7,454 matches
-
la lumina focului, repetând neobosit legende deja știute. Le era frică de harmatan, care vuia când sufla, și de secetă; iubeau întinderea fără vânt, întunecimea norilor care se deschideau pentru ca pământul să se acopere cu un covor verde de acheb. Capra care murea, tânăra cămilă care în sfârșit rămânea grea, plânsul celui mic, râsul celui mare, geamătul de plăcere al Lailei în penumbră... Asta era viața lui, cea căreia îi ducea dorul, singura pe care și-o dorise și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o să-i încânte pe copii. îi plăceau prăjiturile acelea și ducea dorul ceasurilor din amurg, când mesteca o bucată, privind soarele ce se ascundea și sorbea ceaiul fierbinte la intrarea cortului său. Apoi, pe când femeile mulgeau cămilele ori flăcăii adunau caprele, se plimba alene până la ghizdul puțului, să vadă până unde ajunge apa, și refuza să admită că totul se sfârșise și că nu se va mai întoarce niciodată la fântâna și la palmierii lui sau alături de familia și animalele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Cam la fiecare două ore, era nevoit să se oprească din cauza unei pene de cauciuc sau pentru că roțile se înțepeneau în câte-o capcană de nisip, și atunci șoferul și taxatorul îi obligau pe călători să coboare cu tot calabalâcul - capre, câini și coșuri cu găini -, îndemnându-i să împingă sau să se așeze pe marginea drumului și să aștepte până schimbă roata. De asemenea, la fiecare patru ore trebuiau să umple rezervorul de benzină recurgând la procedeul primitiv de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu care tuaregii, femeile musulmane și unele triburi nomade din Sahara își acoperă fața. Zănoagă unde se păstrează mai mult timp apa în urma ploilor, ceea ce face ca zona respectivă sa fie mai fertilă decât restul deșertului. Burduf din piele de capră pentru păstrarea lichidelor. Membri ai unei confrerii musulmane create pe actualul teritoriu al Libiei în jurul anului 1840 de către Mohamed ibn Ali al-Sanusi. în timpul primului război mondial au luptat împotriva francezilor și englezilor. Tunică de lână, mătase sau bumbac fără mâneci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aibă grijă cu casa, că are o familie, o cruce pe care s-o târâie ori s-o ducă după el, ce mai contează? El e atent la vorbe și se împiedică de vorbe ca nerodul, când moartea-i cât capra pă capul nostru. Auzi ce-l frământă pă el, tot filozofii de doi bani. Cică omul, da’ mai dă-l dracului de om, că până la urmă-și merită soarta. — N-ar trebui ca omul să se amăgească făcându-și griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și nu-nțeleg, dacă abia așteaptă, ce a păzit patru ani de s-a ținut departe și cu nasu’ pe sus? Râsu’ dracului, deh, singura lui fată. Lui Vlăduț chiar îi arde de râs: cică ce să păzească? A păzit caprele... De când a ieșit la pensie, el n-a mai dat nici pe la Câmpulung. Stă acolo la țară cu mama și cu șapte capre și cinci oi, de nici eu nu l-am mai văzut de vreo jumătate de an, surioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
deh, singura lui fată. Lui Vlăduț chiar îi arde de râs: cică ce să păzească? A păzit caprele... De când a ieșit la pensie, el n-a mai dat nici pe la Câmpulung. Stă acolo la țară cu mama și cu șapte capre și cinci oi, de nici eu nu l-am mai văzut de vreo jumătate de an, surioară, și că înțelege-l și pe el c-a îmbătrânit și că tu ar fi trebuit să-l cauți să vă împăcați, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
