23,518 matches
-
pe araci, o grădină cu mărar, morcovi, ceapă, castraveți, ardei grași, cuiburi de cartofi, pătrunjel, leuștean de dres borșul... D.P.: Parcă mă conduceți prin cămările doldora și parfumate ale bunicii lui Pillat. E.B.: Dar ce nu avea?! Pînă și un atelier de tîmplărie, răspîndind un parfum hrănace de scînduri geluite... Ba mai repara și ceasuri! Conducea, de sărbători, o motocicletă cu ataș! În ataș își plasa soția, mult mai tînără ca el. Un insolit cusur: schimba tabla de pe casă, urmuzian, în
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de bunuri simbolice, faptele sînt cu atît mai relevante, iar acțiunea de la Fetești, așa provincială și precară cum a fost ea, capătă cu atît mai mult valoarea unei somații. Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care au scăpat de la distrugere, s-au răspîndit cine știe pe unde, este o obligație imperativă, măcar pentru zona lui natală, Călărași /Ialomița, să-i instituționalizeze memoria. Adică să înceapă o campanie
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
ani iar elevii au fost instruiti în fabricarea și montarea sobelor de teracota . La început această scoala a funcționat în localul gimnaziului Tudor Vladimirescu, ulterior s-a mutat în 2 clădiri cu 16 încăperi și câteva anexe închiriate în oraș. Atelierele au fost dotate cu mobilier, strunguri, roti ale olarului, prese,mori, smalturi și coloranți, tipare și modele pentru vase dar și pentru sobe de teracota. Se proiectase și înființarea unei secții de pictură pe sticlă dar nu s-a reușit
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
precizate au însușiri valoroase, caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. În schimb, valoarea comercială și estetică a pielicelelor capătă însușiri superioare la metișii rezultați din încrucișarea cu Karakul de Botoșani. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. Indicii de reproducție Datorită gradului ridicat de rusticitate și tardivitate ce
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
erau folosite frecvent la iluminatul locuințelor. MEȘTEȘUGURILE Prelucrarea metalelor. O activitate care s-a bucurat de mare prețuire în cadrul societății geto-dace , continuând și în perioada migrațiilor era valorificarea resurselor miniere ale solului și ale subsolului și mai ales a fierului. Atelier metalurgic s-a descoperit la Gornea(atelierul data din secolul al XII-lea). În urma cercetărilor mineralogice și petrografice făcute s-a ajuns la concluzia că minereurile de fier proveneau din zăcămintele locale. Culoarul Văii Dunării este depozitul unor resurse importante
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Prelucrarea metalelor. O activitate care s-a bucurat de mare prețuire în cadrul societății geto-dace , continuând și în perioada migrațiilor era valorificarea resurselor miniere ale solului și ale subsolului și mai ales a fierului. Atelier metalurgic s-a descoperit la Gornea(atelierul data din secolul al XII-lea). În urma cercetărilor mineralogice și petrografice făcute s-a ajuns la concluzia că minereurile de fier proveneau din zăcămintele locale. Culoarul Văii Dunării este depozitul unor resurse importante de magnetit( Moldova-Nouă, Liubcova), limonit( Moldova Nouă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena, apoi amintim pe Călina Țundrea( se ocupa mai mult cu îmbrăcăminte pentru femei). Nicolae Martinovici, a lui Nițu era un fierar renumit în sat. Avea un atelier amplasat în centrul satului.Un alt fierar, dar și rotar era Ion Scobercea. Nelu Martinovici a fost ucenic la un fierar cunoscut din Moldova Nouă. Tănase Raica se ocupa cu tâmplăria.A executat singura moară de vânt din Coronini și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
3. Dacia sud-vestică în secolele III-IV(II).Interferențe spirituale. Editura de Vest, Timișoara, 1999, 219 p; 29 pl. 4. Istoria așezărilor de tip vici militares din Dacia Romană, Timișoara Editura Excelsior., 2003, 272 p. 5.Die römischen Perlenwerkstätten aus Tibiscum/ Atelierele de sticlă de la Tibiscum,Editura Excelsior Art, 2004, 287 p. 6. D. Benea Edificiul de cult de la Praetorium (Mehadia). Carti in colaborare: 1 D. Benea, P. Bona, Tibiscum, Editura Museion, București,1994,155 p; 53 pl; 48 fig. 2. St
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
