2,633 matches
-
slabă și cu urmări mai puțin simțite. Cauza trebuie căutată, printre altele, în numărul și forța celor care au reacționat. În Muntenia, domnitorul Barbu Știrbei a condiționat introducerea telegrafiei de formarea și pregătirea funcționarilor autohtoni, care să înlocuiască pe cei austrieci, ceea ce n-a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult folosit în perioada plină de frământări din jurul anilor Unirii, să nu fie decât funcționari de „încredere”. Or, austriecii s-au dovedit, în această privință, ca fiind singurii oameni de „încredere”. Guvernele antiunioniste au folosit telegrafia pentru scopurile lor politice. C. Bălănescu observă „că prințul Vogoride, la mașinațiunile sale strategice pentru întâile alegeri, și-au făcut din biroul telegrafic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a putea face față acestei concurențe, Asachi a făcut mai multe tentative, încercări de perfecționare și mărire a întreprinderii sale: în 1848, el a propus lui Barbereaux, membru în consiliul de administrare a morii cu aburi din Iași și unui austriac, Henig, să învestească 10.000 ducați pentru modernizarea continuă și extinderea fabricii, scontând pe un beneficiu de 30%; în 1856, el a proiectat reorganizarea fabricii și înzestrarea ei cu noi mașini pentru a putea trece la fabricarea timbrelor și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1699 ca început al chestiunii orientale drept falsă, deoarece ea are în vedere un tratat (Carlowitz), istoricul polonez optând pentru anul 1603. J. Hammer a fost unul din cei mai buni cunoscători ai problemei orientale, în calitatea sa de diplomat austriac, care a viețuit mulți ani la Constantinopole. Un alt specialist în orientalistică, germanul W. Zinkeisen, a afirmat și a demonstrat pe larg că pacea de la Carlowitz a fost o mare piatră de hotar în istoria Imperiului Otoman, nu numai pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în prima jumătate a celui următor, în încleștarea forțelor potrivnice în zonă, popoarele sud-est europene nu puteau dobândi emanciparea pe calea politică sau militară prin ele înșile, ceea ce explică și căutarea sprijinului extern, credința acestor popoare în “eliberatorul” din afară, austriac sau rus. Asistăm la o precipitare a negocierilor purtate de români cu rușii și, spre deosebire de trecut, la o intensificare a pregătirilor de răscoală a popoarelor. Se observă ușor la români o diversificare a acțiunilor menite să le pregătească eliberarea: îi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiul încheiat cu pacea de la Passarowitz (1718). Punctul maxim al anexiunilor austriece în sud-estul continentului este atins în 1718, când ei pun stăpânire pe Banatul Timișoarei, valea Moraviei sârbești, Oltenia, pe drumurile ce debușează la Balcani și în zona Mării Negre; austriecii constituie granițe militare înfipte în corpul puterii otomane și „îndelungatul supliciu al Porții începea”. Definirea mobilurilor politicii expansioniste orientale austriece ar fi incompletă dacă nu am lua în considerare și factorii de natură economică sau, mai bine zis, de politică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interne și externe austriece”. În preajma semnării tratatului de la Carlowitz, nota Ioan Moga, împăratul Austriei „a și mărturisit că socotește comerțul oriental ca cel mai important din Europa și că intenționează să organizeze acest negoț în beneficiul statelor austriece”. De altfel, austriecii vor trece la elaborări de planuri și la explorări. Tratatul comercial de la Passarowitz (1718) a format baza tuturor reglementărilor comerciale turco-austriece din secolul al XVIII-lea. Negustorii austrieci dobândeau libertatea comercială în Imperiul Otoman cu taxa vamală de 3% plătită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
