12,392 matches
-
destoinic, pe deasupra înzestrat cu harul învățăturii și iubitor de cultură. Acesta continuă cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
cu firul narativ principal. De fapt, toată scriitura se desfășoară pe mai multe planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul îl retrimite la București unde este sechestrat de o bandă de cartofori, după ce pierde banii la cărți. După ce-i plătește datoriile, se sfătuiește cu alți boieri divaniți și-l trimite la Paris, în speranța că va învăța ceva. Însă odrasla sa învață să mintă, să fure, să risipească banii, provocând probleme și certuri în familia postelnicului. Pe alt plan narativ, autorul oferă informații istorice despre cultura
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
tărâm, poporul lor(englez-n.n.) crede în stafii, sufletele morților care se întorc pe pământ pentru a cere răzbunare, sau în vampiri sadici care sug sângele...”. Pe alte planuri narative se derulează activitățile din Divanul Domnesc, intrigile din familiile boierilor divaniți, problemele Domniei cu diverse calamități (secetă, foamete, ciumă,ș.a.), adevărate apocalipse care decimau populația, evenimente descrise cu mult talent de către autor, care derulează secvențe cinematografice uluitoare,cu mulțimi panicate de circuitul zvonurilor, deplasări din zonele afectate de ciumă în
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
multă măiestrie desfășurarea acestor acțiuni destabilizatoare ale rușilor, a căror tradiție, se pare că se repetă și în zilele noastre. Prin impresionantele descrieri ale evoluției și dezvoltării Bucureștiului din acele vremuri, cu mahalalele sale pitorești, cu acea lume pestriță de boieri, negustori, sărăcime, arnăuți, turci, tineri școliți în Occident, cu un mozaic vestimentar halucinant, romanul devine extrem de interesant. Rafinatul spirit de observație, împletit cu studiul istoric minuțios și cu arta sa de talentat narator, au condus la realizarea atmosferei autentice a
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
men- tiune documentara o găsim în ”Condica mănăstirii Cozia”, la 20 mai 1388, cănd Mircea cel Bătrân spune ”... a binevoit domnia mea să rădic din temelie o mănăstire ... la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udoba, pe care cu dragoste și multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri”. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurări istorice și sociale. Că cele mai multe dintre sate a luat ființă
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
lor nebună pizmuire? Lengo dilo nadehimo? A lor deșarta strălucire? Lengo strafinimos nango? Zamfira Dar acolo sunt curți frumoase, Tale othe și shukar baria Petrecere în adunări, Gulimos kidimatende, Sunt multe lucruri arătoase; Și but bukia shukarore; Și fetișoare de boieri. Thai raiorengă muiore. Alecu Cu mulțumire cumpărată Naisarimasa kindine Petrecerile nu sunt bune, Le pachiva na-i lashe, Unde nu-i dragostea cea dreapta, Kai o piarimo orta na și Și Veselia-i mâhniciune. Vi o loshimos și holi Iar
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
fiul generalului Nicolae Tătărescu din satul Vlăduleni, comuna Bîlteni-Gorj și al soției sale Speranța, născută Pârâianu. Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriți documentar până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța, era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu. Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boierești gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul și politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credință pe cinci februarie una mie nouă sute treizeci și patru, la Sinaia, fiind în funcție până pe douăzeci și opt decembrie, una mie nouă sute treizeci și șapte. După ce va
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin, sau aducea el pe cupoane de la chioșcul fermei agricole unde lucra
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
1868 a fost deschisă cea de-a doua „Expoziție a artiștilor în viață”. Cu aceasta ocazie, Theodor Aman a expus pe lângă o mulțime de portrete, tabloul Hora de peste Olt și compoziții istorice printre care Alexandru Lăpușneanu arătând soției sale capetele boierilor uciși, obtinând din partea juriului „Medalia de onoare”. În anul 1869, pictorul a expus o serie de pânze la Craiova, în cadrul expoziției industriale care se deschisese acolo pentru șase zile. În expoziție au aparut unele tablouri mai vechi din colecția lui
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
pe lac; Stradă în Sinaia; Portul Constanța; Petrecere în familie; Canonieră în portul Constanța; În parc etc.). Anii 1872 - 1881 au însemnat specializarea artistului în gravuri primele sale execuții fiind Ion Eliade Rădulescu, Enăchiță Văcărescu, Lăpușneanu arătand soției sale capetele boierilor uciși și Peisaj cu pescari. În 1873, Grigorescu avusese prima lui expoziție. Favoarea publicului, acum ceva mai cultivat, grație tocmai lecțiilor lui Aman, alerga spre acest tânăr, format în singurătatea pădurii de la Fontainebleau și la lecțiile în vecinătatea celor mai
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
elegant portretist;Georgescu, sculptorul, Luchian, cel mai mare nume al generației de după Grigorescu, Artachino, Vermont Simonide, Strâmbulescu, Capidan, Szatmary, Loghi, ca să nu cităm decât pe cei mai cunoscuți. În acești ani Th. Aman a dat la iveală opere celebre precum Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Tepeș, Portret de femeie, Țiganca, Autoportret, Bal costumat în atelier, Atelierul cel mare al artistului, După culesul viei și Pe terasa de la Sinaia. Ultimul lui tablou sunt niște trandafiri, neterminați, din 1891, pentru
