2,578 matches
-
atunci Îți vine ideea să faci păpuși din lut, șase, măscăriciul, bufonul, infirmiera, eschimosul, mandarinul și asirianul cu barbă, Al căror nume se repetă de atîtea ori, Încît pentru prima oară de cînd Îl citesc pe maestru am Început să casc, sărind paragrafe Întregi, se auzi glasul de bas al lui Șapte-Sori, Ca să nu mai vorbim cîte detalii enervante despre olărit ne sînt date Întruna, suflă Corectorul, Noroc că pe la sfîrșit ritmul se accelerează, cînd Cipriano descoperă peștera sub Edificiu, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
s-a prefăcut că nu aude. Si-a aprins luleaua alene și, când nu s-a mai văzut din pâclă, a reînodat firul poveștii. „Când trebuie să facă treabă, nu aude, nu vede, dar dacă îi vorba de somn și căscat ochii în fundul dracului, acolo pe baltă, el îi cel dintâi.” Am uitat să vă spun că bunica fuma de mama focului. In urma ei ieșea fumul ca de la covălie. Dar când îi să-și bage dracul coada și-o bagă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se hârjoneau și se băteau cu bulgări de omăt...Azi așa, mâine așa, dar într-o zi i s-o părut lui că prea se strângeau în brațe și chiar se pupau...I s-o făcut negru înaintea ochilor...O căscat ochii cât o putut, dar i s-o părut că nu-i vede destul de bine prin perdea. De ce n-ar da-o într-o parte?...Prinde de marginea perdelei și trage de ea. N-o apucat însă s-o miște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe ca zăpada. Pe bot are un triunghi alb perfect. Îi plac trei cuvinte: „Da!”, „Așa!” și „Bravo!” Protestează când aude: „Nu!”, „Dă-te jos!” sau „Nu-i voie!”. Atunci cască disprețuitor gura, care scârțâie de parcă ar avea balamale ruginite. Dimineața aleargă mult și se joacă. Motoceii nu-i mai plac. Le-a rupt sforile cu dinții, că erau prea lungi și gata. Se joacă cu mingea, îi plac biluțele, undițele
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
În plus și stimulentul că poate ești În stare să faci ceva care să-l impresioneze plăcut pe tatăl tău. Pentru voi doi a fost destul de ușor să vă strecurați prin gardul de tablă ondulată. V-ați uitat cu gurile căscate În sus la muntele Înalt de cărbune din fața voastră. Hai să ne urcăm pe munte, ai spus tu, sau Stevie a fost cel care a zis-o? Cine s-a năpustit primul și cine l-a urmat? Contează oare? Erați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
spus încetișor: - Terry, vreau să-ți fac o mărturisire. - Da? Nu-mi trecea prin cap ce-ar fi putut spune. - Terry, am un motiv foarte serios pentru care m-am grăbit să mă mărit cu tine. Am simțit că se cască pământul sub mine. Mai auzisem eu de fete care se grăbeau să se mărite, din anumite motive. - Terry, o să am un copil. Și spunând acestea, veni spre mine și îmi trase două palme, peste față. Cred că, în viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
de secol și mai bine. Vergangenheitsbewältigung " Nu spera cînd vezi mișeii La izbîndă făcînd punte Te-or întrece nătărăii de ai fi cu stea în frunte". M. Eminescu, Glossă 24-25 august, 2001 Am șters din agendă numele unui prieten murit. Casc ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși mi s-a scufundat flota. "În-țe-lep-ciu-ne", Iordana. Golul în fața căruia te trezești cîteva dimineți în șir, în fiecare lună, o să treacă. Știi c-o să treacă. Și nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
distinsul filosof M.P.? L-am antrenat într-o discuție supra-inteligentă. Părea că-mi urmărește demonstrația, că mă ascultă cu urechile pîlnie. Aiurea! La un moment dat, am schimbat scaunul. S-a cutremurat: "Stai cum stăteai". Avusese unghi bun să se caște la picioarele mele și-l pierduse. În vara aia se purtau fustele cu sictir. Sictirul meu îi provoca amintiri orgasmice. Un exemplu din multe. Mereu și mereu, ce-am crezut a fi camaraderie a eșuat tam-nesam -, în propuneri indecente, șantaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iese din buncărul vechi, de pe vremea lui Codarcea, somnoros și cu paie-n blană. Adormitule! O să mă fure hoții, cu tot cu tine. Cred că ai o zi proastă. Io sînt în invarianta eficienței, Iordanco. Și, pentru sine: "Ilogice-s muierile astea!" Cască de-i trosnesc fălcile și se uită la mine cu viciul cafelei în