3,051 matches
-
în MOF., nr. 96, 28 aprilie/10 mai 1877, p. 2814 („Adunarea Deputaților. Sesiunea ordinară prelungită. Ședința de la 19 martie 1877“); cu aceeași ocazie Războiul ruso-turc se apropie și tot mai mult prinde credința că Rusia cere restituirea celorlalte județe basarabene. Dar guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre a spune că, spre a-și realiza planurile Rusia ne-a răpit Basarabia. Guvernamentalii răspundeau că aceste cuvinte au fost rostite numai spre a face impresie asupra țarului și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a contribuit, prin procedee parțial similare, la ascensiunea sa. Atunci, pentru acesta, eu eram la bête nuisible! *Aseară (27 iulie), Tout-Bacău a fost la spectacolul Rădăcina de foc, scris și interpretat de Grigore Vieru. Acesta e unul dintre fruntașii scriitorilor basarabeni, Poetul lor, un fel de Ioan Alexandru mai concentrat și impregnat mai tare cu Eminescu și cu ceva Blaga. Aparițiile lui la televiziune l-au făcut popular. Și cum la noi lumea privește emisiunile Chișinăului, el e tot atît de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
totul a fost realizat cu grijă, temeinic. Cât am răspuns de această instituție culturală, Constantin Sturzu a stat În vitrine. Am auzit că și după plecarea mea putea fi văzut cu valoroase piese documentare În muzeu. 381 Alexe Mateevici, poet basarabean, mort În primul război mondial, bolnav, pe frontul din Moldova. Autorul celebrei poezii Limba noastră. 382 Fratele lui Constantin Sturzu era agronom În Suceava și a condus, cât a fost activ, o școală agricolă. Cred că fotografia poetului basarabean era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
poet basarabean, mort În primul război mondial, bolnav, pe frontul din Moldova. Autorul celebrei poezii Limba noastră. 382 Fratele lui Constantin Sturzu era agronom În Suceava și a condus, cât a fost activ, o școală agricolă. Cred că fotografia poetului basarabean era la el, pentru că nu mi-a mai fost solicitată. E posibil s-o fi păstrat, după cum se poate s-o fi dat la „Galerie”. D-na Dina Sturzu nu mi-a mai amintit de ea. Pe soț l-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aventura codificată a lecturii. Forțați să instituie și reconstituie, ei Înșiși, logica absurdului existențial, apreciau faptul că autorul nu intenționa să „soluționeze” enigma, nici să ofere uluitoare revelații, doar să reamintească „ceea ce știam și uitasem”, cum scria frumoasa Irina, studenta basarabeană din clasă. Sugestia că ar fi putut fi vorba, În cazul lui Carlo-Carlito, și de o sinucidere, nu neapărat un omor, pare să-i amintească lui Spino că și el are de ales Între o viață conștientă și o moarte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
e pământ românesc și odată cu ea am pierdut și o ramură puternică din trunchiul neamului. Acolo unde e pământ și suflet românesc pe el, acolo e și inima noastră a tuturor legionarilor. Noi nu mai suntem munteni, moldoveni, ardeleni sau basarabeni, noi suntem legionari români. De aceea. căderea unei părți din țară în robia dușmanului, înseamnă tăierea unei părți din carnea inimei noastre. Căci de la Corneliu Codreanu încoace, individul n-a mai fost învățat să vadă și să simtă patria prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și povestirile Expediția „Penelopa” (1964), Avanpostul așteptărilor (1983) ș.a. Tot tinerilor cititori le sunt adresate scrierile de „știință romanțată” Povestea celor șapte voinici (1960), Călătorii în necunoscut (1968), Continentul enigmelor (1980), care au în centru figuri de savanți și inventatori basarabeni. Mutațiile psihologice traversate de copiii strămutați din sat în mediul urban sunt explorate în povestirile Lăstarii răzbat primăvara (1959), Ștefan de pe linia 22 (1965), Culorile începutului (1985). Perioadei 1940-1941 și primelor crime săvârșite de ocupanții sovietici în Basarabia, la care
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
laitmotivul muzical al exilului în propria țară și, în același timp, nucleul unei proiectate arte poetice: „Dar și mai artă e să refugi, ca noi, basarabenii. Nu chiar pe muzică - e-he, de-am avea un compozitor de-al nostru, basarabean, să compună el Arta refugii...” Acest compozitor va fi G. însuși, care, ajuns la maturitate, retrăiește prin ochii copilului sentimentul traumatizant de a fi „în-plus” în mijlocul celor de același neam. Finalul cărții, în care copilul, devenit adolescent, își vizitează la
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc de plânsul cronicarului, pe fundalul cărora ultimul Crăciun basarabean, cu colindele, bradul înalt cât școala și miresmele de sobă încinsă și tămâie, apare ca o ultimă lumină pe o hartă înghițită treptat de întunericul istoriei. Meritul artistic deosebit al lui Goma constă în capacitatea sa de a surprinde momentele
