12,098 matches
-
oamenilor cu Dumnezeu. Spovada devine un eveniment comemorativ, demonstrativ și de prognoză al judecății pe care Dumnezeu o făcuse deja în perspectiva jertfei pascale a lui Cristos, astfel: a) comemorativ, prin recunoașterea jertfei pascale ca semn suprem de iubire și ascultare a lui Cristos față de Dumnezeu; b) demonstrativ, prin acceptarea faptului că jertfa crucii trece dincolo de „nu”- ul pe care oamenii îl spuseseră la planul lui Dumnezeu, devenind acum un act concret de conștientizare a acestui plan și de convertire din partea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
disponibilitate la colocviu, deschiderea minții și a inimii și toate celelalte calități și virtuți necesare pentru împlinirea acestui oficiu foarte delicat”. Rolul confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de rugăciune, pe care simte să o facă în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a doua se referă doar la păcatele pe care penitentul și le amintește în acel moment al mărturisirii. După indicațiile unor moraliști, mărturisirea penitentului trebuie să fie simplă, umilă, curată în intenții, secretă, sinceră, orală, cu durere și disponibilă la ascultare. El trebuie să fie gata să accepte judecata lui Dumnezeu, care nu este o judecată de condamnare a persoanei, ci a păcatului; este o judecată care vrea să verifice și să vindece. Rolul penitentului poate fi influențat și de identitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
etc.; f) confesorul îl va ajuta pe penitent oferindu-i un model de milostivire, adaptându-și dialogul și indicațiile la capacitățile acestuia. Nu trebuie nici să încurajeze „romantismul” sau sentimentalismul în cadrul mărturisirii; g) confesorul îl va asculta pe penitent, însă ascultarea sa nu trebuie să fie „fără limită”, pentru ca spovada să nu fie confundată cu direcțiunea spirituală. Este adevărat că sunt necesare atenția și disponibilitatea, dar totodată este important și ca să nu se divagheze de la menirea reală a sacramentului. O ascultare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultarea sa nu trebuie să fie „fără limită”, pentru ca spovada să nu fie confundată cu direcțiunea spirituală. Este adevărat că sunt necesare atenția și disponibilitatea, dar totodată este important și ca să nu se divagheze de la menirea reală a sacramentului. O ascultare de calitate necesită renunțarea la graba de a da un răspuns celuilalt. Penitentul va trebui să aibă posibilitatea să perceapă și să devină conștient că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile dialogului, nu va uita să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
instrumentul lui Dumnezeu, el trebuie să favorizeze acest dialog între Dumnezeu și om. O va face nu într-un mod ordinar, ci în „maniera lui Dumnezeu”, care de multe ori comunică nu numai prin cuvinte, ci și prin tăcere și ascultare. Confesorul va căuta să îi permită lui Dumnezeu să vorbească prin el, așa cum va dori însuși Dumnezeu. Ritualul Penitenței indică faptul că singur confesorul va considera „dacă este necesar” să îl ajute pe penitent în mărturisirea sa, încercând să se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu. Misiunea „paternă” a confesorului este așezată de unii teologi înaintea misiunii sale de judecător, mai ales pentru că mulți confesori, după o îndelungă experiență, își dau seama că ajutorul cel mai mare pe care îl pot da penitentului este ascultarea răbdătoare și participativă, specifică unui Tată milostiv care își iubește gratuit fiul, acceptându-l în mod necondiționat. Paternitatea lui Dumnezeu, manifestată și exprimată de confesor în dialogul sacramental, poartă cu sine o fecunditate spirituală, vizibilă în viața concretă a penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Duhului Sfânt, cel care „va învăța toate” (In 14,26). Totuși, în confesional, confesorul învață și educă. Învățătura confesorului nu este una de natură profană sau psihologică, ci este o educație de natură teologică, pentru că educă penitentul la credință, la ascultare și la responsabilitate față de sfințenia sa. Penitentul este ajutat să dorească și să poată să crească în credință și în cunoașterea voinței lui Dumnezeu. Faptul că preotul-confesor are o anumită pregătire și formare teologică, pe care o poate folosi în favoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în mod liturgic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
4.2 Mărturisirea penitentului Când se referă la capacitatea confesorului de a celebra, Codul folosește sintagma „a asculta mărturisirile”, ceea ce poate sugera și o modalitate în care procesul dialogic dintre confesor și penitent s-ar putea derula, accentuând mai mult ascultarea din partea confesorului și mărturisirea din partea penitentului. Faptul că mărturisirea penitentului este secretă și auriculară și doar în fața unui singur confesor înseamnă că dialogul trebuie să fie, la rândul său, discret, verbal și realizat doar între doi inși. Nu există în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
