3,179 matches
-
apă cu ulei și puțin bulion. Din când în când întoarcem și stropim cu sos până se termină de fiert. Călim 200 g costiță tăiată cubulețe peste care punem zarzavatul tăiat Julien, arpagic, țelină, morcov, ardei, un pahar de vin, busuioc și cimbru. Ciupercile tocate le călim în unt. După ce a fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine - țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu mămăligă și smântână. Cu această rețetă se pot umple și gogoșari. MÂNCARE BOIEREASCĂ 300 gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de costiță bacon sau șuncă țărănească, patru ouă bătute spumă, 200 gr. de smântână. În tava unsă cu ulei punem un strat de măruntaie și le călim bine
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
luat și l-a răsfoit: "Da! Cine a fost colonelul cutare?" "Nu-l cunosc". "Nu-l cunoști!?! Ai să-l cunoști, f... dumnezeii mă-tii!!! Bine, cine a fost maiorul Cociu?" Pe ăsta îl țin minte. Cine a fost colonelul Busuioc?" "Ce Busuioc? Habar n-am! Am auzit că e pe la spitalul militar pe acolo!" Busuioc era șeful farmaciei, da-l cunoșteam, că aveam legătură cu ăștia, ofițerii vechi. Când veneau la mine, la echipament, le dădeam materialele de care aveau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
l-a răsfoit: "Da! Cine a fost colonelul cutare?" "Nu-l cunosc". "Nu-l cunoști!?! Ai să-l cunoști, f... dumnezeii mă-tii!!! Bine, cine a fost maiorul Cociu?" Pe ăsta îl țin minte. Cine a fost colonelul Busuioc?" "Ce Busuioc? Habar n-am! Am auzit că e pe la spitalul militar pe acolo!" Busuioc era șeful farmaciei, da-l cunoșteam, că aveam legătură cu ăștia, ofițerii vechi. Când veneau la mine, la echipament, le dădeam materialele de care aveau nevoie și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l cunoști!?! Ai să-l cunoști, f... dumnezeii mă-tii!!! Bine, cine a fost maiorul Cociu?" Pe ăsta îl țin minte. Cine a fost colonelul Busuioc?" "Ce Busuioc? Habar n-am! Am auzit că e pe la spitalul militar pe acolo!" Busuioc era șeful farmaciei, da-l cunoșteam, că aveam legătură cu ăștia, ofițerii vechi. Când veneau la mine, la echipament, le dădeam materialele de care aveau nevoie și la care aveau dreptul. La ofițerii dinainte li se dădea o fișă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăsta de securitate: "Pe Cociu nu-l cunoști, pe colonel nu-l cunoști! Când veneau ăștia la magazii ce discutați, acolo?" Nu discutam nimic. Eu aveam timp să discut cu ei?! Eu aveam grijă de fișe" "Ce-a spus colonelul Busuioc? Cine mai era acolo?" "Eram eu singur". "Nu-i adevărat, minți, și aici minți! Peste tot tu nu știi... " C. I.: Adică intraserăți deja în anchetă... I. N.: Eram în anchetă acum așa cum sunt cu dumneavoastră acum... C. I.: Dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de vin și am zis să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune-mi mie de farmacistul Busuioc 4!" Busuioc era tot oltean și un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică?" - că făcea niște cognac din spirt...! Li se dădea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și am zis să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune-mi mie de farmacistul Busuioc 4!" Busuioc era tot oltean și un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică?" - că făcea niște cognac din spirt...! Li se dădea spirt de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune-mi mie de farmacistul Busuioc 4!" Busuioc era tot oltean și un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică?" - că făcea niște cognac din spirt...! Li se dădea spirt de 90 de grade, spirt curat, și făcea cognac. Îți dădea câte 100 de grame de cognac, nu-ți dădea mai mult, dar îl simțeai de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
niște cognac din spirt...! Li se dădea spirt de 90 de grade, spirt curat, și făcea cognac. Îți dădea câte 100 de grame de cognac, nu-ți dădea mai mult, dar îl simțeai de sus până jos. Anchetatorul: Când venea Busuioc ăsta pe la tine la magazie ce spunea?" Nu vorbea nimic". "Nu!? În ziua de cutare uite ce-a zis!" Și așa era! Că venea Busuioc și zicea: "Domnu' Năvodaru - că vorbeam cu "domnule", nu cu "tovarășe" -, au scos americanii niște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu-ți dădea mai mult, dar îl simțeai de sus până jos. Anchetatorul: Când venea Busuioc ăsta pe la tine la magazie ce spunea?" Nu vorbea nimic". "Nu!? În ziua de cutare uite ce-a zis!" Și așa era! Că venea Busuioc și zicea: "Domnu' Năvodaru - că vorbeam cu "domnule", nu cu "tovarășe" -, au scos americanii niște "supersoane", că nu le mai doboară nimeni, domnule. Au scos o serie acum, au făcut o experiență!" Și așa era. "Ce au nemții, dar americanii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ciorapi plini de nisip? I. N.: Da, am auzit și eu că unii au fost bătuți în halul ăsta, dar eu nu! Asta nu! C. I.: Deci, presiunea principală era să denunțați alte persoane. I. N.: Da, pe Cociu, pe Busuioc și pe ceilalți de la dosar. C. I.: Ați protestat împotriva bătăilor? I. N.: Dar credeți că mai aveam curaj să mai zic ceva!? Și în celulă, cât am stat în anchetă, nu aveam voie să stăm jos, ci doar în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să vă convingă să deveniți colaborator, informator... I. N.: N-au îndrăznit, pentru că fusesem militar și ei știau că militarii nu acceptă. N-au îndrăznit, pe toți pe care i-am întrebat - și am vorbit și cu foști camarazi, cu Busuioc și cu trei doctori de la spitalul militar, Bejan, Ciocan 12 - mi-au spus că li s-a propus dar n-au acceptat. C. I.: Știu de la alți deținuți politici că era o practică: vă cerea să nu vorbiți despre condițiile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