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Paris, 1981; ed. (Patimile după Pitești), București, 1990; Chassé-croisé, tr. Alain Paruit, Paris, 1983; ed. (Soldatul câinelui), București, 1991; Bonifacia, tr. Alain Paruit, Paris, 1986; ed. București, 1991; Le Calidor, tr. Alain Paruit, Paris, 1987; ed. (Din calidor. O copilărie basarabeană), București, 1990; L’Art de la fugue, tr. Alain Paruit, Paris, 1990; ed. (Arta refugii. O copilărie transilvană), pref. Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1991; Sabina, Cluj-Napoca, 1991; Astra, tr. Alain Paruit, Paris, 1992; ed. Cluj-Napoca, 1992; Amnezia la români, I-II, București
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
reviste și în volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), București, 1940; ed. 2, îngr. și pref. Sanda Golopenția, București, 2002; Credințe și rituri magice, București, 1944; Descântece din Cornova - Basarabia
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
că este în continuare „pe aceeași linie: unirea spirituală va aduce întregirea hotarelor”. C.m. și-a propus să informeze publicul despre principalele evenimente ale vietii culturale, fapt care se reflectă în diversitatea rubricilor, majoritatea având un caracter permanent: „Versuri”, „Folclor basarabean”, „Clasici latini”, „Oameni și fapte”, „Evlavii basarabene”, „Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
unirea spirituală va aduce întregirea hotarelor”. C.m. și-a propus să informeze publicul despre principalele evenimente ale vietii culturale, fapt care se reflectă în diversitatea rubricilor, majoritatea având un caracter permanent: „Versuri”, „Folclor basarabean”, „Clasici latini”, „Oameni și fapte”, „Evlavii basarabene”, „Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
Crușevan, proprietar al moșiei Pistruieni și rudă apropiată a publicistului Pavel Crușevan. A urmat gimnaziul Mariinsk și Facultatea de Litere la Odessa, continuându-și studiile la Lausanne și București. Știa unsprezece limbi. Cu versuri și schițe a colaborat la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. A mai semnat Olga Crușevan-Florescu și Olga Cantacuzino. C. a cultivat pastelul, înțeles ca peisaj local sentimental, senin și ușor melancolic. Pământul, sămânța, conacul, vara
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău, 1919; Chemarea lui Ștefan cel Mare, f.l., f.a.; Cinstiții pionieri ai cooperației, Chișinău, 1928; Unindu-ne, învingem!, Chișinău, 1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu Cujbă], în Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bucuria că datorită stăruinței Dvs. și prin înaltul gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de Municipiul nostru, și asigurând totdeodată și existența însemnatului organ de publicitate cu adânci ramificațiuni în popor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conferințe publice și cercetări monografice. Secția economică a organizat două mari cicluri de conferințe: primul la Sala Eparhială în zilele de duminică pentru difuzarea științelor sociale și problemelor de politică națională, socială și culturală, iar al doilea intitulat „Valorificarea produselor basarabene”. Din primul ciclu s-au ținut până în prezent următoarele conferințe: 1. Factorul monetar în criza economică mondială (prof. I. Răducanu, 4 decembrie 1934); 2. Statul țărănesc (dl. Ion Mihalache, Preș. Partidului Național Țărănesc, 27 mai 1935); 3. Cum înțelegem românismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19. Târgurile și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29 martie 1936). Ciclul de conferințe continuă în fiecare duminică până la 31 mai 1936. Din ciclul „Valorificarea produselor basarabene”, început încă din anul trecut, s-au ținut până acum următoarele comunicări: 1. Nevoile industriei basarabene (14 decembrie 1934); 2. Problema muncii în Basarabia (21 decembrie 1934); 3. Politica bancară în Basarabia (P. Sinadino, 12 ianuarie 1935); 4. Politica creditului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29 martie 1936). Ciclul de conferințe continuă în fiecare duminică până la 31 mai 1936. Din ciclul „Valorificarea produselor basarabene”, început încă din anul trecut, s-au ținut până acum următoarele comunicări: 1. Nevoile industriei basarabene (14 decembrie 1934); 2. Problema muncii în Basarabia (21 decembrie 1934); 3. Politica bancară în Basarabia (P. Sinadino, 12 ianuarie 1935); 4. Politica creditului în Basarabia (18 ianuarie 1935); 5. Politica muncitorească în Basarabia (10 februarie 1935); 6. Regimul contingentării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De la Institutul Social Român al Basarabiei” comunicările mai însemnate și chiar texte din materialele culese la Iurceni. Până acum s-au publicat următoarele comunicări: 1. d-l P. Sinadino, „Politica bancară în Basarabia”; 2. d-l E. Pavlescu, valorificarea producției basarabene prin cooperație”; 3. d-l P. Ștefănucă, „Literatura populară a statului Iurceni; 4. Un basm intitulat „Povestea lui Ion Săracu” și o baladă intitulată „Trei vitegi”. Institutul Social Român al Basarabiei și-a ridicat temeliile în acest prim an de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]