turco-austriece din secolul al XVIII-lea. Negustorii austrieci dobândeau libertatea comercială în Imperiul Otoman cu taxa vamală de 3% plătită o singură dată și fără nici un adaos de taxe de transport sau desfacere. Totuși, cursul inferior al Dunării rămânea închis austriecilor, aceștia din urmă dobândind libertatea comerțului pe Dunăre numai până la Rusciuk, începând cu anul 1735, și pe întreg cursul, inclusiv ieșirea la Marea Neagră și prin strâmtori, de-abia în 1784. Există deci toate motivele pentru a plasa începuturile chestiunii orientale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se fi făcut fără cunoștința încuviințătoare a reprezentanților armatei cuceritoare sau cu participarea directă. Foarte importantă ni se pare constatarea că în Trîmbița românească, deci după declararea războiului și înainte de începerea propriu-zisă a ostilităților militare, se invoca necesitatea apelului la austrieci, ruși, creștini să ne ajute să ne eliberăm. Apoi, cele două deputății nu puteau pretinde o deplină împuternicire. În Muntenia, o foarte mare parte a marii boierimi fugise în Transilvania, încât cronicarul atribuia Cantacuzinilor un rol exclusiv pentru că „alți boieri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Panin ar fi insinuat că, dacă Austria s-ar înțelege cu Rusia, ea ar putea obține Moldova și Muntenia, fie pentru ea însăși, fie pentru un arhiduce austriac, fie pentru prințul de Saxa-Teschen. În iulie, cancelarul Rusiei îi repeta ambasadorului austriac că, dacă guvernul său este speriat la gândul că Principatele Române și-ar putea schimba stăpânul, de ce nu le-ar lua Austria?. Oricum, în vara anului 1771 Rusia era hotărâtă să nu retrocedeze Porții, sub nici un motiv, Principatele, fiind gata
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusia, pentru a deveni vecină și redutabilă, avea nevoie încă de multe progrese și, înainte de toate, de a aduce cei doi vecini respectabili (regele Prusiei și Poarta) la punctul de a suferi liniștiți o mărire considerabilă a puterii sale, încât austriecii - susținea Iosif al II-lea - puteau fi foarte liniștiți în privința planurilor posibile ale Rusiei, convinși fiind că ei puteau abandona acestor vecini grija de a nu scăpa momentul nici mijloacele în măsură să oprească avansul Rusiei în limite convenabile. Iosif
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și chiar alianța cu Turcia (tratatul de subsidii). În raportul său din 18 septembrie 1770 către Maria Tereza, privitor la convorbirile de la Neustadt, Kaunitz făcea următoarele precizări: Friedrich al II-lea a recunoscut că, în cazul trecerii Dunării de către ruși, austriecii vor fi obligați să intervină, că el, Kaunitz, a fost de acord cu o pace rapidă, cerând regelui să conlucreze la medierea păcii, înfățișând politica Austriei ca sistematică și pacifică, motiv pentru care ea nu a luat parte la tulburările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
va încapățâna să conserve cuceririle puțin considerabile sau să pretindă ca afacerile Poloniei să rămână într-o stare care ar face din acest regat o provincie rusă; dacă regele Prusiei nu accepta această viziune, n-ar fi imposibil ca noi, austriecii, să atacăm fie pentru a face o diversiune Rusiei, fie pentru a nu lăsa în spatele nostru un inamic cum este Prusia; iată de ce era necesară cât mai repede pacea, de ce Viena acționa cu toate mijloacele la Poartă ca s-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din scrisoarea lui Iosif al II-lea către fratele său Leopold, din 18 decembrie 1770, prin care cel dintâi comunica propuneri ale lui Kaunitz adnotate de el: 1) dacă rușii trec în forță Dunărea și merg spre Adrianopol, atunci noi, austriecii, să înaintăm pe Dunăre cu un corp de armată pentru a le tăia spatele, obligându-i la o retragere precipitată, în care armata lor ar putea fi nimicită și turcii, salvați, ne-ar despăgubi cu Oltenia; 2) dacă rușii ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și să negocieze cu Polonia chestiunea Zips; Polonia, lăsată pe seama ei, va recădea în anarhie, adică sub supremație rusă; Friedrich al II-lea își va pierde creditul la Constantinopol; în timp ce rușii vor lua teritorii turcești (firește, nu și Principatele) și austriecii vor degaja Zips și vor primi Oltenia; regele Prusiei va rămâne cu mâinile goale și va renunța la Prusia poloneză; 3) în cazul când Rusia nu va fi moderată, atunci să se mențină echilibrul între Rusia, Prusia și Austria, aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
