2,653 matches
-
fără judecată și le-au confiscat proprietățile. A început astfel un deceniu de teroare în Rusia, care a culminat cu Masacrul de la Novgorod din 1570. Ca urmare a politicii de "opricinina", Ivan a ruinat puterea politică și economică a familiilor boierești, distrugând exact acele persoane care contribuiseră la construirea statului rus și care se dovediseră capabile să îl administreze. Negoțul a scăzut dramatic, iar țăranii, care trebuiau să facă față creșterii taxelor și violenței, au început să părăsească Rusia. Încercările de
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
în 1598 fără să lase un moștenitor, ceea ce a dus la stingerea dinastiei Rurikide. Boris Godunov a hotărât atunci convocarea "Zemski Sobor", (adunarea națională a boierilor, clericilor și oamenilor de rând), care l-au proclamat țar. O serie de facțiuni boierești au refuzat însă să accepte această decizie. A urmat o serie de evenimente care a zdruncinat profund Rusia. După o serie de ani secetoși și de foamete în perioada 1601 - 1603, a izbucnit răscoale populare. În această perioadă a apărut
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
că este țareviciul Dmitri, fiul lui Ivan cel Groaznic, care era mort încă din 1591. Acest pretendent al tronului, Falsul Dimitrie I, a primit sprijin din partea Poloniei și a pornit în marș spre Moscova, câștigând aderenți în rândul anumitor familii boierești și a claselor de mijloc. Unii istorici au făcut speculații cu privire la implicarea lui Boris Godunov în această criză. Falsul Dmitrie I a intrat în Moscova în 1605 și, după asasinarea fiului lui Godunov, Fiodor al II-lea, a fost încoronat
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
puterii țarului era dusă cu jumătate de măsură. Rușii nemulțumiți nu aveau practic nicio alternativă la autocrația țarului și tot ce puteau face era să se alăture aventurierilor care încercau să ocupe tronul. În această perioadă tulbure, toate încercările facțiunilor boierești se limitau la încercarea de obținere a unei oarecare influențe asupra autocratului aflat la putere, sau la încercarea de plasare a propriului candidat pe tron. În atmosfera tulbure în care familiile boierești se luptau între ele neîncetat, clasele de jos
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
tronul. În această perioadă tulbure, toate încercările facțiunilor boierești se limitau la încercarea de obținere a unei oarecare influențe asupra autocratului aflat la putere, sau la încercarea de plasare a propriului candidat pe tron. În atmosfera tulbure în care familiile boierești se luptau între ele neîncetat, clasele de jos se revoltau orbește iar armatele străine au reușit să ocupe Kremlinul din Moscova, numeroși ruși au ajuns la concluzia că doar acceptarea absolutismului țarist poate asigura ordinea și unitatea în Rusia. Timpurile
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
din Moscova, numeroși ruși au ajuns la concluzia că doar acceptarea absolutismului țarist poate asigura ordinea și unitatea în Rusia. Timpurile tulburi au cuprins un război civil, în care luptele pentru tron au fost complicate de mașinațiunile complicate ale facțiunilor boierești rivale, intervenția puterilor vecine, Polonia și Suedia și numeroase răscoale populare. Falsul Dimitrie I a fost detronat și garnizoana poloneză care îl apăra a fost alungată, iar boierul Vasili Șuișki s-a proclamat țar în 1606. Vasili a încercat să
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
a înființat o curte paralelă în satul Tușino în perioada 1608 - 1610. În 1609, Polonia a intervenit în mod oficial în treburile interne ale Rusiei, reușind să cucerească Kremlinul și să îl captureze pe Șuișki. În 1610, una dintre facțiunile boierești a semnat un tratat cu polonezii prin care îl recunoșteau pe Władysław al IV-lea Vasa, fiul regelui polonez Sigismund al III-lea, drept țar. Suedezii l-au sprijinit în schimb în 1611 pe un alt impostor, Falsul Dimitrie al
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
