scundă, slabă și puțin cocoșată. Mama e la serviciu iar tatăl e plecat de vreo trei săptămâni în delegație. Se înțelege, bunicii nu
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
ușor să calce în vârful picioarelor are aproape șaptezeci de ani. Ea știe însă că tărșâitul papucilor îl enervează pe băiat. Și doar suflețelul învață... “ Lasă-l să învețe dragul de el! Ce silitor e! Cum vine de la școală se apucă de învățat. Nici să mănânce nu mai are răbdare. Citește tare textul de mai jos. Unde întâlnești semnul e cazul să te oprești puțin, după care citești în continuare. Tatăl și cei zece feciori de Alexandru Mitru A fost odată
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]