3,939 matches
-
de lucrări practice de chimie anorganică. În cazul lucrărilor care prezintă pericolul stropirii cu substanțe toxice sau caustice trebuie să se poarte șorțuri și mănuși din cauciuc, precum și ochelari de protecție. O atenție deosebită se va acorda aprinderii și folosirii becurilor de gaz. Nu este permisă aprinderea acestora cu bucăți de hârtie, trecând de la o masă la alta. Mai întâi se deschide conducta centrală, apoi se deschide robinetul de la conducta care conduce gazul la becul arzător; după aceea se aprinde chibritul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
se va acorda aprinderii și folosirii becurilor de gaz. Nu este permisă aprinderea acestora cu bucăți de hârtie, trecând de la o masă la alta. Mai întâi se deschide conducta centrală, apoi se deschide robinetul de la conducta care conduce gazul la becul arzător; după aceea se aprinde chibritul, care se ține în dreptul orificiului de ieșire a gazului, și abia în final se deschide treptat robinetul de gaz al arzătorului. La sfârșitul lucrării, când nu mai este nevoie de becul de gaz arzând
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
conduce gazul la becul arzător; după aceea se aprinde chibritul, care se ține în dreptul orificiului de ieșire a gazului, și abia în final se deschide treptat robinetul de gaz al arzătorului. La sfârșitul lucrării, când nu mai este nevoie de becul de gaz arzând, se închide robinetul de la conducta centrală, apoi de la conducta ce aduce gazul la bec. Becul de gaz se închide numai după ce s-a stins, deci gazul de pe conductă a fost consumat complet. Starea de etanșeitate a instalației
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
a gazului, și abia în final se deschide treptat robinetul de gaz al arzătorului. La sfârșitul lucrării, când nu mai este nevoie de becul de gaz arzând, se închide robinetul de la conducta centrală, apoi de la conducta ce aduce gazul la bec. Becul de gaz se închide numai după ce s-a stins, deci gazul de pe conductă a fost consumat complet. Starea de etanșeitate a instalației de gaz se verifică prin pensulare cu o soluție de săpun și nu cu chibritul aprins. Lichidele
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
gazului, și abia în final se deschide treptat robinetul de gaz al arzătorului. La sfârșitul lucrării, când nu mai este nevoie de becul de gaz arzând, se închide robinetul de la conducta centrală, apoi de la conducta ce aduce gazul la bec. Becul de gaz se închide numai după ce s-a stins, deci gazul de pe conductă a fost consumat complet. Starea de etanșeitate a instalației de gaz se verifică prin pensulare cu o soluție de săpun și nu cu chibritul aprins. Lichidele inflamabile
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în patru eprubete câte 2 ÷ 3 cm3 soluție de hidroxid de sodiu NaOH 20%, după care se introduc câteva bucățele de aluminiu Al, staniu Sn, plumb Pb și, respectiv, zinc Zn. Fiecare eprubetă se încălzește cu grijă la flacăra unui bec de gaz. Se observă că din eprubetă se degajă un gaz care, la apropierea unui chibrit aprins, arde cu pocnitură, deci este hidrogenul H2. În urma reacției rezultă tetrahidroxoaluminat de sodiu Na[Al(OH)4], hexahidroxostanat (IV) de sodiu Na2[Sn
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cm3 soluție de azotat de sodiu NaNO3 20% și câte 2 ÷ 3 cm3 soluție de hidroxid de sodiu NaOH 20%, apoi se introduc câteva bucățele de aluminiu Al și, respectiv, zinc Zn. Se încălzesc cu grijă eprubetele la flacăra unui bec de gaz. În eprubete au loc reacțiile următoare, în urma cărora se degajă amoniac (evidențiat prin mirosul caracteristic) și se formează tetrahidroxoaluminat de sodiu Na[Al(OH)4] și, respectiv, tetrahidroxozincat de sodiu Na2[Zn(OH)4]: 8 Al + 3 NaNO3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
o eprubetă, în care s-au introdus câteva bucățele de staniu Sn, se toarnă 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid azotic HNO3 concentrat și 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid clorhidric HCl 2 N. Se încălzește eprubeta la flacăra unui bec de gaz. Se constată că din eprubetă se degajă vapori nitroși de culoare brun, ca urmare a oxidării în atmosferă a monoxidului de azot NO rezultat din reacția în care se formează acid hexaclorostanic (IV), compus solubil incolor: 3 Sn
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
