8,644 matches
-
colective. În același timp, comunicarea este necesară atît la emergența problemelor și elaborarea/luarea deciziilor, cît și la executarea lor, sau la control. Comunicarea locală presupune, la rîndul ei, mai mulți actori politici: aleșii locali, serviciile publice, grupările politice și asociative, mass-media și cetățenii. Pentru unii autori, comunicarea locală are trei forme principale, după cum consiliază publicul, informează cetățenii sau activează democrația. Potrivit altora, ea are un caracter civic atunci cînd difuzează informații despre instituții și funcționarea acestora, devine executivă cînd vizează
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
variabile în funcție de candidați, de nivelele de consultare și de gradul de modernizare a spațiului public vizat. Însă cu ocazia alegerilor locale se poate observa faptul că munca politică de sociabilitate bazată pe rețelele municipale, pe rețelele partizane și pe rețelele asociative se asociază cu utilizarea sondajelor privind opțiunea asupra temelor electorale. Cele dintîi permit sporirea informației față de așteptările populației, pentru a ținti mai bine mesajul. Însă metoda "din ușă în ușă", reuniunile de cartier sau utilizarea chestionarelor produc un "efect" suplimentar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
De la buletinul municipal la ziarul electronic, de la afișaj la telematică, de la video la radio și la televiziunile locale, au fost întrebuințate toate instrumentele din trusa de mijloace ale comunicării. Actanții comunicării locale care sînt serviciile publice, aleșii, grupările politice și asociative, mijloacele mediatice și cetățenii întrețin relații într-o astfel de manieră, încît o concepție armonistă dorește totdeauna să le așeze sub egida parteneriatului, dar ale căror schimbări reale sînt mai apropiate de interacțiunea strategică. Informația nu este o marfă neutră
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
foc administrau mai multe șocuri electrice decât ceilalți. Acest fenomen a fost numit de Berkowitz și LePage (1967) efectul armelor de foc. Efectul armelor de foc Demonstrează oare aceste rezultate că atributele asociate agresivității cresc tendința de agresivitate în funcție de legătura asociativă pe care o stabilește cu un ansamblu de gânduri și idei violente sau în funcție de starea de activare psihologică pe care o declanșează? Datorită experimentelor sale, Berkowitz a vrut să demonstreze că obiectele erau folosite cu intenția de a influența într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei părți a rețelei nu influențează în mod obligatoriu totalitatea sub-sistemelor cu aceeași intensitate. În funcție de importanța
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei părți a rețelei nu influențează în mod obligatoriu totalitatea sub-sistemelor cu aceeași intensitate. În funcție de importanța puterii de asociație dintre diferitele sub-sisteme, activarea unui singur sub-sistem ar fi suficientă pentru antrenarea elementelor cu care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de asociație dintre diferitele sub-sisteme, activarea unui singur sub-sistem ar fi suficientă pentru antrenarea elementelor cu care acesta se asociază cel mai mult. Modelul lui Berkowitz diferă de celelalte din două puncte de vedere: (a) presupusa existență a unei legături asociative între stările emoționale negative și sindromul furie / agresivitate și (b) natura evolutivă a activării emoționale și legătura sa cu activitățile cognitive. La fel ca Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și (b) natura evolutivă a activării emoționale și legătura sa cu activitățile cognitive. La fel ca Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul unei evaluări simple, procesele complicându-se ulterior. Efectele asociative ale emoției negative. Emoțiile negative generate de un eveniment "ostil" declanșează imediat și simultan (efect asociativ) două șiruri de reacții diferite. Pe de o parte, tendința rudimentară de a te bate, asociată furiei și agresivității; pe de altă parte, tendința
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul unei evaluări simple, procesele complicându-se ulterior. Efectele asociative ale emoției negative. Emoțiile negative generate de un eveniment "ostil" declanșează imediat și simultan (efect asociativ) două șiruri de reacții diferite. Pe de o parte, tendința rudimentară de a te bate, asociată furiei și agresivității; pe de altă parte, tendința de evitare a situației neplăcute legată de frică și de îndepărtare a stimulării ostile. Factorii genetici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acte de agresiune, nu ne putem aștepta la altceva decât la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității la sportivi, în schimb pentru explicarea agresivității spectatorilor pare mai plauzibilă ipoteza proceselor asociative și cognitiv-afective. În timpul antrenamentelor intense jucătorii sunt supuși unei socializări care dezvoltă, în baza unui model moral deficitar, atitudini ce aprobă agresivitatea ca pe un comportament legitim și necesar. Generalizarea acestui tip de comportament este prezisă de modelele de învățare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
