50,919 matches
-
aproape Prin mine circulă sânge de tată În timp, noi vom muri, dar mii de ape Nu vor spăla din doruri niciodată De-aceea eu te rog să nu fii trist Doar amintește-ți cum eram odată Tu să te bucuri că încă exist Iar eu voi plânge azi dorul de tată. 28 decembrie 2015 Focșani Referință Bibliografică: DOR DE TATĂ / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DOR DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382772_a_384101]
-
de unul singur prin Predeal, să se liniștească după un proaspăt divorț și înainte de plecarea sa definitivă în Germania. - Ce faci, Roland? De când nu te-am mai văzut! Hai cu noi! Urcăm astăzi în Bucegi! îi spuse Liviu. Roland se bucură de ocazia neașteptată. Și acceptă fără discuții. Au coborat din tren la Bușteni și au început să urce crestele muntoase. Deși era vară, pantele erau acoperite de zăpădă. Camelia mergea pe urmele lui Liviu, pentru că i se părea mai de
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul cel mai natural și deosebit de aromat pe care l-am băut în comună. Sper să-ți placă. Noroc și bine ai intrat în camera și viața mea. - Noroc și mă bucur că sunt în camera ta. Sper să mă simt atât de bine, încât să doresc să revin. - Cu plăcere. Oricând vă poftește inimioară, domniță, veți fi bine primită și, desigur, întâmpinată cu toată dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Așteptări pe colț de vid Odă falsă de Forever, ce o credem ca zăluzii... Ne drogăm cu macii vara, ne-amețesc aripi de fluturi Înviem cu ghioceii, să sfârșim frunze defuncte Ne-afundăm în val orbește, printre lotuși Zen mă bucuri, Ne-ngropăm în mușchiul verde, ne topesc păduri și munte... Sângele-n fragile ducte nu-i dorință, ci obuze Pentru noi coboară cerul câte-o scară de mătase Vals de doi accentuează sentimentele obtuze Îngerii confuzi dansează printre oștile retrase
IUBIREA ABSOLUTĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382776_a_384105]
-
Biserica i se adresează ei ca unei persoane. Nu este vorba aici despre un antropomorfism ori personalizarea unui obiect, ci Biserica se roagă, știind că, pentru veșnicie, Crucea este Iisus Hristos cel răstignit. Acesta este și temeiul expresiilor de genul: "Bucură-te Cruce, păzitoarea creștinilor!", din Acatistul Sfintei Cruci. Crucea cuprinde într-adevăr esența teologică a persoanei umane în unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Printre norii ca perdeaua Se zărește soarele, A plecat demult și neaua, Clipocesc izvoarele. Ghioceii capu-și saltă, La fel albăstrelele, Nuferii plutesc pe baltă, Bucurând ostroavele. S-au trezit și brotăceii, Sălciile au mugurit, În pădure brebeneii Dau îndemnuri la privit. Ce mai cântec, ce culoare Primăvara a adus, E moment de-nviorare, De cu zori până-n apus. E frumos și este bine Când e pace
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
privit. Ce mai cântec, ce culoare Primăvara a adus, E moment de-nviorare, De cu zori până-n apus. E frumos și este bine Când e pace pe pământ, Dar de nu-I Isus cu tine, Ești purtat ca frunza-n vânt! Bucurați-vă de viață, De căldură și frumos, Dar nu neglijați povața, "Căutați-L pe Cristos!" Căci trăirea e ca floarea, Se deschide într-o zi, Când veni-va înserarea Ca un sunet va pieri. Când priviți cu drag natura, Învățați
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
va fi ocupat, așa că am să-i telefonez directorului de acolo, să-l rog să-mi țină postul două săptămâni maximum. Părinții mei vor fi foarte bucuroși să mă întorc acasă. - Îi cred. Și eu aș fi, în locul lor. Mă bucur că ai înțeles situația. Sper că nu te va deranja faptul că în continuare vei lucra cu doamna Axinte Ramona. - Nu am de ce să fiu deranjată. Am colaborat deosebit de bine cu dumneaei. - Mă bucur să aud aceasta. - Bine atunci, tovarășul
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
eu aș fi, în locul lor. Mă bucur că ai înțeles situația. Sper că nu te va deranja faptul că în continuare vei lucra cu doamna Axinte Ramona. - Nu am de ce să fiu deranjată. Am colaborat deosebit de bine cu dumneaei. - Mă bucur să aud aceasta. - Bine atunci, tovarășul președinte, voi reveni după ședință, să știu încotro s-o iau. De mâine merg să-mi reiau postul. Săndica părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