o eprubetă în care se află 2 ÷ 3 cm3 soluție de sulfat de cupru CuSO4 se toarnă 1 ÷ 2 cm3 soluție de acid tartric C4H4O6 și se adaugă o granulă de hidroxid de sodiu NaOH. Încălzind eprubeta la flacăra unui bec de gaz (pentru a favoriza dizolvarea hidroxidului alcalin), se constată apariția unui colorații albastre intens, ca urmare a formării bis[tartrato (-4)]cuprat (II) de sodiu Na6[Cu(C4H2O6)2]. Reacția are loc în mediu puternic bazic, inițial reacŃionând acidul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Se formează un precipitat albastru de aqua[etilendiaminotetraacetato (-4)]hidroxocromat (III) de sodiu Na2[Cr(OH) (edta)(H2O)]. </formula> albastru Acidulând suspensia astfel rezultată cu 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid acetic CH3COOH 2 N și încălzind la flacăra unui bec de gaz, se constată că precipitatul format anterior se dizolvă și se formează o soluție violet. Aceasta se datorează formării unui nou compus coordinativ chelat, aqua[etilendiaminotetraacetato (-4)]cromat (III) de sodiu Na[Cr(edta)(H2O)], conform reacției următoare: </formula
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de hidroxid de sodiu NaOH: (Mg2+ + 2 Cl-) + 2 (Na+ + HO-) = Mg(OH)2↓ + 2 (Na+ + Cl-) alb În cele două eprubete se adaugă câteva picături de magnezon I (4nitrofenilazorezorcină) și, respectiv, de magnezon II (4-nitrofenilazo-1naftol). Încălzind la flacăra unui bec de gaz, se obțin compuși coordinativi chelați, colorați în albastru. Reacțiile de identificare a ionului de magneziu Mg2+ cu magnezon I, respectiv magnezon II, sunt următoarele: </formula> albastru Formarea complexului cu magnezon II se bazează pe capacitatea liganzilor de acest
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de cobalt într-un pahar Berzelius de 50 cm3; se dizolvă, apoi, în 5 ÷ 10 cm3 apă distilată. Soluția obținută se încălzește la 40 ÷ 50°C, dup ă care, peste ea, se adaugă 5 g azotit de sodiu. Se îndepărtează becul de gaz de sub sită și se agită soluția până când întreaga cantitate de azotit de sodiu se dizolvă. În amestecul obținut se adaugă 1 cm3 acid acetic glacial. Se agită bine până la încetarea degajării vaporilor nitroși. Dacă azotitul de sodiu adăugat
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cu cap de mort. Când se lucrează cu substanțe toxice trebuie să se evite ducerea mâinilor la gură, la nas sau ochi, iar după terminarea lucrului se vor spăla cu apă și săpun. în cazul unui incendiu se vor stinge becurile de gaz, aparatele electrice se vor scoate din priză, se vor îndepărta materialele inflamabile și se va stinge incendiul cu ajutorul nisipului și a extinctoarelor, iar în caz de mare pericol se vor anunța pompierii. Recipientele de sticlă nu se încălzesc
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
a laboratorului și provoacă prejudicii materiale. Nu se vor utiliza niciodată reactivi neidentificați, proveniți din recipiente neetichetate sau cu etichete degradate. Nu se vor amesteca la întâmplare reactivi fără a cunoaște fenomenul chimic ce ar putea fi declașat. La aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului se va face cu atenție, treptat, după ce s-a adus flacara cu care se aprinde gura becului Bunsen. Este interzis a se lăsa becurile de gaz aprinse după terminarea experimentului. Aparatele electrice vor fi folosite cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Nu se vor amesteca la întâmplare reactivi fără a cunoaște fenomenul chimic ce ar putea fi declașat. La aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului se va face cu atenție, treptat, după ce s-a adus flacara cu care se aprinde gura becului Bunsen. Este interzis a se lăsa becurile de gaz aprinse după terminarea experimentului. Aparatele electrice vor fi folosite cu deosebită atenție astfel încât să fie evitate electrocutările, arsurile, incendiile, exploziile, etc; utilizarea lor nu se efectuează decât în prezența cadrului didactic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
fără a cunoaște fenomenul chimic ce ar putea fi declașat. La aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului se va face cu atenție, treptat, după ce s-a adus flacara cu care se aprinde gura becului Bunsen. Este interzis a se lăsa becurile de gaz aprinse după terminarea experimentului. Aparatele electrice vor fi folosite cu deosebită atenție astfel încât să fie evitate electrocutările, arsurile, incendiile, exploziile, etc; utilizarea lor nu se efectuează decât în prezența cadrului didactic, conducător de lucrare. Manipularea substanțelor toxice, caustice
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