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc căruia străbunicul meu și-a dat viața, căci trădătorii l-au trădat și l-au ucis mișelește!”. Veți descoperii, stimați cititori, în acest roman, cine este Vodă, Dracula, Paloș, fiica lui Dracula, boier Conacu, boier Ciocoiu, căpitan Arnăutu și alți mari luptători, care la propriu și figurat (în acest roman) și-au dat viața pentru ceea ce aveau mai scump, Țara Românească, dar și despre ... „neamul vampiric” care nu are ca prieteni soarele și
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc căruia străbunicul meu și-a dat viața, căci trădătorii l-au trădat și l-au ucis mișelește!”. Veți descoperii, stimați cititori, în acest roman, cine este Vodă, Dracula, Paloș, fiica lui Dracula, boier Conacu, boier Ciocoiu, căpitan Arnăutu și alți mari luptători, care la propriu și figurat (în acest roman) și-au dat viața pentru ceea ce aveau mai scump, Țara Românească, dar și despre ... „neamul vampiric” care nu are ca prieteni soarele și ziua. Repet
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
cu codița așezată în pal și cu două frunze verzi dispuse în fascie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Clădirea face referire la conacul familiei Golescu, ridicat la 1640 de boierul Stroe Leurdeanu. Aici a funcționat prima „școală slobodă obștească“ cu predare gratuită în limba română (înființată de Dinicu Golescu). Tot aici, Tudor Vladimirescu și-a petrecut ultimele clipe din viață. Hrisovul face trimitere la înființarea primei școli din mediul rural
HOTĂRÂRE nr. 505 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298520]
-
nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
domnilor eleganți, însoțiți de doamne frumoase, atrăgătoare, îmbrăcate în rochii lungi cu pălării și mănuși din borderie fină, ce se plimbau cu trăsura prin centrul «Micului Paris» și își petreceau serile în cele mai luxoase localuri ascultând muzica așa-numiților «boieri ai cântecului adevărat», în timp ce muncitorii, oamenii decenți se întâlneau în cârciuma de la marginea străzii pentru a asculta melodiile de suflet interpretate de Zavaidoc. «Adio, doamnă!» este un nou eveniment marca Tudor Gheorghe, definit ca un balsam pentru sufletul românilor, o
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
ȘI VIOARA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CALU ȘI VIOARA Într-o seară de vară, Când venea spre casă Duduia Vioară, Îi cânta voioasă Chiar la poarte lui Neculai boierul... Că-l iubea în taină; Dar pe-atunci oierul Nu prinsese gustul Cântecului sfânt... Se-năsprise mustul Și servind cam mult, Somnul mi-l furase... Cum s-a-ntins în pat, Ca un plumb picase, Sforăia... 'nfundat Că n-auzea
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
mare domn? Catâr... corcitură, Nu mai necheza!... Și mai taci din gură; Nervii nu-mi călca. Tont neobrăzat, Ești o farfara!... Râzi ca un turbat, Zbieri ca o lichea. Crede-mă că bine... N-ai să mi te simți, La boier i-oi spune Că m-ai scos din minți. - La așa cântare... Mai să cad pe jos. Rage-n gura mare... - Ce spui, Cal jegos? Ureche de cretă, Ești un răpănos. Vrei să fii vedetă? „Mare ticălos!...” Fără a-l
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
negreșit din cronici pe care le avea de la Ipotești sau din bibliotecă lui Pumnul. Pentru a ne face o părere despre studiul lui Eminescu în familie, menționam că Eminovici avea o vastă bibliotecă personală, din care împrumuta și prietenilor sau boierilor cu care venea în contact. “Dintre toți copiii lui Gheorghe Eminovici, numai poetul căpătase încrederea de a cerceta Bibliotecă pământeasca din Ipotești.” Tatăl poetului, deși nu avea o cultură deosebită, căpătase pasiunea de colecționar. Gheorghe Eminovici, adună cu frenezie manuscrise
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
a cerceta Bibliotecă pământeasca din Ipotești.” Tatăl poetului, deși nu avea o cultură deosebită, căpătase pasiunea de colecționar. Gheorghe Eminovici, adună cu frenezie manuscrise și cărți rare românești pe unde le găsea. Bibliotecă lui devenise așa de prețuita, încât mulți boieri și cărturari moldoveni îi cereau diferite cărți cu “împrumut pe garanție” Dintr-o scrisoare a lui Balș, aflăm ce cărți primise dânsul din acea bibliotecă: Istoria cavalerului de Grie (des Grieux) și a iubitei sale Manun(Manon) în traducerea lui
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
scoala". A doua zi, "tâlharul" încerca iar să fugă, luând-o la deal, pe șoseaua națională ce duce la Botoșani. Prinzând de veste, Eminovici trimise după el oameni calări. Haide îndărăt, cuconașule, - îi ziseră oamenii când îl prinseră - haide la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți - țipă zbătându-se Mihai - că eu sunt învățat și fără Cernăuți." După ce l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
școli în care se preda în principal limba latină, filosofia și istoria. Astfel de școli, ne înștiințează Petre P. Panaitescu în Istoria românilor, s-au deschis în secolul XVI de către iezuiți la marginea Moldovei (Lemberg, Camenița etc.), unde „fiii de boieri moldoveni se duceau acolo pentru studii superioare”. Iar în vremea lui Petre Șchiopul, ne spune istoricul, „iezuiții deschiseră școli la Iași și Cotnari, școli care ținură până în secolul al XVIII-lea”. Dar pentru Bill Hughes „iezuitismul este absolutul despotismului”, „o
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
orașe și sate (mai bine spus scandaloasa răstălmăcire din perspectivă marxisto-ceaușistă până la nivel de concept: consacratul Mircea cel Bătrân devine la vrerea primului cârmaci al țării Mircea cel Mare, locul lui Ioan Vodă cel Cumplit, cumplit în luptă și cu boierii trădători, este luat de Ioan Vodă cel Viteaz etc.), ca după Decembriadă ea să fie într-atât de greu încercată prin indolența istoricilor autohtoni (unde-i adevărata istorie a străbunilor noștri traco-geți?) și la porunca străinilor, încât - iată - orele de
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]