așa că putea oricând, la o adică, să-i ia locul la conducerea fermei zootehnice. Când s-a întâlnit cu Viorel, prima veste pe care i-a dat-o a fost că s-a întors Săndica în calitate de inginer. - Și? Nu te bucuri că a reușit să scape de necazuri, că acum sunteți colege la fermă? Doar a terminat și ea aceeași facultate ca și tine, cu doi ani mai târziu. - Ba da. Dar... trebuie să fiu atentă acum cum se vor desfășura
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
poarta mea și să te întorci la Ramona, unde îți este locul. Nu vreau să mă urască toată viața doar pentru o slăbiciune de câteva clipe, când am crezut că sunt îndrăgostită de tine. Iată că nu sunt și mă bucur de acest lucru. Pot trăi liniștită în această comună cât voi mai sta. - Ce, ai de gând să pleci? - Desigur. Ce să mai fac aici când pot lucra lângă părinții mei sau, de ce nu, lângă Mircea la Galați? - Aceasta nu
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
așa că nu va fi nicio problemă. Când voi ajunge acolo, văd eu cum se aranjează lucrurile. Sunt mai multe avantaje decât dezavantaje. Nu mai plătesc gazdă, stau la părinți, îi mai ajut și pe ei, deci va fi bine. - Mă bucur pentru că în sfârșit ți-ai rezolvat problemele. Să sperăm că totul va fi bine și în continuare. Și cu prietenul tău ce vei face dacă pleci? - Am înțeles că nici pe el nu-l mai trage inima să se întoarcă
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
doua. O sărută în fugă pe Ramona ca și când nu o mai văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate. - Mă bucur că acum suntem colegi cu toții. Ești bună de cinste. Când uzi diploma cu o bere? - Când se va ivi ocazia. Poate cât de curând când am să-mi iau și la revedere de la voi toți. - Ce, gata vrei să ne
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
noi îți suntem străini? spuse și el, parcă se vorbise cu soția sa. - Colegi nu înseamnă familie. În cel mai bun caz pot însemna prieteni, dar nu familie. - Ai și tu dreptate. Bine atunci, mai vorbim. Eu am plecat. Mă bucur că v-am văzut. Părăsi imediat biroul, se urcă în șaretă și dispăru după grajd. - Hai, Săndica, să ne facem câte o cafea până ne apucăm de treabă. - Nu a spus soțul tău că sunt bună de cinste? Atunci fac
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
care se spetesc pentru popor, fapt pentru care legea o lasă mai moale când ajunge în anticamera lor... Un alt redutabil factor de producție: România încă mai are forță de muncă inteligentă, harnică și bine pregătită! Aprecierea de care se bucură în străinătate specialiștii români plecați din țară din diverse motive este cea mai concludentă dovadă în acest sens. Există la noi o formidabilă rezervă de inteligență, demonstrată prin strălucitele rezultate obținute de elevii români la olimpiadele internaționale, precum și de statistici
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
mai mare poet ocazional din istoria literaturii noastre. G. Călinescu pune drept subtitlu la capitolul din Istoria sa "poetul oficial". E același lucru, doar cu o nuanță peiorativă mai accentuată. Astăzi, poezia ocazională, ca și cea oficială, nu se mai bucură de prețuire. Din contra: i se asociază o conotație negativă. Acest fapt nu se datorează slăbirii sentimentelor patriotice ale poeților, cum par să gîndească unii, regretînd în gura mare lipsa de atenție acordată de contemporani evenimentelor și datelor istoriei naționale
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
cu discuții, cu certuri și împăcări, cu aderări la partide politice, cu regizarea unor succese literare? Cât egoism! Ce megalomanie! Jos, cât mai jos! ... Ce greșeală facem! Ce frumos - și sănătos - ar fi să ne reprimăm invidia și să ne bucurăm că măcar unul dintre noi trăiește ca un mare scriitor, sustrăgându-se birocrației existenței și ocupându-se, cu ardoare, numai și numai de literatură. Nu-l vom putea ajunge. Dar îl vedem, de jos, unde ne aflăm, cum împlântă steagul
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
-se, cu ardoare, numai și numai de literatură. Nu-l vom putea ajunge. Dar îl vedem, de jos, unde ne aflăm, cum împlântă steagul nostru, al nostru, al oamenilor scrisului, pe un vârf foarte înalt. Nu ar trebui să ne bucurăm? La urma urmelor putem considera un noroc chiar și faptul că suntem martorii unui asemenea eveniment.