M. Crânguș, S. Regep-Vlascici, A. Ștefănescu, Arta si tehnica emailului în Dacia Romana, 2006, 191 p 28 pl. alb negru, 8 color 3 hărți . 5. D. Benea, M. Balaci, S. Regep-Vlascici, A. Onițiu, C. Timoc, Dacia în sistemul socioeconomic roman. Atelierele meșteșugrărești locale, Timișoara 2008, 484 p. ( redactare proprie,253p. Nu aș putea trece cu vederea fără să amintesc pe Alin Gălățan(n. în29 octombrie 1987, în Moldova Nouă), un olimpic la matematică care și-a început studiile în orașul natal
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
artistul tradițional se trage la umbră. Un ochi de apă, un bot de pădure sau chiar o colină mai răcoroasă se substituie claustrului citadin și, măcar pentru o vreme, descarcă și absorb energiile reprimate peste an în geometria severă a atelierului. Spațiul se dilată, orizontul se lărgește și el, ca în filmele rusești, ochiul adulmecă o altă scară a lucrurilor și obiectele înseși aspiră la o nouă formă de eternitate. Sala de expoziții și muzeul rămîn, undeva, în urmă, iar locul
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
opt ani de absență. Deși, tehnic vorbind, există poate asemănări între ele, în fond cred că sunt foarte diferite. În spatele fiecăreia se află imagini, obsesii, gânduri care au supraviețuit multă vreme în mine. Când am ajuns la ultima dintre ele, Atelier, prima din volum, am simțit că, împreună, dau un fel de imagine - nu completă, ar fi și absurd, dar oarecum coerentă -, că stau bine alături. Cu fiecare dintre ele, când m-am apucat de lucru, voiam să ajung într-un
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
completă, ar fi și absurd, dar oarecum coerentă -, că stau bine alături. Cu fiecare dintre ele, când m-am apucat de lucru, voiam să ajung într-un anumit punct, la o anumită imagine, la o anumită situație. De pildă, cu Atelier, că tot am pomenit de ea, voiam să golesc scena (după ce se vor fi întâmplat toate câte se întâmplă) și să pun în fața publicului niște mașinării fără absolut nici o iluzie de aparență sau apartenență umană. Dacă piesa va fi vreodată
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
scuze față de filosofi. În fine, la fel se întâmplă cu toate. Fiecare piesă are propriul ei centru de coagulare, iar acești centri sunt independenți. - De pildă? Mi-ar plăcea să-i precizezi, pentru fiecare dintre cele cinci piese, de la prima, Atelier, care mie mi se pare a fi pe ideea viața e o scenă (sau o scenetă), dar într-un sens tehnic, actual și totuși general-valabil, până la ultima, care vorbește despre ieșirea din scenă, ieșirea din sceneta vieții, dintr-o perspectivă
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
o scenă (sau o scenetă), dar într-un sens tehnic, actual și totuși general-valabil, până la ultima, care vorbește despre ieșirea din scenă, ieșirea din sceneta vieții, dintr-o perspectivă și metafizică, dar și foarte umană, a dragostei. La prima vedere, Atelier ar putea părea o răfuială cu clișeele din teatru. Ei bine, nu e. În general, nu mă interesează răfuielile. Am vrut să duc lucrurile până la ultimele consecințe, să iau de bune și clișeele. Sigur, sub o formă distorsionată de mine
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
pune pe gânduri, ba chiar mă neliniștește. Lucrurile astea mă tulbură și pe mine, pentru că știu că sunt adevărate. Știu și că sunt inumane, în raport cu ce simțim și gândim acum. Or, eu simt și gândesc acum, de asta am scris Atelier. Despre indiferența asta a evoluției sau a istoriei, sau a timpului, absolut opacă, am vrut să vorbesc. Din teamă. Fiindcă mi-e imposibil să mă rup de mine, de carnea mea umană. Sunt condamnat la propriul meu fel de-a
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
bunăstarea; fiecare nivel are gunoiul lui, și indicii infime dovedeau până și aici aceste inegalități efemere. La câțiva pași, schimbam cartierul; după biletele roz de la cinema Kristal, bucăți vechi de peliculă foto amestecate cu resturi de creveți ne-au semnalat atelierul lui Tellier și Saki Bar. Câțiva metri mai departe, Thierry explora filonul mai opulent de la Club Shiltan - ziare străine, plicuri "par avion", pachete de Camel macerate - și sonda prudent în direcția hotelului nostru. Căldura, duhoarea infernală și mai ales vulturii
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
România, pentru ani grei de acum înainte, chiar zorii istoriei; adică o variantă originală a comunei primitive. Unde este locul artei în aceste împrejurări și ce mai poate spune o cronică plastică? Răspunsul îl dau chiar unii artiști care au atelierele pe Str. Pangrati, lîngă sediul Televiziunii. înspăimîntați de ce au pățit în episoadele trecute ale confruntărilor de la Televiziune, cînd atelierele le-au fost devastate și multe lucrări distruse iremediabil, ei își împachetează, astăzi, joi, 21 ianuarie 1999, lucrările transportabile și le