controlul țărmului baltic și l-au sprijinit pe propriul lor pretendent la tronul Rusiei, cel de-al treilea impostor „Dimitrie”. Rusia era din nou într-o situație vecină cu dezastrul. La conducerea țării nu se afla un lider legitim. Facțiunile boierești se luptau între ele pentru putere. Patriarhul Hermoghen era întemnițat. Polonezii catolici ocupau Kremlinul din Moscova și Smolenskul, iar suedezii protestanți ocupau Novgorodul. Raidurile de jaf ale tătarilor din Crimeea depopulaseră și pustiiseră regiunile din sudul Rusiei, iar cetele de
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
Scarlat-Vodă (1757-58)". Preotul sus-menționat se plângea că respectivul loc i se contesta de către mai mulți locuitori din mahalaua Broștenilor pe motiv că s-ar fi întins pe proprietățile lor. Domnitorul Grigore al III-lea Ghica a dispus ca o comisie boierească să verifice întinderea terenului dăruit de Matei Ghica. În cartea "Pe ulițele Iașului" Vasile Panopol relatează că bătrânul magistrat Gheorghe Dimachi își amintea că la începutul secolului al XIX-lea pe strada Palatului, până la Biserica „Sf. Constantin”, se aflau „boingii
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. , nepoată a lui Grigore Alexandrescu , a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. Părinții săi au fost Nicolae Gheorghiu și Kiriachita Boteanu, descendentă a familiei Botea din Focșani. A avut două fiice. Una se numea Zoe Garbea Tomellini și a fost căsătorită cu consulul general al României la Genova. Cealată
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
a sistemelor de învățământ a urmărit îndeaproape evoluția sistemului politic și administrativ al formațiunilor statale de pe actualul teritoriu al României. O primă perioadă a fost cea medievală, încheiată la 1821, caracterizată printr-un interes scăzut și limitat al elitei conducătore, boierești și ecleziastice, de a dezvolta instituții de învățământ de calitate și durabile. Cu câteva excepții de marcă (cum au fost cazurile lui Vasile Lupu sau Iacob Heraclid Despotul) domnii Țărilor Române nu au acordat practic nicio atenție creării de școli
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
Stolniceni-Prăjescu, județul Iași). Începând din anul 1803, moșia din satul Cozmești (comuna Stolniceni-Prăjescu) apare menționată în documente ca aparținând vistiernicului Grigoraș Sturdza. În anul 1816, acesta a construit aici, după planurile arhitectului Iosif Demesovici, un palat pe locul unor case boierești mai vechi. De-a lungul timpului, palatul a suferit mai multe modificări. Mihail Sturdza (1794-1884), viitor domn al Moldovei în perioada 1834-1849, a ridicat un al doilea etaj al palatului. Acesta a murit la Paris, la vârsta de 90 de
Palatul Sturdza de la Cozmești () [Corola-website/Science/316518_a_317847]
-
construită la circa 100 m de biserica veche, s-a construit un spațiu exterior pentru arderea lumânărilor, au început să se realizeze lucrări de izolație termică și de hidroizolație. Săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii au dus la descoperirea unei necropole boierești, aici fiind înmormântați, pe trei niveluri, peste 25 de oameni. După cum a declarat starețul Luca Diaconu al Mănăstirii Popăuți, ""cele mai importante sunt persoanele din primul nivel. Este vorba despre un vornic din Botoșani, care a fost adus acasă din
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe locul acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
este o cântăreață română de muzică ușoară. Este căsătorită și are un băiat, Tudor. A plecat definitiv în Germania în 1989 și a revenit în atenția publicului român în 2008. « M-am născut în com. Dragsina, într-un fost conac boieresc. Când am împlinit 6 ani ne-am mutat la Timișoara pentru că eu și fratele meu Narcis să mergem la scoala acolo. Imediat am inceput lecții de pian cu un profesor care era corepetitor la Operă din Timișoara unde unchiul meu
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
Władysław Kazimierz Broniewski pseudonim „Orlik” (n. 17 decembrie 1897 în Płock, m. 10 februarie 1962 în Varșovia) - poet polonez, reprezentant de lirică revoluționară, traducător, soldat, a participat în războiul polono-sovietic. provenea dintr-o familie a intelectualilor cu rădăciniile boierești și tradiție patriotică vie. A fost fiu al lui Antoni și Zofia Lubowidzka, a avut două surori mai mari - Zofia și Janina. A învățat la Liceul Polonez din Płock, unde a fost cofondator al echipei de cercetași semisecrete care cultiva
