52,493 matches
-
este un limbaj poetic foarte bine însușit, care nu obligă la o pronunțare solemnă. Denișa Comănescu poate deopotrivă să se amuze și să se lamenteze, să acuze și să alinte, să șoptească și să strige în limba poeziei sale. Îndrăznelile artistice nu sunt acompaniate de acel înfiorător răpăit de tobe care la circ anunță salturile mortale sau care la alți poeți evidențiază "eroismul" unor invenții imagistice. Poeta se lansează în riscante aventuri ale exprimării fără să ne prevină în vreun fel
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
Iată cum începe poemul Obsesia biografiei: Dacă cineva mi-ar da părul într-o parte/ dacă mi l-ar ridică ușor de pe frunte/ că un diamant aiurit s-ar ivi/ orașul acesta". Numeroase sunt în versurile ei gesturile de curaj artistic făcute firesc. Chiar și în momentele de mare gravitate, în ritualurile unei iubiri de o intensitate mistica, poeta practică o originalitate șocantă cu o deplină siguranță, cu siguranta cuiva care visează și știe că visează astfel încât se poate aruncă într-
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și prost, ci încercau să-l aducă spre un nivel superior de înțelegere, să-i educe gustul artistic. Puteau să o facă fiindcă erau pe cît de pasionați de domeniul lor, de instruiți (și la curent cu tot ce se întîmplă în aria acestuia, la noi și în lume), pe atît de buni condeieri, cu un stil expresiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
Plastic. Prin anii ^60, în scurtă perioadă de așa-zisa liberalizare, am început să scriu în presa culturală a vremii pe teme de artă, rotunjindu-mi puțin venitul. Am supraviețuit, ca majoritatea colegilor mei, la limita sărăciei. De altfel, suflarea artistică era bine împărțită: pe de o parte, "elită" - autoproclamata - care absorbea cea mai mare parte a comenzilor și încasărilor (pentru lucrări aruncate azi prin depozite), pe de altă parte, "masă artiștilor" care trăgea mită de coadă, împușcînd ici și colo
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Pavel Șușară Una dintre cele mai tinere galerii de artă, Galeria Bancorex, a intrat abrupt, în absența ezitărilor și a complexelor de început, în circuitul artistic bucureștean. Chiar dacă pînă acum, din seria de expoziții pe care le-a organizat, nu se poate deduce un program bine articulat, nu este mai puțin adevărat că artiștii au fost selectați riguros, fără bîjbîieli și fără entuziasme de parada care
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost pur
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost pur și simplu firească, în limitele unui profesionalism cert, care a inclus atît artiști cu un statut public solid, ca Ilfoveanu sau Iliescu-Călinesti, cît și artiști de o certă valoare dar
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
al cultului ceaușist ori un instrument declarat al esteticii de partid, asemenea lui Mărginean, Bălașa, Negresteanu, Drăgusin și alții, Piliută este mai degrabă un oficial din categoria lui Chirnoagă și Vasile Grigore. Asemenea acestora, printr-un anumit gen de industrie artistică, el a marcat memoria vizuală a privitorilor comozi și a oamenilor cu bani, dar cu o instrucție artistică mult mai sumara decît puterea lor economică. În felul acesta, numele lui a devenit, colportat prin cele mai diferite medii, aproape un
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
alții, Piliută este mai degrabă un oficial din categoria lui Chirnoagă și Vasile Grigore. Asemenea acestora, printr-un anumit gen de industrie artistică, el a marcat memoria vizuală a privitorilor comozi și a oamenilor cu bani, dar cu o instrucție artistică mult mai sumara decît puterea lor economică. În felul acesta, numele lui a devenit, colportat prin cele mai diferite medii, aproape un substantiv comun, iar pictură să, prin nuditatea ei de multe ori impudica, varianta supremă a accesibilității. (Cu un
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
ultima, un principiu al formei care se descifrează cu greu în transparență obiectualității, este, de fapt, o soluție minimala în negocierea cu vidul pînzei și cu substanță brută a culorii. Unui ochi leneș, Piliută îi propune rețete facile și probleme artistice care, în loc să provoace și să stimuleze, flatează narcisiac și fortifica amăgitor. Nu rafinametul și hieratica interiorizata a unei vagi stilistici bizantine, așa cum ar lăsa pictorul să se înțeleagă, operează aici în vreun fel, ci un decorativism explicit și o anecdotica
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
admirabile doamne, pe nedrept uitată, Mihaela Catargi. În epoca aceea - poate știți - era un lucru superb, care, din păcate, azi nu se mai poartă: cotidianele aveau, zilnic, o pagină întreaga de cultură care oglindea sub toate aspectele evenimentele literare și artistice din țară și din lume. Cînd i s-a încredințat această pagină a doua la Ultima oră, Comarnescu a chemat să-l ajute la redactarea ei trei proaspăt bacalaureați, cu ucenicia făcută la Vlăstarul, pe Noica, pe Arsavir și pe
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Beaujan... Din partea Doamnei Eva (Hanska n.n.) de Balzac, văduva să, născută Contesă de Rzewuska, precum și a întregii familii. În dulcea Turenă timpul trece repede, nici nu se observă. O vale a eternității...Le mensonge artistique?... A durabilei, fără de capăt minciuni artistice... Mă gîndesc la Arlette. Și-mi spun tot din Baudelaire: Ne te verrai-je plus que dans l^ăternită?... l^ăternită?