trei determinări paralele nu trebuie să depășească 0,5 g apă la 100 g probă. V.1.2. USCAREA CU RADIAȚII INFRAROȘII Principiul metodei este asemănător cu cel al uscării la etuvă, cu deosebirea că se folosesc dispozitive echipate cu bec de radiații infraroșii numite termobalanțe. Uscarea se realizează în timp foarte scurt, fiind folosită frecvent în laboratoarele uzinale, deși prin această metodă apar mici erori, datorită uscării forțate. Termobalanțele (seria AGS) au fost concepute pentru a oferi precizie și rapiditate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cântăresc circa 10 din probă, cu o precizie de 0,01 g, se introduc în balonul de distilare și se adaugă 150-200 cm3 solvent și câteva fragmente de piatră ponce. Se montează aparatul și se încălzește progresiv balonul cu ajutorul unui bec de gaz, până la fierberea lichidului din interior. Fierberea se reglează pentru o viteză de picurare de 2-4 picături pe secundă. Vaporii de solvent antrenează vaporii de apă din probă, care trecând prin refrigerent, se condensează sub formă de picături care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de porțelan, calcinat în prealabil la 550 C până la masă constantă, se cântăresc la balanța analitică 5 g din produsul de analizat, cu precizie de 0,0002 g. Creuzetul cu probă se așează pe un triunghi de porțelan la un bec de gaz cu flacără mică. Proba se aprinde iar arderea trebuie să nu fie prea rapidă. După ce flacăra se stinge se trece creuzetul în cuptorul de calcinare pe o placă termorezistentă și după răcire, dacă mai sunt puncte negre de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
apă fierbinte, până când filtratul nu mai dă reacția clorului cu soluție de azotat de argint. Filtrul cu reziduul insolubil în acid clorhidric se introduce din nou în creuzet, se evaporă cu atenție pe baie de apă, apoi se încălzește la becul de gaz până se obține un reziduu fără particule de cărbune. Se introduce apoi creuzetul în cuptorul de calcinare încălzit la 550 C și se calcinează până se obține un rezidu fără particule de cărbune. Se răcește creuzetul în exicator
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
adaugă 0,5 g catalizator, 20 ml H2SO4 de d = 1,84 și se așează o pâlnie la gâtul balonului. Se montează în poziție înclinată într-un stativ metalic sub nișă, pe sită metalică și se încălzește la flacăra unui bec de gaz. Conținutul balonului, în decursul primelor minute de mineralizare devine negru și spumos. Pentru evitarea pierderii probei în timpul mineralizării se recomandă ca încălzirea să fie efectuată treptat și numai după ce conținutul a încetat să spumeze se intensifică încălzirea, mărind
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
gaz. Conținutul balonului, în decursul primelor minute de mineralizare devine negru și spumos. Pentru evitarea pierderii probei în timpul mineralizării se recomandă ca încălzirea să fie efectuată treptat și numai după ce conținutul a încetat să spumeze se intensifică încălzirea, mărind flacăra becului de gaz sau coborând balonul. În general mineralizarea se consideră terminată când lichidul din balon s-a decolorat și a devenit transparent. După răcirea balonului Kjeldahl în care s-a realizat mineralizarea se adaugă cu pipeta în acest balon 50
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
va face imediat după terminarea analizei, cu lichide potrivite, în care impuritățile respective sunt solubile. Este interzisă curățirea cu nisip sau alte materiale solide. Deplasarea și deschiderea exicatorulul se face conform desenelor de mai jos: Manipularea aparaturii de laborator 1. Becuri de gaz Înainte de aprinderea becului de gaz se va controla tubul de legătură cu care este racordat la conductă, care poate fi prea larg la capete și poate permite scăparea gazului. Dacă în laborator se simte miros neplăcut, datorat scăpării
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
analizei, cu lichide potrivite, în care impuritățile respective sunt solubile. Este interzisă curățirea cu nisip sau alte materiale solide. Deplasarea și deschiderea exicatorulul se face conform desenelor de mai jos: Manipularea aparaturii de laborator 1. Becuri de gaz Înainte de aprinderea becului de gaz se va controla tubul de legătură cu care este racordat la conductă, care poate fi prea larg la capete și poate permite scăparea gazului. Dacă în laborator se simte miros neplăcut, datorat scăpării gazului metan, se vor deschide
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
la capete și poate permite scăparea gazului. Dacă în laborator se simte miros neplăcut, datorat scăpării gazului metan, se vor deschide ferestrele pentru aerisire și se va depista locul unde are loc scăparea. Nu se vor acționa întrerupătoarele electrice. Aprinderea becurilor de gaz se face astfel: se reglează debitul de aer, se aduce o flacără (chibrit aprins, brichetă) în apropierea becului apoi se deschide încet și cu atenție gazul. La orice funcționare anormală (rupere, întoarcere de flacără) aparatele consumatoare se vor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]