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
locul artei în aceste împrejurări și ce mai poate spune o cronică plastică? Răspunsul îl dau chiar unii artiști care au atelierele pe Str. Pangrati, lîngă sediul Televiziunii. înspăimîntați de ce au pățit în episoadele trecute ale confruntărilor de la Televiziune, cînd atelierele le-au fost devastate și multe lucrări distruse iremediabil, ei își împachetează, astăzi, joi, 21 ianuarie 1999, lucrările transportabile și le duc în locuri mai sigure. Această acțiune, al cărei dramatism neputincios nici măcar nu are nevoie de cuvinte, poate fi
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
joi, 21 ianuarie 1999, lucrările transportabile și le duc în locuri mai sigure. Această acțiune, al cărei dramatism neputincios nici măcar nu are nevoie de cuvinte, poate fi chiar imaginea-emblemă a zilei: minerii vin spre București și artiștii fug disperați din ateliere. Pentru că, oricîtă eternitate ar stoca în sine o operă de artă, are și ea o mică vulnerabilitate: în fața sălbăticiei, cedează!
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
o repede ochire prin BookFest s-a putut observa tendința spre "obiecte" perene. încă nu știm exact cum s-o explicăm, dar sigur e de bine. Traduceri hors série A apărut, în afara seriei obișnuite - foarte bună, de altfel - a revistei Atelier de traduction, numărul dedicat poeticii textului tradus, Pour une poétique du texte traduit. Inițiativa editării revistei și, implicit, a includerii acestei teme printre domeniile de interes, aparține unui grup de universitari și cercetători de la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
oprește Simona Aida Manolache, sau Irina Mavrodin, comentată, ca traducătoare, de Camelia Capverde - și generalizări, dezbateri cu miză mai largă, se succed în mai bine de trei sute de pagini de dezbateri la distanță, avizate, dense, dar nu mai puțin plăcute. Atelier de traduction - ale cărei teme viitoare, anunțate, nu sînt mai puțin ispititoare (Autotraduction, Traduire la littérature de jeunesse, Traduire le language religieux) merită toată stima noastră.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
scrutarea severă a unei existențe precare tocmai se consumă acum prin părăsirea parțială a consacratelor forme simbolice în beneficiul experiențelor și al practicilor neconvenționale. Activ ca prezență socială și responsabil din punct de vedere moral, artistul plastic iese decis din atelier, abandonează sala de expoziții sau, în cel mai bun caz, îi schimbă fizionomia obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic. Aceste mutații importante, care vizează deopotrivă oferta
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
modelul mișcărilor sindicale. De fapt, este vorba despre o altă ieșire și despre un alt fel de protest. în ultimii ani, artistul și-a modificat comportamentul, și-a scos arta în stradă și a părăsit spațiile sale consacrate. A părăsit atelierul ca spațiu de creație, galeria ca spațiu de expunere și muzeul ca spațiu de conservare. Arta însăși a suportat o modificare importantă în ceea ce privește expresia și rosturile ei. Din obiect, ea a devenit gest, acțiune, intervenție. Produsul artistic, și el un
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
Căloiu Oana Subiectul atelierului s-a concentrat pe evoluția presei scrise, pe online, dar și pe televiziune. CTP a susținut că în aproximativ 10 ani, presa tipărita nu va mai exista, aceasta fiind deja într-o lungă agonie. Online-ul capătă avans și va
Vezi ce le-a zis CTP studenților despre sex, prostie sau moarte by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80309_a_81634]
-
calitate este un blat de tort, iar "delicioasa și senzaționala glazură" o reprezintă știrile tabloid. Nu îi putem oferi publicului doar baza, dar nici prea multă glazură, ideea este să echilibrăm toate aceste ingrediente", a subliniat ziaristul. Revenind pe făgașul atelierului, editorialistul Gândul a fost întrebat dacă citește bloguri și dacă ar recomanda lectura lor. Răspunsul a fost tranșant: "Nu citesc bloguri, nu am timp". Cu toate acestea, CTP a menționat că bloggurile au un potențial ridicat în a transmite informații
Vezi ce le-a zis CTP studenților despre sex, prostie sau moarte by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80309_a_81634]