era În ascensiune. Mai Întâi, am mers la un restaurant de pe o străduță lăturalnică din Soho, unde, În ciuda faptului că am stat la bar și am mâncat salate care constau, În cazul meu, dintr-o mică rotocoală de brânză de capră, Înfășurată În două felii de dovlecel la grătar, și trei frunze diferite puse alături, am cheltuit o sumă nerușinat de mare. După aceea, ne-am dus la Bar Italia, să bem cafea. Baby a insistat să spună „Ciao, bello“ tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Înțelegeam, pentru că erau În azeri, graiul turcic al oamenilor din Tabriz. Baskerville se străduia să-mi traducă: „Moarte Constituției! Moarte Parlamentului! Moarte ateilor! Trăiască șahul!” Zeci de locuitori fugeau În toate direcțiile. Un bătrân târa, legată cu o frânghie, o capră năucă. O femeie se poticni; fiul ei, de cel mult șase ani, o ajută să se ridice și o susținu În vreme ce-și relua fuga, șchiopătând. Am grăbit noi Înșine pasul spre locul de Întâlnire. Pe drum, un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Abia luasem o Înghițitură mare, cînd cineva mă-mpinse, așa că o parte din whisky-ul cu sifon mi se vărsă. M-am uitat furios În jur, iar bărbatul care tocmai mă-mpinsese Începu să rîdĂ: — Sal’t, față de meduză. — Salut, capro. — Hai să căutăm o masă. Chiar că păreai posomorît cînd te-am Împins. — De unde vii? l-am Întrebat. Haina de piele Îi era murdară și unsuroasă, avea o privire goală și era nebărbierit. Prins de centură, avea Colt-ul Ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu se Întorsese Încă, iar Nick stătea pe bușteanul prăbușit din care tăiau lemne pentru foc și-și mai verifica pușca. Mergeau la vînat prepelițe, așa că desfăcu magazia puștii, scoase cartușele lungi, le puse Într-un săculeț din piele de capră și introduse cartușe scurte, de 22. Erau mai puțin zgomotoase și nu sfîșiau carnea, În caz că nu le-ar fi nimerit În cap. Era pregătit și-ar fi vrut să pornească. „Da’ pe unde o umbla fata aia“, se gîndi. „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Noi trebuie să lucrăm aici. Cum stai tu acolo, lentilele Îți sclipesc În așa hal că oricine de pe deal te poate vedea. — Noo cre’ că-i frun pehicooool Înth-o casă, spuse Autoritatea cu calm și demnitate. Dacă ai vînat vreodată capre de munte, știi foarte bine că dacă tu le vezi pe ele, și ele te pot vedea. Nu-i vezi bine pe oamenii de-acolo cu binoclul tău? Și ei au binocluri. — Noo cre’ că-i frun pehicooool Înth-o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de rugby. Tanti Clemanza fusese măritată cu un poet sătesc, nea Miluță, și funcționase ca învățătoare în satul Chichirești. Acolo avuseseră o casă de lut cu boltă de viță-de-vie, totul înconjurat cu un gard de nuiele. Mai erau și trei capre pe care le învăța rusește în răstimpul în care nu-și alăpta copiii pe care nu-i avea. Pentru că nea Miluță nu se învrednicise. Învățătoarea îi asculta poeziile tolănită într-un fotoliu de paie pe prispă și, dacă nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vilei și striga: - Madam Istrate! Rogu-te, trimite-o pe aia mică să-mi aducă niște lichior de caise, că mă arde de la pastilele astea. Umenea ijóghi vjelútke, spasiba! - Babetă nemuritoare! Auzi cum se rățoiește, zici că noi am fi caprele pe care le învăța rusește la Chichirești! Dar dacă voia ca măcar „aia mică” să pupe ceva din apartamentul de la doi, trebuia să execute. De aia murea madam Istrate când vedea că mai coboară un nepot încărcat cu catrafuse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă „vizitiu”: veniți lângă mine, cuconiță, iar neica să se întindă în spate, pe pielicele, că pare cam risipit. M-am întins pe pieile de oaie neargăsite și am privit cerul. Ciudat, aici soarele nu mai purta masca tip capac-de-canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a făcut apariția Adelina, cu zulufii ei vopsiți curoșu rubiniu, cu ei tenul impecabil, cu mutrița ei drăguță de puberă. M-au trezit niște hurducături care mă aruncau dintr-o parte în alta a căruței. Căruțașul stătea în picioare pe capră și zbiera: dii, Sonny! dii! domnișoară, asta e iapă de curse. Ca s-o mai domolesc, în fiecare dimineață în drum spre târg opresc la Doi țigani și-o adăp cu doi litri de bere Gambrinus. Altminteri mă răstoarnă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