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
Mare, deoarece moșia Scânteia a aparținut încă din prima jumătate a secolului al XV-lea boierului Duma Negru și a fost păstrată în patrimoniul familiei până în veacul al XVII-lea, iar domnitorii nu ctitoreau biserici și mănăstiri pe o proprietate boierească, ci doar pe pământ domnesc. Mai mulți călători străini care au trecut prin Moldova în secolul al XVII-lea au menționat în scrierile lor că au trecut prin Scânteia, drumul care lega orașele Iași și Vaslui fiind considerat foarte dificil
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
este o biserică din satul Voinești din județul Iași (la o distanță de 18 km sud de Iași) și care a fost construită de către familia boierească Negruzzi în anul 1834. Biserica se află în centrul satului Voinești, în apropiere de primărie și de conacul familiei Negruzzi. nu este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. Satul Voinești a fost înființat la mijlocul secolului al XVII-lea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
altă biserică mai veche, din care nu se mai păstrează decât locul unde se afla Sfânta Masă, deasupra căreia se înalță o troiță din piatră și lemn de stejar. În această biserică au fost înmormântați mai mulți membri ai familiei boierești Negruzzi: serdarul Iorgu Anastasie Voinescu (decedat la 64 ani), spătarul Ianachi Negruzzi (1799 - 29 iunie 1836), Zoe A. Negruzzi, născută Rosetti (1846 - 4 august 1868), Scarlat Alexandru Negruzzi (decedat la 10 octombrie 1868, la vârsta de 3 luni) și copiii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
miniștri și specialiști. Astfel, în presa vremii au fost publicate diverse articole care relatează despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu un burduf cu care se scotea apa cu caii și care adăpa mii de
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
însemna aceasta că proprietarii cunoscuți ai Stăneștilor n-au fost boieri cu ranguri mari Ia curtea domnească, ci doar reprezentanți ai i clasei mijlocii? într-un anumit sens, vătaful juca rolul de supraveghetor al argaților și feciorilor de la o curte boierească. Dacă acel vătaf, Vlaico pe nume, deținea o j parte a Stăneștilor, atunci stăpân al celeilalte părți putea fi > un boier, care își avea acolo curtea și la care era angajat acel 1 Vlaico ce figurează într-un document semnalat
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
este un conac care se află în satul Voinești din județul Iași (la o distanță de 15 km de Iași, pe DN 24) și care a fost construit de către familia boierească Negruzzi în anul 1830. Imobilul se află în centrul comunei Voinești, în apropiere de primărie și biserică, având în prezent o deschidere la stradă de circa 50 metri. Satul Voinești a fost înființat la mijlocul secolului al XVII-lea ca așezare
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren de aproape 3 hectare din parcul acestuia au fost cumpărate de omul de afaceri ieșean Laurențiu Popescu (consilier local PDAR în perioada 1992-1996), când afacerile sale erau în
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
cu gresie și faianță, au fost instalate geamuri de termopan PVC de mahon, s-au finisat interioarele etc. În prezent, clădirea are 15 camere, 5 băi și 3 terase. La începutului anului 2008, Laurențiu Popescu a scos la vânzare conacul boieresc din Voinești, postând anunțuri pe siturile Internet specializate în acest gen de tranzacții, în care cerea un preț de 1 - 1,3 milioane de euro. În mai 2008, el susținea că încheiase un precontract cu o firma belgiană care oferea
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau Casa Anghel) a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1349, având codul . Conacul datează din secolul al XIX-lea, fiind construit în anul 1840 de către familia boierească Beldiman, în spatele bisericii din sat (ctitorită de aceeași familie în 1833). Ulterior a aparținut lui Dimitrie Anghel (n. 1833), tatăl poetului Dimitrie Anghel. Moșierul a modernizat activitățile agricole de pe moșia sa. În această casă s-a născut la data de
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]