2,636 matches
-
Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 12 aprilie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu --------
DECIZIE nr. 206 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi 4 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272885_a_274214]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 14 mai 2012 Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) și (4) și art. 9 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la
DECIZIE nr. 255 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) şi (4) şi art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241549_a_242878]
-
Sandu în Dosarul cu nr. 2.702/54/2010 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
DECIZIE nr. 255 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) şi (4) şi art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241549_a_242878]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 14 mai 2012 Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. X pct. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor
DECIZIE nr. 254 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), alin. (3^1) şi alin. (4), precum şi art. 120 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241548_a_242877]
-
de Marian Păun în Dosarul nr. 10.403/200/2010 al Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
DECIZIE nr. 254 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), alin. (3^1) şi alin. (4), precum şi art. 120 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241548_a_242877]
-
soiului și/sau comercială Sinonime Allo Andy's Pride Angeleno Autumn Giant Autumn Pride Beaut Sun Beauty Beaty Bella di Barbiano Black Amber Black Diamond Black Gold Black Roșa Black Royal Black Star Black Sun Burbank Burmosa Călita Casselman Kesselman Cătălina Celebration Centenaria Del Rey Sun Delbarazur Dolar Eclipse Eldorado Eric Sun Flavor King Formosa Fortune Friar Frontier Gavearli Gaviota Globe Sun Goccia d'Oro Golden Japan Shiro Golden King Golden Kiss Golden Plum Goldsweet 4 Grand Roșa Green Sun Hackman
jrc4686as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89852_a_90639]
-
de CV) BMSSA 0044 Marflota ÎI (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0045 Marflota III (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0046 Marflota IV (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0047 El Diamamnte (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0048 Antonio Alzate (Pesquera Santa Cătălina SĂ de CV) BMSSA 0049 Doña Albina (Pesquera Santa Cătălina SĂ de CV) BMSSA 0050 El Quijote (Supremos del Golfo y del Pacifico SĂ de CV) BMSSA 0051 Atún IV (Tuna Atún del Pacífico sĂ de CV) BMSSA 0052 María
jrc3634as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88793_a_89580]
-
BMSSA 0045 Marflota III (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0046 Marflota IV (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0047 El Diamamnte (Marflota SĂ de CV) BMSSA 0048 Antonio Alzate (Pesquera Santa Cătălina SĂ de CV) BMSSA 0049 Doña Albina (Pesquera Santa Cătălina SĂ de CV) BMSSA 0050 El Quijote (Supremos del Golfo y del Pacifico SĂ de CV) BMSSA 0051 Atún IV (Tuna Atún del Pacífico sĂ de CV) BMSSA 0052 María Rosana (Empacadora 4 Hermanos SĂ de CV BMSSA 0053 Ensenada
jrc3634as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88793_a_89580]
-
Un spectacol de Gianina Cărbunariu Distributia: Cătălina Mustață, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță, Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu Scenografia: Andrei Dinu Coregrafia: Florin Fieroiu Muzica: Bogdan Burlăcianu Light design: Andu Dumitrescu O coproducție dramAcum cu festivalul Divadelna Nitra, în parteneriat cu Teatrul Odeon din București. Spectacol recomandat de Stagiunea
Tipografic Majuscul. 9, 12, 19 octombrie / ora 19.30 / Teatrul Odeon, București. () [Corola-website/Science/295702_a_297031]
-
puștoaice de 15 ani, dorința de a aduce pe lume un copil după două sarcini eșuate, bucuria și angoasa nașterii a cincea oară. Sunt stări și emoții pe care cele 4 actrițe - Ilinca Hărnuț, Oana Popescu, Ana Ioana Macaria și Cătălina Bălălău - fiecare cu un stil de joc atent individualizat și diferențiat de al celorlalte, le punctează cu rigoare, ținând permanent sub control patetismul și vitalizând umorul situațional. Subplanul ironiei și cinismului este constant activat în jocul lor, în așa fel
Moartea doamnelor Lăzărescu. Sau re-nașterea () [Corola-website/Science/295775_a_297104]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 6 iunie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) și art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272382_a_273711]
-
în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272382_a_273711]
-
profesori, ingineri, medici, juriști, economiști, poeți, spre mândria părinților și a dascălilor. Amintim câteva nume: dintre profesori- Simionescu Jan, Agape Ioan, Nistor Mariana, Afrăsinei Dan, Bâlcu Virginia, Bulancea Dan, Apăvăloaiei Dragos, Ojog Aurica, Ojog Nicoleta, Simionescu Constantin, Cruceanu Maria, Bulancea Cătălina, Strâmbeschi Maria, Apăvăloaiei Alina, Beldiman Cornelia, Apăvăloaei Marius-Constantin, Ghidim Bogdan-Dumitru, Lupu Raluca; dintre ingineri- Enache B., Costin Paul, Muntean Ștefan, Nistor Ioniță, Beldiman Gheorghe, Croitoru Gheorghe, Irimița Ion, Beldiman Mariana; medici, astenți medicali și farmaciști- Bulancea Daniela, Alupei Voicu, Croitoru
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
funcționa cu un singur învățător, Simion Crăciunaș, după care cursurile s-au ținut în parallel cu doi învățători. Învățătorul nou venit se numește Contiș Ștefan, un tânăr din Poiana Blenchii. Celor doi învățători le-au succedat: Lucia Pițigoiu din Muntenia, Cătălina Nechita din Peteritea, Ioan Balint, Alexandru Mân, Gavril Rusu ”de Sub Dos”, Dinu Micu, Maria Gabor, Lucreția Bota și Marius Brăgariu din Vima Mică pensionat în 1999, după ce a profesat zece ani în Peteritea. Până în anul 1968, absolvenții școlii cu patru