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
cei doi, în lipsa unor informații certe, încă mai sperau că Benjamin Fondane ar putea fi în viață. Document uman cutremurător despre iubire, suferință și credința, aceasta corespondență, poate mai mult decît vastă literatura și cinematografie a Holocaustului, ghidate de reguli artistice, nu poate lăsa pe nimeni netulburat. v La sfîrșitul lui aprilie 1945, listele supraviețuitorilor din lagăre încă nu fuseseră comunicate, demersurile Genevièvei Fondane pe lînga Crucea Roșie și alte organisme internaționale rămăseseră fără răspuns și ea îi împărtășea prietenului filosof
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
pentru o generatie tînără care, cu răbdare, poate pași în lumea fascinantă a textelor dramatice fundamentale, a ludicului, a esențelor și aparentelor, o lume care capătă viața, se întrupează din artă actorului. În această ordine de idei am urmărit demersul artistic al Teatrului Național de Televiziune și am observat o îndeplinire doar pe jumătate a frumoaselor intenții. Mai exact, am revăzut O batistă în Dunăre de D.R.Popescu, în regia lui Ion Cojar la Teatrul Național din București, Hamlet-ul lui Tompa
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
nimic. Am încercat să descopăr legăturile cu actoria, cu profesia asta, ale lui Ovidiu Miculescu. Dacă la spectacolul lui Dembinski puteam discuta despre opțiunea asupra adaptării forțat actualizate și a efectelor ce au decurs de aici, mentinîndu-ne, totuși, în planul artisticului (discutabil), Boala incompatibilă părăsește criteriile, analiza critică și naște revoltă. Este o imensă trădare. Nici măcar la categoria "flatarea gustului publicului" nu mai poate intra. E lezant. Mă întreb: poate fi deturnat acest drum, total imprevizibil pentru mine, vulnerabil că și
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
o energică dezlănțuire a tusei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprenta regională. Iar izolarea să la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și la o demonstrație consolidată cu încă un exemplu convingător că orizontul plasticii transilvane are un metabolism propriu. Că
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Etaj 3/4, intitulată Finul, chiar dacă nu folosește nemijlocit toate formele de comunicare amintite, stochează, în memoria materială a exponatelor luate în parte, dar și în memoria subtilă a întregului, o impresionantă experiență a limbajelor, a tehnicilor și a meditației artistice pe care pictorul a traversat-o în anii din urmă. Și, în această perspectivă, expoziția are mai degrabă respirația proaspătă a unui act existențial decît înfățișarea severă a unui eveniment cultural. Cele cinci planuri pe care ea se sprijină sînt
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Monica Spiridon " ÎN COMUNITATEA de spirit a Europei, noi nu venim, se înțelege, cu mîinile goale. Venim cu o literatura și cu o artă recunoscute, ca urmare a cristalizării artistice geniale a unei întregi experiențe istorice și de suflet. Și nu este vorba de o experiență de ieri, de azi, ci de una care coboară în timp pînă în epoca străromâna, cu mult deci înainte de întîiul nostru text scris în
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
zisă - post-comunistă, continuă să tortureze sadic generații de elevi inocenți. Dincolo de orice diferențe minore, în chestiunile cu adevarat esențiale ele trădează o convergență alarmantă. De pildă, toate mutilează pînă la desfigurare o serie de scriitori însemnați. Trec peste autorii turnantei artistice, sociale și politice miraculoase de la 1848, înecați de manuale într-un verbiaj fie liricoid-plîngăcios, fie lozincard-lătrător. Sau peste pilduitorul caz intelectual Maiorescu, încorsetat în formule procustiene, papagalicite silnic de elevi. Trec deci peste aceștia, ca să mă opresc din nou la
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Greenaway despre tot ceea ce se știe că-l interesează: corpul, burtă, cărțile, Adam și Eva, copilul, cinematograful. Prop-Opera e mai mult o mică enciclopedie de obsesii ale regizorului. Salonicul a mai găzduit un regizor englez cu o retrospectivă: un univers artistic aflat la polul opus - Ken Loach. Veșnic cineast angajat, atît de interesat să-și expună ideile politice încît uită uneori de film, Loach a avut prezentate în festival și filmele de televiziune. După aproape 7 ore de Days of Hope
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
șlagăr. Urmărind desfășurarea întregii stagiuni concertistice de la Sala Pleyel putem aprecia diversitatea repertoriului, varietatea de stiluri și școli muzicale abordate, importanța numelor aflate pe afișul concertistic, ceea ce face ca viata muzicală din capitală franceză să se anunțe bogată în evenimente artistice.
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
îi pregătise un dar special: o ghilotină cioplită din lemn de cireș în stil Ludovic XVI. Dimensiunea estetică a acestui flirt morbid existențial apare prea tîrziu: pistolul, ciupercile și funia nu reprezentau moartea sub această formă a frumosului, a desăvîrșirii artistice. Dar poate că prin pasiunea ei pentru moarte Mélanie devine, inevitabil, o manieristă . . . Esteticul decurge din reliogizitatea pasiunii ei, din căutările călăuzite de un singur țel: cel al morții perfecte. Țesute fiind din materia grea a unor filozofii de calibru
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
600). În aprilie 1988, poetul Ioan Alexandru, în prefața pe care o face antologiei de versuri de Grigore Vieru, tipărită în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu un studiu introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
nici o chemare față de o abordare a literaturii care avea, de această eram conștient, două neajunsuri principale. Primul constă an caracterul determinist al evenimentelor, de care eram cu atat mai puțin sigur cu cât era vorba de evenimente literare, de opere artistice. Al doilea constă an faptul că necesitatea inducea an istorie un sens, o făcea previzibilă și finalistă. Mesianismul marxist izvora din ăncredintarea că totul se leaga an vederea unui scop. Idee pe care o considerăm inacceptabilă. L-am citit mult
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]