13,008 matches
-
modern", pentru că asista și ajuta cetățile aliate sau supuse. Se știe că cetățile dacice printre ultimele cucerite de ei au devenit Ulpia Traiana Sarmizegetusa la 40 de kilometri distanță de cele originale, denumite cu un nume rămas cu multe nebulozități arheologice și semantice. Civilizarea a fost continuată cu măsuri moral-juridice luate de împărați, care au interzis sacrificiile omenești, legea talionului și alte norme și practici arhaice. Dacă regimul lui Alexandru cel Mare a anexat cetăți, Roma a dat autonomie, libertate și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt diferențe geoclimatice, demografice și psihosociologice pentru mai toate popoarele și țările, și crizele au origini, ritmuri și înfățișări diferite. Chiar la același popor sunt diferențe între regiuni, domenii de activitate, localități ori chiar între familii. Reconstituirea lor prin dovezi arheologice și documente ale administrațiilor depinde mult de capacitățile cercetătorilor sociali. După 1989, conștiințele și existențele umane sunt frământate de forțe care îi dezbină și îi destabilizează pe oameni. Materialismul de altădată a devenit și mai incisiv prin tentațiile de a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
VI-lea î.Hr., geto-dacii au reținut tot mai frecvent atenția autorilor antici de scrieri cu conținut etno-cultural, dintre care unele s-au păstrat întregi, altele doar fragmente, iar altele s-au pierdut în cataclismele istoriei. Împreună cu însemnări de pe alte obiecte arheologice (monezi, fibule, podoabe, vase, coroplastică, ceramică, monumente și altele) se atestă că, deși nu au avut o scriere proprie, dacii s-au folosit în comunicare de scrierea greacă și apoi romană. Urmele de scriere continuă nu au fost descifrate însă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că nu a ajuns să fie teocratic. Religia lui Zamolxe a fost și la geto-daci depozitara cunoștințelor despre lume, om și societate și a unei doctrine teologico-filosofice consonantă cu pitagorismul. Rămân nedecriptate multe texte descoperite în ultimul secol de cercetări arheologice în spațiul lumii tracice. Pentru descifrarea limbii tracice s-au folosit și inscripțiile frigiene din Asia Mică, întrucât frigienii sunt înrudiți cu tracii din Asia Mică (bithynii, mysii etc.). (22, cap. VI) În felul acesta, și în științele sociale particularul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
artă, știință, tehnologie, politică și filosofie, religie și altele. Acestea se pot numi "domenii" ale creativității, iar descoperirile, inovațiile și invențiile se pot considera "forme" ale ei. Descoperirile nu sunt doar dezveliri de lucruri acoperite cu diferite "văluri". Astfel, descoperirile arheologice despre daci, de pildă, nu se reduc doar la noile artefacte din viețile lor, ci cuprind și explicațiile noi aduse de arheologi unui aspect din trecutul dacic al poporului nostru. Inovațiile sunt produsele noi și originale atât din punct de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
comunități. Mulți erau blonzi ori șateni. Costumele de ceremonii aveau mult aur în coifuri și erau împodobite îndestulător. Costumele populare de astăzi păstrează multe din vechile piese vestimentare, din culorile, croielile, podoabele femeilor, bărbaților, copiilor și tinerilor daci. Nenumăratele piese arheologice adunate în ultimul secol, completate cu descrierile scriitorilor greci, romani, alexandrini, spanioli și "barbari", permit să refacem trăsăturile morale, arta, religia, știința și tehnica, stilurile de viață etc. Potrivit aceleiași lucrări (39, pp. 356-388), în credințele populare erau invocați "marele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
București, 1966. b) V. G. Childe, De la preistorie la istorie, traducere din engleză de F-E. Condurachi. Editura științifică București, 1967. 22. a) I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Editura Albatros, 1986, p. 449; plus 28 de reproduceri ale unor vestigii arheologice. b) I. C. Drăgan, Noi, tracii. Istoria multimilenară a neamului românesc, vol. 1. Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976, p. 318. 23). Th.S. Kuhn, " Tensiunea esențială: tradiție și inovație în cercetarea științifică", în Th.S. Kuhn, Tensiunea esențială. Studii despre tradiție și schimbare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
