2,477 matches
-
organizații secrete numite "Obrana národa" ("Apărarea națiunii"). Se presupune că, în același timp, a realizat o legătură cu serviciile de spionaj sovietice. În iunie 1939 a fugit în Polonia, formând o unitate militară cehoslovacă la Cracovia, înainte de a cădea în captivitatea sovietică în timpul invaziei sovietice în Polonia. A reușit să scape de la o moarte sigură după ce - așa cum a relatat după război - a cerut celor care l-au capturat să formeze un număr de telefon de la Moscova unde au putut să obțină
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
a-l obliga pe tatăl lui Ahmed, Sultanul Muhammad XII, să predea Mărul. Aguilar și Maria îi interceptează pe Templieri, dar sunt asaltați și capturați de bruta lui Torquemada, Ojeda, iar Callum este scos afară din Animus de către Sophia. În captivitate, Callum se împrietenește cu alți descendenți ai Asasinilor, conduși de Moussa, descendent al lui Baptiste, un Asasin haitian din secolul 18, și începe să aibă halucinații, denumite ‘the Bleeding Effect-Efectului Sângerării’ atât cu Aguilar, cât și cu Joseph. Callum și
Assassin's Creed: Codul Asasinului (film) () [Corola-website/Science/335212_a_336541]
-
urmă la Eisenberg, Thuringia. În 1570 Dieta de la Speyer a restaurat fraților drepturile și privilegiile de la tatăl lor. Doi ani mai târziu, în vara anului 1572, mama lor s-a mutat în Austria pentru a se alătura soțului ei în captivitate. Câteva luni mai târziu, la 6 noiembrie 1572, cei doi fii ai ei au primit principatul de Saxa-Coburg-Eisenach. Principatul consta în zona de sud și de vest a Thuringiei, inclusiv orașele Eisenach, Gotha și Hildburghausen. Johann Casimir și fratele său
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
vitelor 6. Sabia Justiției 7. Shinoa și Guren 8. Cântecul Demonilor 9. Trădătorii aliați 10. Yu și Mika 11. Iubire arogantă 12. Serafimul sfârșitului Episoade: 1. Tragedie 2. Incubație 3. Porumbel 4. Cina 5. Cicatrice 6. Rafală de ploaie 7. Captivitate 8. Circular 9. Colivie 10. Aogiri 11. Spirite înflăcărate 12. Ghoul Episoade: 1. Încredere 2. Florile dansatoare 3. Călăul 4. Straturi mai adânci 5. Ruptura 6. Vijelie 7. Pătrundere 8. Vechime nouă 9. Oraș în așteptare 10. Ultima ploaie 11
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
copacilor. Probabil sunt solitar, deși au fost înregistrate grupuri mici care pot fi femele cu pui mari. Nu intră în hibernare. Se hrănesce cu diferite nevertebrate, în special cu insecte și viermi (râme) găsite litieră, dar mânca și fructe. În captivitate sunt ușor de întreținut cu orice fel de carne; o parte dintre ei acceptă și fructele. Reproducerea nu este sezonieră și are loc tot timpul anului. Femelele fată 2-3 pui la o naștere. Sunt animale poligame.