definită (nu are sens). * Oricare ar fi un număr natural b, , atunci . * Oricare ar fi numerele naturale a, b și c, , dacă a și b se împart exact la c, atunci , iar dacă diferența are sens, atunci . Împărțirea nu este asociativă, nici comutativă și nu are element neutru. * Ca și înmulțirea, împărțirea este operație de ordinul doi. * Egalitatea și inegalitatea numerelor se păstrează dacă se împart exact membrii acestora cu același număr natural diferit de zero. Dacă atunci , Dacă atunci , * Dacă
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
abstracțiune, un produs al capacității de imaginare, selecție și sinteză a creatorului său" (Mașek, 1986, p. 119). 80 Vezi, în acest sens, așa-numitele "modele de interacțiune în identificarea [cititorului] cu eroul literar" prezentate de H. R. Jauss: (1) identificarea asociativă, care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
-le confiscate de stat. La sfârșitul anului 1946 a fost adoptată legea naționalizării și tot după modelul sovietic a intrat în vigoare primul plan cincinal pentru intervalul 1947 - 1951. La sate, planul prevedea o evoluție a agriculturii pe baza formelor asociative de tipul colhozurilor din U.R.S.S. În plan politic, încă din 1946, a fost eliminată orice formă de opoziție democratică. S-a constituit Direcția Securității Statului și s-a instaurat teroarea asupra populației, folosindu-se cu abilitate vechile nemulțumiri acumulate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în concepția regimului, o mare experiență agricolă, drept care au fost promovați în funcții de conducere, obținând venituri considerabile. O asemenea stare de lucruri ar fi generat un adevărat exod al țărânilor săraci, ce au preferat să plece din aceste forme asociative, rând pe rând, un mare număr de „zadrugi” fiind desființate. Inclusiv la sistemul cotelor, chiaburii sunt favorizați, ceea ce nu poate fi decât regratabil. Deși dețin aproape 40% din producția totală de cereale, numai 10 - 15% din produsele colectate anual provin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și forță”. În Voievodina, cea mai importantă regiune agricolă, munceau la cooperative, în 1946, numai 34 „familii chiaburești”, pentru că numărul lor să crească în 1947 la 217 și în 1949 la 7.122. Chiaburii ocupă poziții importante în cadrul acestor forme asociative, o treime din venituri revenindu-le „drept cote pentru pământ”. Mai primesc bani pentru inventarul agricol și „muncă de conducere”, plus pentru „merite speciale”, ce și le aroga în virtutea poziției deținute. „Este clar - trage concluzia autorul - că țărânilor muncitori dijmuiți
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu întregul; 3. reducerea multiplului la unicitate; 4. identificarea esenței cu aparența; 5. instituirea izomorfismului total dintre relațiile spațio-temporare; 6. anularea granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu, "un simbol nu este o noțiune prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu toți actorii implicați în viața cartierului și caută să promoveze o imagine dinamică, dătătoare de speranțe locuitorilor. Ea este promotoare a economiei solidare, a exprimării directe a cetățenilor și suscitării creativității lor, fiind un loc de dezvoltare a vieții asociative. Cartierul gării face parte dintr-o aglomerație urbană. Este un spațiu cu dens habitat colectiv, constituit în majoritate de HLM (locuințe pentru care se plătesc chirii moderate) și în maniera "clasică" a "orașelor noi": o stradă principală ce duce spre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu înseamnă diminuarea cu nimic a urgenței intervenției obligatorii a statului în materie de asigurări sociale"36. În teorie, două căi ar fi putut duce la realizarea practică a solidarității: calea legislativă a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani. Numai statul părea capabil să garanteze aplicarea solidarității. Dezvoltarea dreptului social putea concretiza acest lucru. Fondat pe principiul calculului probabilităților asigurărilor destinate problemelor sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrație nu se instituie doar prin speranța de a accede la posturi de conducere, ci prin asumarea, fiecare la nivelul lui, a responsabilităților"243. La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar fi coincis în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]