capitolul al treilea, înseamnă aici, de fapt, dispariția figurii povestitorului, de care povestea ca formă a experienței este intrinsec legată. Din perspectiva mizei principale a acestor rânduri, anume conceptul de „experiență urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest sens, opera unui profet. Caracterul istoric al lumii urbane permite revelarea succesivă a celor trei dimensiuni amintite. Gilloch poate servi, din nou, ca reper inițial. În ceea ce privește raportarea critică la istorie, trei sunt accentele specifice lui Benjamin: o pers pectivă arheologică, vizând „salvarea“ și „păstrarea“ unui trecut pe care modernitatea amenință, în viteza proceselor sale de selecție, să-l uite; o perspectivă memorialistică, opusă „propensiunii moderne pentru amnezie“, cum numește Gilloch orientarea spre viitor a privirii istorice; o perspectivă dialectică, prin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Böcklin este consecința contactului îndelungat cu Italia, este vorba de orașe precum Roma sau Florența. Pictorul face parte din grupa artiștilor intitulați Deutschrömer, artiști de origine germană retrași să picteze în Italia. Este perioada în care se fac săpăturile arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei, care alături de Herculanum, Stabia și Oplontis, fusese înghițit de erupția Vezuviului în anul 79 î.e.n.. Aveau să fie aduse la lumină o cultură extrem de rafinată și opere de artă precum frescele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
film, pentru că acum există imagini de sinteză, imagini virtuale. Răspunsul e dificil, presupune o discuție complexă. Cum să faci un film despre dinozauri, decât apelând la o reconstituire electronică? La fel în cazul călătoriilor spațiale sau în ceea ce privește reconstituirea unor situri arheologice. Ele sunt foarte utile în învățământ, dar în ce măsură mai putem vorbi de film documentar? Cred că este încă prematur pentru un răspuns tranșant. Să mai așteptăm o vreme pentru a vedea care sunt efectele acestor noi tehnologii. În filmul documentar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
delimitarea spațiului public de cel privat, aceasta nu conferă Bacăului nici măcar umbra vreunui reper urbanistic, ci, mai curând, indicii asupra existenței unei localități rurale ceva mai răsărite. De altfel, informațiile documentare (secolele XV XVI) și datele rezultate în urma amplelor cercetări arheologice efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea au conturat un profil preponderent agricol al economiei locale, la care putem adăuga o componentă comercială relativ importantă și o foarte slabă reprezentare a activităților meșteșugărești (cu excepția producției ceramice). Acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și începutul secolului al XIX-lea, numărul de morminte descoperite pe raza orașului este foarte scăzut - sub 100 de morminte. La acest capitol, „bilanțul” înregistrat de orașul Bacău nu se aseamănă nici măcar cu cel al Târgului Trotuș, acolo unde cercetările arheologice efectuate în anii ’70-80 ai secolului al XX-lea au dus, printre altele, la descoperirea unui număr de 214 morminte din necropola aflată în imediata vecinătate a vechii biserici ortodoxe - secolele XV-XVII. În mod logic, registrul explicativ pentru situația înregistrată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Comuna Alexandru Vlahuță Comuna Alexandru Vlahuță ființează cu acest nume din anul 1956, când și-a schimbat numele din Pătrășcani. Pe aceste locuri s-au găsit urme de locuire din cele mai vechi timpuri. În excepționala lucrare „Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al județului Vaslui”, regretatul profesor Ghenuță Coman a consemnat numeroase descoperiri ce au fost realizate pe teritoriul acestei comune. Astfel, la Alexandru Vlahuță (fost Pleșești) au fost găsite resturi de locuire din mai multe perioade istorice aparținând culturilor: Precucuteni, Cucuteni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
duminică după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus lumină asupra începuturilor Casei lui Vasile Pogor: o piatră de temelie, hexagonală, pe care, cu litere chirilice, este notat "Vasile Pogor 1850 și soția sa Zoe". Este vorba, desigur, de tatăl junimistului, vornic cu unele înclinații spre literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat locuințe subterane (bordeie de secolele XV-XVI)", informează Ioana Coșereanu, în Cartea muzeelor literare ieșene, p. 9 36 Secțiune realizată de Anca Buzea, șef secție interimar în cadrul Muzeului Literaturii Române Iași ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sistemul elaborat de el suferă în esență de o insuficientă oglindire filogenetică. Ei consideră că principiile de clasificare elaborate de Sturtevant sunt depășite, întrucât astăzi ne stau la dispoziție noi date și informații, necunoscute pe vremea lui Sturtevant. Astfel, cercetarea arheologică a făcut progrese mari, încât devine un ajutor prețios în lucrările de clasificare ale porumbului. Dar cele mai prețioase rezultate s au obținut în cercetările de genetică, care au pus la dispoziție informații privind raporturile dintre diferite forme de porumb