avea posibilitatea fizică și morală să îl mărturisească. Prin dialog, cu prudență și discreție, confesorul are datoria și responsabilitatea de a ajuta penitentul să își mărturisească păcatele în mod integral, cât mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ritmul și la problemele personale, pe care le trăiește. El îl va ajuta pe adolescent să îl descopere pe „Isus Cristos ca prieten, călăuză, model admirabil și totuși imitabil”. Acest lucru se realizează atunci când, prin atitudinea sa, confesorul acordă timp, ascultare și acceptare necondiționată. El este conștient că adolescentul trăiește în această perioadă un grad înalt de sensibilitate, având nevoie și de înțelegere umană, de susținere, de lumină, de curaj și de forță psihică. Alături de cateheze, pot fi organizate, la nivel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bună sensibilitate spirituală și pastorală, să unească o pregătire serioasă în plan teologic, moral și pedagogic, care îl ajută să înțeleagă situațiile existențiale ale persoanelor, cu o viață de penitență și de comuniune intimă cu Dumnezeu, prin rugăciune și prin ascultarea cuvântului Său. Deși nu acționează în numele propriu, ci în numele lui Cristos, el trebuie totuși să depună efort ca să facă vizibilă în el icoana lui Cristos. 3.Aspecte și sublinieri practice Alături de pregătirea penitenților și de pregătirea confesorilor, Biserica este mereu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
află în strânsă legătură cu evoluția persoanei suferind de stres posttraumatic pentru că ameliorarea victimei primare va ajuta ameliorarea suferindului secundar (Figley, 1995). Factorii de risc identificați de Figley (1995) sunt: • răspunsul empatic; • istoricul traumatic personal; • reactualizarea problemelor personale nerezolvate prin ascultarea traumei victimei; • lucrul cu populații vulnerabile. Dincolo de simptomatologia specifică, persoanele afectate pot resimți modificări ale credințelor de bază, ale așteptărilor și atitudinilor față de viață. Dutton și Rubinstein (1995) susțin că specialiștii pot resimți sentimente de vină atunci când se surprind bucurându
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
noi, le ieșim în față... Ei sigur au să ne someze. Răspunsul va fi: noi suntem Vanea și Grișa am venit să dublăm paza. În acest timp, eu și cu Trestie sărim din spate și îi face să ne dea ascultare... Planul ar fi bun numai dacă voi ați merge desculți. Altfel nu știu cine se poate apropia fără a se face auzit. O facem și pe asta, domn’ locotenent - a sărit Trestie. Ceilalți din formație au ascultat cu atenție zgomotul pașilor patrulei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
decât îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare, iar nu de unire, încât provincia era bântuită de hoți și de tâlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a-i reda pacea și a o aduce sub ascultarea puterii suverane, era necesar să-i asigure o bună guvernare. De aceea, puse în fruntea ei pe domnul Remirro de Orco, om crud și fără scrupule, căruia îi dădu puteri depline. Acesta, în scurt timp, făcu ordine și restabili unitatea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cu fiecare în parte, el trebuie să se poarte în așa fel încât aceștia să-și dea seama că, cu cât vor vorbi mai liber, cu atât vor fi mai bine văzuți; în afară de aceștia, însă, principele să nu dea nimănui ascultare, să ducă la înfăptuire ceea ce a hotărât și să fie perseverent în hotărâri. Acela care procedează altfel, sau își pierde puterea din cauza lingușitorilor, sau își schimbă deseori hotărârile din cauza părerilor mereu schimbătoare pe care le ascultă; așa se explică de ce
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
au pătimit sub năvălirile venite din afară; după cum nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstirea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi stăpânirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care se
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a fost chiar pușca ei. într-una din nopți, să fi fost înainte de primul cântat al cocoșilor, Marie-Louise, care de regulă se scoală cu noaptea-n cap, a auzit din afara casei niște zgomote suspecte. Și-a ciulit urechile, într-o ascultare încordată. Da, de afară pătrundeau zgomote care dovedeau că acolo se petrecea ceva. Nu a aprins lumina. A luat pușca și s-a apropiat tiptil de ușă. A deschis-o dintr-o mișcare scurtă și precisă și a întins arma
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
și efecte: închinarea (în fond supunerea) mănăstirilor creștin ortodoxe românești către “locurile sfinte”, adică călugărilor greci și celor de la Ierusalim. Această închinare este, însă, una de un fel deosebit, ea depășind limitele dogmelor religioase și apăsând îndeosebi asupra laturilor economice. Ascultarea practicată de regulă în sânul cinului călugăresc era floare la ureche. Importante se dovedeau a fi bunurile (averile) mănstirlor închinate, care aveau vad de scurgere liberă către înaltele stăpâniri. La facerea acestor isprăvi, culmea, puneau din răsputeri umărul și mai-marii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de oleacă de muncă până să-l aduc la starea lui de odinioară... M-am culcușit precum o pisică și am început să citesc... Din când în când, mai scăpam gândurile din hățuri, dar mă străduiam să le aduc la ascultare. Încet-încet, soarele, care urcase în vârful cerului, mi se așezase drept inimă. Așteptam cu nerăbdare glas de clopot, care să vestească masa de prânz de la mănăstire. În scurtă vreme, ca prin vis, dangătul izbăvitor a ajuns până la mine. Cu desaga
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stăpânirea deplină a egumenilor și suita lor trimiși de la mănăstirile locurilor sfinte cărora le erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]