3 Despre epurările din Armata Română a se vedea http://www.procesul comunismului. com/marturii/fonduri/mart45 64/armata politie jandarmerie 1.htm, accesat octombrie 2014. 4 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2009.% 20Bura%20-%20Buzuriu/Busuioc%20Ioan%20T/index.php accesat octombrie 2014. 5 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2001.% 20Caba%20-%20Cararus/Cantor%20Gheorghe%20Gh/index.php accesat mai 2014. 6 Probabil un martor chemat de acuzare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine decât Nora că a traduce nu-i același lucru cu a induce în eroare, — iar Heidegger nu-i traductibil altfel, adică fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest), lăsându-l pe Vasile Elisav să dreagă, pedagogic, busuiocul: — Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav (germana căruia era la fel de bună), de la premisa următoare, anume că rariștea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit și indicibil, în explozia unui sentiment de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1863, în Bădeni se menționează existența a doua mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit că învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu. Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, si pe Ion Onu, care va înființa în satul natal Școală Pregătitoare Mixtă(în anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și refuzul de a ieși la lucru. Populația a crescut constant de la 970 locuitori , în anul 1912(1171 în 1930, 1466 în 1977) la aproximativ 1530 locuitori în anul 2009. De acest sat sunt legate numele a trei personalități: Mihai Busuioc (1847-1912), tânăr absolvent al Școlii Normale Vasile Lupu din Iași, și-a început cariera didactica la Bădeni, în anul 1867, iar în 1869 a devenit învățător la Școală primară din Vatra Pașcani, unde l-a avut elev pe marele scriitor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
contracandidat. N-am urmărit desfășurarea votului până la capăt, dar rezultatul era previzibil. Mai nou, oricât am vrea noi să nu ne fie defel alterat orgoliul, proaspăta stea de pe firmamentul muzicii căpșunare românești, l-am numit pe altfel apreciabilul om Costel Busuioc, a obținut întâietatea la un concurs spaniol de o nu neapărat mare relevanță internațională cu ajutorul decisiv al votului publicului. Fie că vrem să ne aducem aminte sau nu, publicul votant a fost format în mare parte din conaționalii lui Busuioc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Busuioc, a obținut întâietatea la un concurs spaniol de o nu neapărat mare relevanță internațională cu ajutorul decisiv al votului publicului. Fie că vrem să ne aducem aminte sau nu, publicul votant a fost format în mare parte din conaționalii lui Busuioc, care au împânzit în ultimii ani Spania. N-am cum să dovedesc asta? Sigur că nu, dar pentru a-mi susține oarecum ideea, vă invit să urmăriți punctajele de la Eurovision. Și să vă minunați de ce concurenții români primesc mereu punctajul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
într-adevăr, pe primul loc în lume la ceva: anume la cantitatea de vanitate națională produsă pe hectar. Așa că, străduindu-mă să fiu la rându-mi un bun român, nu pot încheia un asemenea articol decât astfel: Hai Brâncuși! Hai Busuioc! Hai Adrian Mutu! Hai Steaua! Hai Dinamo! Hai România! În rest, vă rog să mă scuzați, dar nu mai am timp: tocmai am primit un mail de la un prieten care îmi cere să-l votez pe cel mai mare apicultor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și nopți de dezbateri aprinse și reportaje „cu inima-n gât“. Discuțiile sunt mai pasionale decât cele din perioada răpirii ziariștilor în Irak. „Analiștii“ ocupă și orizontala, și verticala, și diagonala. Reporterii speciali transmit încontinuu „de la locul faptei“. Costel. Costel Busuioc. Pavarotti din Banat. Nu, pardon!, Pavarotti din Moldova. Ei, ei, ei!, Pavarotti din România. Ziariștii se ceartă-n bătătură de la „exclusivități“: „Evenimentul zilei“ acuză Realitatea TV de comportament violent. Robert Turcescu face emisiune dintr-o crâșmă românească situată într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
crâșmă românească situată într-o suburbie a Madridului. „Coștel“ e prietenul tuturor. Transmisiuni în direct din casa de cultură a satului lui Costel. Domnul primar spune că-l face cetățean de onoare. Reporterița întreabă: „Câți l-au petrecut pe Costel Busuioc la plecarea în Spania?“. „Păi, aproape tot satul!“ Mai că-ți vine să zici că n-ai simțit atâta empatie și solidaritate de la meciul România-Argentina, din 1994. Firește, comparația cu fotbalul e pe buzele tuturor invitaților din „platouri“. Adrian Păunescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
a analizat calitatea costumelor populare și vechimea diferitelor obiecte, dar ochiul unui vizitator a văzut dincolo de aceasta, a văzut cum, în secolul tehnologiei avansate și al informaticii mai există încă oameni mici și mari care cred în strigoaice sau în busuiocul pus sub pernă. Realitatea e dură, căci astăzi deja valențele istorico- culturale ale unei sărbători, tind spre conservatorism. E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]