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
auzim pe Ion Iliescu revoltându-se că România e considerată ca aparținând sud-estului Europei! Brusc, omul de la Cotroceni nu mai dorește să fie președintele unei țări din Balcani, optând pentru avantajele afilierii la Europa Centrală! Nu pot decât să mă bucur! Probabil că astăzi altul ar fi fost destinul României și alta consistența buzunarului românilor dacă n-am fi pierdut zece ani în bâjbâială, prostie, iresponsibilitate și rea-credință comunistoidă! Ca mai întotdeauna, mintea președintelui a venit la loc atunci când nu se
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
desfășurare, în care normalizarea are același sens și la Versoix, la Curtea Regelui, nu numai la București. Iar această normalizare a trecut de stadiul imaginilor pentru presă, cum s-a întîmplat la București. Și cum în Elveția regele nu se bucură de atenția unui fost șef de stat, iar președintele Iliescu n-a fost vînat de presa internațională, pentru a-i culege declarațiile, ba a scăpat chiar și de vigilența ziariștilor români aflați la Crans Montana, ar fi o greșeală să
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
se află în fața unei cărți atipice. În cea mai pură tradiție montaigniană, autorul meditează - divagînd necontenit - asupra ideilor care apar din senin și mai ales atunci cînd nu ai nimic de scris la îndemînă, "mici evenimente mentale" de care te bucuri cu atît mai mult cu cît le poți proteja gratuitatea, asupra plictisului, emoțiilor, telefonului, înregistrează, ca într-un catalog sui-generis mișcările capricioase ale clipelor și tribulațiile dezordonate ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
Tocmai de-aceea. Nu mai au timp să citească mult - citesc o pagină densă și o poartă cu ei. E mai util să gîndești asupra unei pagini ca și cum ai citi cincizeci decît invers. Eu fac parte dintre cei care se bucură de texte provocatoare. Mi s-a reproșat că am pus titlul ultimului meu roman Fuzzy Sets, adică mulțimi vagi, pentru că este un termen tehnic. Am explicat într-un interviu pe care i l-am dat lui Andrei Brezianu la Voice
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
și care se va lansa, cu toate onorurile cuvenite, sper, la începutul stagiunii viitoare. Mi se pare firesc să anunț ceea ce cred că va fi un eveniment: Hamlet-ul lui Vlad Mugur de la Teatrul Național din Cluj, de care m-am bucurat chiar pe 22 iunie, ziua în care "Meșterul" a împlinit 74 de ani (noaptea elfilor și a solstițiului de vară). Fericită coincidență! Pe unde a trecut Vlad Mugur - Odeon, Piatra-Neamț, Cluj (Teatrul Maghiar), Craiova - lucrul său, dincolo de spectacol, a avut
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
auctorială ori de alta. O tulburătoare confesiune devoalează resortul intim al poetului-antologator, al cărui chip se răsfrînge într-o materie categorială, în miracolul ei inepuizabil, indiferent de semnături: "Cînd citesc o poezie bună, indiferent de cine ar fi scrisă, mă bucur ca un copil. E ca și cînd aș fi scris-o eu. E o victorie a acelui mare necunoscut care locuiește în noi și pe care nu-l putem înșela niciodată." Mistica poeziei impunînd o devălmășie, sub stigmatul dorit, însă
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
urmă se prezintă la poliție. Încît de ce s-ar scuti primarul cu de la el putere de întîlnirea cu reprezentanții acestei instituții? N-ar fi exclus ca potrivit acestei răspîndite logici, Funar să fi pierdut serios din credibilitatea de care se bucura pînă nu demult, nicidecum să fie considerat o victimă de conjunctură, așa cum afirmă Ion Cristoiu. Editorialistul de la CURENTUL extinde asupra lui Funar cazul haiduciei sindicale a lui Miron Cozma. Dar în nesupunerea lui față de litera legii, Cozma se putea apăra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]