operație” - observa Friedrich al II-lea - „Rusia putea să se indemnizeze de ceea ce a costat-o războiul cu Turcia și, în locul Valahiei și Moldovei, pe care ea nu le putea poseda decât după ce ar fi repurtat tot atâtea victorii asupra austriecilor, cât și asupra turcilor, ea nu avea decât să aleagă o provincie a Poloniei la bunăvoia ei”, iar Austria și Prusia ar fi luat și ele provincii poloneze limitrofe. Așa s-a născut planul împărțirii Poloniei, trimis lui von Solms
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu-și îngăduia să privească cu indiferență stabilirea nelimitată a rușilor la Marea Neagră, într-o insulă din arhipelag și aservirea Poloniei. Este vorba, deci, de liniile politice directoare ale Franței, pe care ea nu le putea impune decât prin intermediul aliatului austriac, ceea ce nu i-a reușit decât parțial. Francezii au încercat să-l atragă de partea lor și pe fostul domnitor Grigore al III-lea Ghica, aflat la Petersburg. Legătura a fost stabilită de Sabatier prin intermediul lui Nagny, secretarul celui dintâi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
degrabă un bluf dacă n-ar confirma-o ședințele Consiliului imperial din 24 ianuarie și 1 septembrie 1772. Cea dintâi a dezbătut, între altele, proiectele austriece, Panin expunându-și opinia identică cu cea comunicată lui von Solms: în cazul pătrunderii austriecilor în Muntenia, să fie ruinată această țară, pentru a curma mișcarea trupelor habsburgice; deoarece cu turcii nu se poate niciodată ajunge la o pace solidă, dacă austriecii intră în Polonia, rușii să încheie singuri pacea, ruinând Moldova și Muntenia și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expunându-și opinia identică cu cea comunicată lui von Solms: în cazul pătrunderii austriecilor în Muntenia, să fie ruinată această țară, pentru a curma mișcarea trupelor habsburgice; deoarece cu turcii nu se poate niciodată ajunge la o pace solidă, dacă austriecii intră în Polonia, rușii să încheie singuri pacea, ruinând Moldova și Muntenia și luând pe toți locuitorii lor. La 1 septembrie, el readucea în discuție „măsura extremă propusă de mine mai înainte”. Alternativa lui Panin era într-adevăr monstruoasă, dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
refuzului Porții, să se revină la cererea de independență. În cursul tratativelor, mai precis, în mai 1772, la Constantinopol circula zvonul că Viena se străduia să frâneze încheierea păcii deoarece se temea că turcii vor accede la independența Principatelor. Neîndoielnic, austriecii erau preocupați în cel mai înalt grad de modul cum vor reglementa rușii și turcii soarta Principatelor pentru că promisiunile Petersburgului făcute Vienei și Berlinului erau... promisiuni care puteau fi escamotate. La 5 septembrie 1772, Thugut îi scria din Focșani lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trupele austriece au primit ordin să se pună în marș, pentru a ocupa districtele poloneze, și îl ruga pe Panin să-i avertizeze pe Rumianțev și pe ambasadorul Rusiei la Varșovia să ordone ofițerilor ruși să se înțeleagă cu cei austrieci privitor la trecerea trupelor austriece prin Moldova, dacă drumul se dovedea practicabil. Moldova de nord era, deci, vizată. Suspicios, Panin a răspuns că drumul din Transilvania prin Moldova era... impracticabil. După cum se știe, lucrările congresului de la Focșani au fost rupte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne pune într-o stare de neatîrnare către care tind toți acei ce au apucat a-i gusta odată dulceața (subl. ns. L. B.)”; cereau permisiunea ca, din partea lor, să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între cauzele intrării trupelor țariste la 1848 în Principatele Române ar fi fost și aceea a activității emigrației polone aici, Nicolae I declarând că „nu va îngădui ca Moldova să devină un focar polonez”. Fapt este că, încă în 1846, austriecii și rușii au trimis în Moldova agenți însărcinați cu catagrafierea emigraților polonezi și că Mihail Sturdza a procedat și el la recensământul lor. Din păcate, nu ne-au parvenit decât date parțiale ale catagrafiilor. Ele sunt însă semnificative, dacă avem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]