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Lăpuș și câteva școli profesionale din alte localități; la facultăți erau și tineri din Peteritea. Începând cu anul 1974, grădiniță funcționează într-o sală din clădirea școlii. Prima educatoare a fost Tuns Valeria din Peteritea, urmandu-i Maria din Nechita Cătălina din Peteritea, Bota Maria din Suciu di Sus, Herman Maria din Rogoz, Tuns Maria din Groșii Țibleșului, Flore Dina din Peteritea, apoi Vlașin Ana din Peteritea. În 1999 erau 16 copii de varsta preșcolara (între 0 și 7 ani) din
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
1925 și numele celor 9 petereni căzuți în cel de-al doilea Război Mondial. Numele eroilor se poate citi pe monument, între cei căzuți în primul Război Mondial, mai precis în anul 1916, se regăsește și bunicul meu, tatăl mamei Cătălina la poziția nr. 3 Criste Ioan. Acesta a plecat la război împreună cu fratele lui Criste Gavril, necăsătorit, niciunul nu s-a mai întors. Au căzut la datorie în localitatea PALYEVO (Rusia), tatăl mamei având vârstă de doar 26 de ani
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
sport relativ nou în România se poate practică la Stanija - hunedoara, si anume Canionning -ul, care reprezintă ascensiunea sau descinderea pe cursul unor canioane sau cascade - Cascadă Săritoarea O categorie specială de turism se practică în satul Stănija, unde Ioan Cătălina, căutător de aur autorizat, însoțește și inițiază grupuri de turiști în expediții de căutare a aurului în albia râurilor. Un eventual traseu ar putea fi cel ce pornește din zona Cotoncu și se continuă spre Muntele Brădișor - Grohaș - Tarnița - Almașu
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
se pot constitui chiar șantiere arheologice pentru studierea istoriei, binecunoscut fiind faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Oltenia, România. Satul are circa 736 de locuitori. Numele satului este de origine greacă. Aici se aflau în trecut chilii de călugărițe. Majoritatea celor care au pus bazele așezării în secolul XIX au fost refugiați din zona comunei Podari. Marin Cătălina Cel mai celebru a fost sculptorul Anton Barbu, cel care a realizat statuia lui Ion Oblemenco din fața stadionului care îi poartă numele. Artistul de la Panaghia Ion Oblemenco, așezat în fața stadionului cu același nume, doamna Elenă Cuza, din fața ColegiuluI Național „Elenă
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Panticeu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cătălina, Cubleșu Someșan, Dârja, Panticeu (reședința) și Sărata. Teritoriul comunei Panticeu se dispune în compartimentul sud-vestic al Podișului Someșan, în cadrul Dealurilor Dejului și Clujului. Podișul Someșan, alături de Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, ocupă spațiul situat în interiorul arcului carpatic, de evoluția căruia
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
este indisolubil legat. Teritoriul administrativ al comunei Panticeu, din județul Cluj, ocupă o suprafață de 90,3 kmp și are o altitudine medie a reliefului de 370 m. Teritoriul comunal, constituit din teritoriile satelor Panticeu, Cubleșu Someșan, Dârja, Sărata și Cătălina, se învecinează cu teritoriile comunale Recea Cristur și Bobâlna - la nord, Cornești și Dăbâca - la est, Vultureni și Așchileu - la sud, Dragu, din județul Sălaj - la vest. Teritoriul comunal relaționează, în exterior, cu satele de contact direct, componente ale comunelor
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
drumurile amintite, centrul de comună este traversat de DJ 161, care asigură legătura nord-vest - sud-est cu satele Recea Cristur și Dârja; relația cu satul Sărata este asigurată de DC 156, din care se desprinde DC 157, care conectează și satul Cătălina la reședința de comună. Drumul comunal DC 155 face legătura satului Cubleșu Someșan, al doilea ca importanță demografică și economică, cu sistemul de localități comunal. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Panticeu se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,92%), dar există și minorități de penticostali (10,14%), reformați (3,36%), martori ai lui Iehova (2,28%) și greco-catolici (1,03%). Pentru 7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Popularea teritoriului satelor Panticeu, Cătălina, Sărata, Dârja și Cubleșu Someșan încă din antichitate este dovedită de sporadicele vestigii arheologice identificate până în prezent. Continuitatea locuirii este demonstrabilă prin atestarea documentară timpurie a celor cinci sate și prin numărul însemnat de documente medievale care oferă știri despre
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
când au fost realizate totalurile finale. La strângerea informațiilor au participat o autoritate civilă (primarul satului și 2 consilieri) și una militară (un ofițer și un grefier) . În 1850, Panticeul, Dârja, Cubeșul și Sărata au fost înregistrate ca sate, iar Cătălina era cătun. Cel mai populat dintre cele patru sate era Panticeul, care avea ca populație de drept de 1050 de persoane, urmat de Cubleșu Someșan, cu 911, Dârja cu 676 și Sărata cu 560 locuitori. Cătunul Cătălina avea, la mijlocul secolului
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
ca sate, iar Cătălina era cătun. Cel mai populat dintre cele patru sate era Panticeul, care avea ca populație de drept de 1050 de persoane, urmat de Cubleșu Someșan, cu 911, Dârja cu 676 și Sărata cu 560 locuitori. Cătunul Cătălina avea, la mijlocul secolului al XIX-lea, doar 203 locuitori. Al doilea recensământ general al autorităților austriece, realizat începând cu 31 octombrie 1857 și definitivat anul următor, indică o creștere nesemnificativă a numărului de locuitori în satele Cubleșu Someșan (cu 36
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]