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
până la ei nu era luat în considerare este corelația găsită între panicul și știulete, fapt ce poate servi în lucrările de clasificare. Clasificarea naturală, spre deosebire de elementele luate în considerare de clasificarea artificială, se bazează pe cercetări citogenetice, fiziologice, agronomice și arheologice, ceea ce îi conferă mai multă elasticitate și încredere. Totuși, clasificarea naturală a suferit și ea o serie de obiecții, din care remarcăm dificultatea utilizării ei datorită numeroaselor caractere și discipline care sunt utilizate în abordarea ei. De asemenea, ea se
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de locuințe, lucrări edilitare etc., necesită scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren, pe care, în frecvente cazuri cresc diferite plante, de importanță economică, științifică, farmaceutică etc. și care sunt distruse. Aceeași problemă este generată și de siturile arheologice. Dacă ne referim la unele plante de interes major, această situație se regăsește, cu deosebire în țările dezvoltate, unde lucrările de investiții, cunosc o evoluție explozivă determinând, pe lângă alte cauze, pierderea unor importante surse de gene valoroase ce se găseau
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Rusului au văzut ruinele unei cetăți, dar se pare că acestea nu le-au reținut atenția. Să fi fost prin acele preluci bordeie locuite de fugarii din calea prădătorilor din primul mileniu d. Hr.? Opinia nu poate fi exclusă. Săpături arheologice nu s-au făcut prin aceste locuri. Stând de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele lor aduceri-aminte, din ce auziseră de la bunicii lor. Vezi tu stejarul acela din coastă, puțin mai la vale
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Altele, tot dintre cele mai vechi: Filipaș, Doldea și Vodă sunt frecvente În Toplița, iar Urzică, Cotfas Dobreanu, Morar și Pop apar În documente din Subcetate Încă din secolul al XVII lea și al XVIII-lea. Ce aflăm din mărturii arheologice și din documente istorice Gălăuțașul devine centru de comună de abia după Primul Război Mondial, până atunci fiind doar un cătun al comunei Subcetate iar prin 1816 al comunei Toplița, din această cauză documente referitoare la această localitate nu vom
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
II-lea d. Hr., Covasna aparținea provinciei Dacia Traiană a Imperiului Roman, zona Toplița - Gheorgheni - Miercurea - Ciuc continua să fie populată de dacii liberi, iar prin partea de nord a județului Harghita trecea limesul de est al Daciei Romane. Săpături arheologice În zonele de munte nu se prea fac decât În cazul În care, din Întâmplare, ies la iveală mărturii ale unor culturi materiale vechi, ceea ce aici la noi nu s-a Întâmplat. Nici un țăran, după știința mea, aplecat pe coarnele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ținuturile unde s-au așezat secuii. Existența numelor de familii amintite mai sus și scăderea vizibilă a numărului populației românești dovedește cu prisosință acest fapt, cauza principală fiind iredentismul maghiar de aici din anii 1940 și după 1989. Absența mărturiilor arheologice care ar fi rămas aici din perioada năvălirilor barbare care n au ocolit estul Transilvaniei este o realitate. Până la venirea slavilor În secolele VI și VII, peste teritoriul vechii Dacii au trecut pe rând: goții, vizigoții, hunii, gepizii și avarii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Satul Cuvin înainte de perioada Evului mediu (înainte de anul 1000 d.Hr.) Celții sunt cunoscuți ca fiind un popor cu originea în popoarele indo-europene cu o istorie bogată și fascinantă în ce privește migrația lor. Aceștia au cunoscut un progres material deosebit. Săpăturile arheologice efectuate pe Valea Danciului au descoperit obiecte ce aparțineau acestui popor datate până în secolele II-IV î.d.Hr. Este cunoscut faptul că imperiul Roman a administrat această zonă până în anul 271 când acesta și-a retras trupele din Dacia. Drecin
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]