ochi. Scap de el, trîntindu-i ușa-n nas. Aștept. De la tine m-aștept la orice, îl aud de pe prag. Rareori, dar rareori, jinduiesc după o viață nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o lentilă de ceas și aleargă după altele, mereu altele". Deștept e mărul meu că rămîne unde este. Am revenit la Iași geloasă și singură, furioasă și singură, singură și singură. Măcar zorelele din grădină păreau a mă auzi. Își căscau pîlniile ca de fonograf spre mine. Toate par a mă auzi în admirabila mea grădină: și salatele cu pavilioanele crețe desfăcute, și crinii cu urechi zimțate, și ceapa verde, cu urechiușe ascuțite, și nalbele ciulindu-și bobocii abia desfăcuți, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Te joci de-a Dumnezeu?, auzi vocea... Dacă banii sunt reali, iar tu știi că sunt reali, atunci de ce nu ai afla de la știri că pe strada din spatele curții tale a fost lovit de o mașină un agent imobiliar care căsca gura către cer? Hai, spune, asta aștepți, tocmai de aceea ai scris ceea ce ai scris. Nu fii rău, spuneeeee... Vocea interioară se alinta. Asta era o surpriză, totuși. Lăsă televizorul deschis și reglă sonorul aproape de maxim. Merse la bar - ia
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
avut un gust mai bun. Strigă: - Noroc, Magicianule! Ce mai urmează? Surprinzător, nu-i răspunse nimeni... Iepurele din joben trăi o scurtă perioadă de libertate. Și dădu al doilea pahar peste cap. 9 Femeia se întinse ca o pisică și căscă prelung. Își duse brațele la ceafă, iar sânii tari împunseră aerul încins cu sfârcurile. Așezat în fund, pe marginea patului de o mărime impresionantă, bărbatul întoarse capul și plescăi satisfăcut, mulțumit de imaginea care i se desfășura sub ochii împăienjeniți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
este pictat un cub mare, secționat perfect În mii de cubulețe, ce au, fiecare, Într-o parte, un colț sfărâmat; pe acolo ies cifre, linii, litere, semne-obiecte, ies În serie dezordonată și se Îndepărtează de real; În găurile ce se cască În locurile lăsate libere apar altele, mai precis, Înmuguresc fulgerător alte obiecte, aflate deocamdată doar În stadiul de inform, cum ar fi o mumie egipteană Înfășurată În fâșii strânse de pânză; nu știm ce se află În ea, dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cum s-a ivit mototolul acela, cum s-a metamorfozat, cum ți-a vorbit; o ființă sau un glas din alte tărâmuri ce ți s-a arătat doar ție În pliul acelei clipe, În ruptura de sensuri ce s-a căscat lângă ochiul tău, aici, pe drumeagul surpat de sub cimitirul de la Clocociov; ceilalți n-au văzut și n-au auzit nimic, nici nu se cutremură de spaimă când le povestești cum, brusc, În urcușul acela ți s-a... (sâmbătă) Mă reped
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se ascunde În acel interval ce se pliază temporal Între insul ce stă acum În această cameră, nu tocmai spațioasă, și cel ce a fost cutremurat de Încercările acelea atât de comune dar atât de ale lui. Intervalul acesta se cască Întocmai ca gura neagră a unei prăpăstii În care eroul se coboară cu o frânghie groasă, iar cei doi trădători (lectorii) rămân la suprafață, pentru a fugi apoi cu funia retezată, ca să nu mai iasă nimeni de acolo de unde ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întunecate și luminoase, zone infernale și paradisiace; În același timp, a o privi din mai multe unghiuri Înseamnă a străbate o infinitate de itinerarii posibile; concavitatea alungită În scoică dă impresia vagă și obsedantă a unui sex uriaș ce se cască spre tine absorbant și amenințător. Abia acum observi că obsesia sexului feminin Însoțește tot timpul privirea scotocitoare a actantului romanesc retras Într-un anonimat foarte dubios. Răstorn ceașca de cafea, i-o dau vrăjitoarei, adică lui A. Aceasta Îmi „citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce foloseau asemenea chilii. Până la urmă, au găsit o explicație: pare să fie vorba despre niște morminte; Într-un asemenea spațiu misterios, au descoperit un schelet Întors pe o parte. De ce pe o parte? stă și se Întreabă lumea ce cască gura de pe trotuarul din fața Muzeului de Istorie. „Ați văzut ce oase albe avea?“ „O fi vorba despre vreun sfânt care n-a putrezit, nici nu s-a Înnegrit prea tare...