joace lapte gros sau șotron, dar astea erau jocuri prea obositoare, intelectual și fizic, pentru ei. Ros de foame, mi-am călcat pe mândrie și, în pauza mare, m-am dus în cancelarie. Meniul era șprot afumat și brânză de capră. Vremuri grele, de grevă. Singura noutate era că ne venise un coleg de matematică nou, transferat de la Liceul IMGB. Un ins de statură mijlocie, pe care nu l-ai fi remarcat în niciun fel dacă n-ar fi avut capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de acolo cu carele cu boi până la Stănișești, învățată cu respectul jidanilor care-și scoteau pălăria în fața ei pe uliță: săru’ mânușițele, jupâniță! Și cu ce mare scofală s-au ales? Strechea le-a omorât zeci de oi, porci și capre. Numai ce terminau biserica dintr-un sat și se gândeau să răsufle un pic, că episcopul îi și muta în alt sat cu biserica sau școala în paragină. Că doar Gicu, așa șchiop cum era el, se arăta mereu destoinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
deșirată sub cerbii picioarelor ca o cârpă putredă de care îți freci tălpile pline de amintiri lipite între crampoane. Nouă însă, cărora vântul ne sângera nările țipetele ne zgârâiau ochii, cenușiul ne liniștea creierul revigorându-ne singurătatea și miracolul poftei. Capre și cerboaice ni se răsturnau sub zâmbetul pur îmbătat de viteză și tăios ca o lampă cu horbota iezilor șerpuind peste zările de-acum apuse ale spitalului, când de fapt fleacul plăcerii nu făcea decât să ne-ascută dorința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din Africa. — Ce-ai vrut să-mi spui? — Îți spun după aceea, se gândește Teofana să-i spună sau nu despre Alexandru. Ce obiceiuri au oamenii acolo? — Fiind mulsumani nu mănâncă așa ca noi carne de porc. Ei cresc oi, capre, bovine. Beau citrice, nu atât alcool. Noi chiar l-am păcălit odată pe administratorul școlii, care era musulman, turnându-i în băutura lui alcool, la o petrecere cu ocazia sărbătoririi zilei independenței Guineei. Spunea că nu știe cum se face
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se așteaptă copii care vin în prima și a doua zi cu “Steaua”. Pe 27 decembrie este sarbătorit Sfântul Ștefan. În Ajunul Anului Nou, dimineața, în centrul comunei se adună flăcăii din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă în casă, cântând și dansând, iar gazdele dându-le mâncare, băutură și la final bani. În prima zi a Noului An se merge cu semănatul, urândule gazdelor un an îmbelșugat. Tot
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și obiceiuri folclorice la sărbătorile de iarnă: colacii, urăturile, capra, jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența “Anul Nou și Anul Vechi” și mai ales “Rândurile”. Dansul "Rândurile" cu tradiții care se pierd în timp (dar care riscă să dispară) se organizează cu ocazia Anului Nou și reprezintă emblema
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
anul-vechi, jienii. După această activitate, cei mai tari dintre mascați se iau la trânta iar cel învingător devine șeful Valaretului primind în dar o damingeană de vin, cu care cinstește pe toți mașcații. Alte obiceiuri ar mai fi mersul cu capră, cu ursul, cu căluții. Pe 1 Ianuarie este sărbătorit Sfanțul Vasile. Cu această ocazie se merge cu uratul la toți cei care poartă numele de “Vasile”. Sărbătorile religioase de “ Boboteaza” și “ Sfanțul Ion” încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
întrista, cel puțin în primele momente, până se reobișnuia cu ea. Pe bulevardul Colței, aproape de întretăierea cu strada Argintari, unul din caii trăsurii alunecă și căzu. Birjarul se repezi întîi cu sudălmi, apoi cu biciul. Degeaba. Trebui să sară de pe capră, să dea drumul ștreangurilor... Cum nu mai erau decât vreo sută de metri până acasă, Grigore coborî, plăti și continuă drumul pe jos. A doua casă din strada Argintari era a lor, adică a ei, a nevestei lui. Grilajul de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]