“ „Ba eu cred că e mai degrabă un hoț care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vrut să alerg după ea și s-o Întreb dacă În mod intenționat Își compusese aceeași figură cu a țigăncii, dar mi-am amintit de replica primită de la aceasta și m-am oprit. Aici, la limita dintre real și imaginar, căscată Între Bărăție și Hanul lui Manuc, sunt momente când timpul și spațiul se contractă Într-un pliu bizar, din care se varsă o puzderie de Înfățișări rebele, fără legătură cu noi, spectatorii Întâmplători ai clipei. Nu știu ce atracție secretă mă smulge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
drepte a dansatoarei, care mă acoperă pe jumătate; ca să vezi, domnule, toanta asta mă fură, Îmi răpește dreptul meu de a fi imortalizat; ah, am să fac scandal, am s-o reclam: dar ce crede ea? Că am venit să casc gura degeaba, să mă uit la ea cum se scălămbăie măturând gheața cu fundul ei cât o baniță? (Pe verso scrie Concursul republican Cluj, decembrie 1958, dar nu se știe dacă acest scris aparține dansatoarei sau vreunui spectator, rămâne să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
când spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pâine, la care însă el nu lua seama, fiind acuma ocupat cu chestii serioase. Încetul cu încetul, totuși, entuziasmul proiectelor se potoli. Gavrilaș, obișnuit să ațipească după-amiază cîte-un ceas, începu să caște și apoi se întinse, oftând, pe pat. Marioara se cărăbăni la școală, iar doamna Gavrilaș se apucă să spele vasele. Plecă și Titu acasă la el, să se pregătească pentru masa de la Enache. Locuința lui era chiar în corpul de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
învățătorul a fost arestat s-a răspândit în sat ca focul. Boiangiu se încruntă. Îi era frică să nu se întîmple vreo complicație. Îi luă totuși cu blîndețe: ― Da voi altă treabă n-aveți, măi oameni?... Faceți loc!... Veniți să căscați gura, parcă ar fi panoramă! Marin Stan se apropie confidențial, socotindu-se mai prieten cu șeful: ― Don' plutonier, fii bun, zău... E păcat de don' Nică, zău așa! Dumneata, dacă vrei, poți! ― Marine, vezi-ți de treabă, că mă superi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
redactori care dezbăteau, împreună cu Titu Herdelea, probabilitatea căderii guvernului, și bătrânul reporter parlamentar de la Universul, Bididiu, care, în colțul său rezervat, dormita gâfâind în așteptarea deschiderii ședinței. Trecuse de cinci și jos, în incintă, numai câțiva deputați obscuri și plictisiți căscau cu gravitate de mameluci. Tribunele însă gemeau de lume. Un redactor tinerel, plimbîndu-și privirea peste fețele înroșite de curiozitate și enervare, remarcă diplomatic: ― Numai moșieri și arendași în tribune... Parcă discursurile de aici o să-i apere de furia țăranilor! Titu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
politici numai pe cei câțiva despre care se vorbea mai des în ziare și numai din nume. Deodată intră, misterios și important, un reporter slab, mic și cocârjit, Popescu-Răcaru de la Dimineața. Cel de la Universul se trezi din moleșeală și întrebă căscînd: ― Ce-i, monșer, începe ori nu începe, că eu o dau dracului de afacere! ― Taci, bre, că începe! zise Popescu-Răcaru. Dar ședința e fleac. Să vă spun eu mai bine o știre extraordinară și senzațională. A adus-o adineaori șeful
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cuvântare patriotică. Își umfla glasul, gesticula, se roșea. In gura lui, cu câțiva dinți de aur și alții falși, vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. Jongla și acuma
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i! făcură ceilalți înviorați, ca și când le-ar fi vorbit din fundul inimii. Pe drum mai întîlniră ici-colo oameni care se sfătuiau și care de asemenea se luară după dânșii. În bătătura cârciumii barem era bâlci. Până și femei, și copii căscau gura amestecați prin mulțimea înfrigurată. Glăsuiau însă puțin și domol, parcă cuvintele ar fi avut greutăți de plumb. Numai uneori țâșnea cîte-o vorbă tare, ca un strop într-un nor încărcat, stârnind uimirea și întoarcerea capetelor. ― Înăuntru care sunt? întrebă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]