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
să citească și să scrie. Tratamentul lui față de ea a provocat multă uimire. Ideile timpului au sugerat vrăjitorie și poțiuni de dragoste pentru a explica atașamentul profund. Portretul lui Karin Månsdotter a fost realizat doar în desenele soțului ei în captivitate și într-un bust din ultimele ei zile la mormântul ei. Ea a fost descrisă ca fiind o fată foarte frumoasă, cu părul lung și blond, ochi nevinovați, iar personalitatea ei pare să fi fost calmă, umilă și naturală. Regele
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
la castelul Kastelholm, castelul Gripsholm (1571-1573) și castelul Västerås (1573). Copiii au fost plasați în grija reginei văduuve Catherine Stenbock și a guvernantei lor franceze, însă s-au renit cu părinții lor în 1570. karin a născut doi copii în captivitate, în 1570 și 1572 însă ambii au murit în închisoare.<br> Este cunoscut faptul că Eric a fost de cel puțin trei ori abuzat fizic de gardian, dar nu se crede că acest lucru s-a întâmplat în prezența lui
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
Acra , unde petrece șapte ani ca sclav săpând la digurile fortăreței orașului. Eliberarea sa din sclavie rămâne o enigmă. Unele surse susțin că Saadi a fost eliberat ca urmare a compensației plătite de Mameluci pentru răscumpărarea prizonierilor musulmani aflați în captivitatea Cruciaților. Alte surse, care iau în calcul o poveste din Golestan, susțin că poetul ar fi fost răscumpărat de un bogat compatriot din Alep, care i-ar fi dat și mâna fiicei sale. Saadi a vizitat Ierusalimul și a mers
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
alimente, care a salvat mulți ucraineni, ruși și sovietici de la foame, în timpul foametei periodice din ultima sută de ani, iar blana lor este folosită ocazional pentru a face pălării și haine. În afara Moscovei sunt ferme experimentate în creșterea marmotelor în captivitate pentru producția de blană. Ca și alte marmote, bobacul este susceptibil de infecția cu ciumă bubonică. O populație de marmote care trăiesc în Munții Ural se crede că a servit drept gazdă pentru epidemia de ciumă bubonică care a lovit
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
Muntenia. Este un rozător de talie mică. Lungimea corpului (cap + trunchi) este de 8-11 cm; a cozii de 4-6 cm; iar greutatea de 15-36 g. În stare liberă are o durată de viață scurtă, de 1,5-2 ani, iar în captivitate atinge vârsta de 3 ani. Este uneori confundat cu pârșul de alun. Blana este deasă, vara cu peri subțiri, scurți și aspri și ceva mai lungi, iar iarna mai lungi moi și groși. Culoarea blănii este roșcată pe spate la
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
spirochete din genul "Leptospira". Fac pagube prin consumul de semințe, dar mai ales prin roaderea scoarței lăstarilor și puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc 21 de subspecii de șoareci-scurmători-de-pădure. În România se găsește o singură subspecie: "Clethrionomys glareolus istericus" (= "Evotomys glareolus istericus") , celelalte 20 de subspecii având un areal în afara României
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
fiziologic, asemănarea dintre cele două specii este foarte marcanta neexistând diferențe majore între ele. Un alt punct de vedere care susține teoria descendentei din lup este haită care este constituită și de câini, deasemenea lupii capturați de la vârste fragede în captivitate au dobândit caractere asemănătoare din comportamentul câinelui spre deosebire de vulpe care nu poate fi domesticita. Într-un cuvânt după părerea mea personală Controverse Privind Originea Câinelui Exploring the wolves în dogs' clothing Câine Animalul tău de companie Cel mai bun prieten
Originea câinelui () [Corola-website/Science/333802_a_335131]
-
cristata) este un mamifer carnivor asemănător cu hiena care trăiește în zonele de deșert, nisipoase sau cu arbuști, din sudul și estul Africii. Lungimea cap + trunchi este de 55-80 cm; coada 20-30 cm; greutatea 8-12 kg. Longevitatea = 13 ani. În captivitate au trăit și 19 ani. Au o culoare cenușiu-gălbuie, cu dungi negre verticale dinspre spate spre abdomen. Membrele sunt și ele dungate cu negru în porțiune superioară și complet negre în cea inferioară. Au o coadă stufoasă, neagră și cu
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
altele pe Monte Baldo și la Alto Adige în ofensiva de pe Pasubio din Tirolul de Sud. Pentru angajamentul său a fost promovat la gradul de maior la 1 februarie 1916. Mai târziu a fost rănit grav și a căzut în captivitate franceză, din care a fost eliberat prin canale diplomatice. O onoare deosebită pentru el a fost audiența privată la împărat, urmată de un "dejeuner" la 14 februarie 1917. În anii 1917/1918 Wassilko de Serecki l-a însoțit arhiduce (avansat
Alexandru Wassilko de Serecki (ofițer) () [Corola-website/Science/333034_a_334363]
-
îndepărtarea dușmanilor. le au o talie mică sau mijlocie. Lungimea cap + trunchi = 42-58 cm; lungimea cozii = 39-53 cm; înălțimea ia greabăn = 15-20 cm. Greutatea = 1-3,5 kg, în medie 2 kg. Longevitatea este de 14 ani în stare liberă. În captivitate pot trăi până la 34 de ani. Genetele au blană cu păr moale și des. Culoarea blănii este variabilă, dar la cele mai multe specii este cenușie sau gălbuie cu pete cafenii sau negre pe spate, iar pe laturile corpului petele formează șiraguri
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
în schimb trupele sale pentru a înăbuși revoltele triburilor Turgudlu și Vasak, securizând spatele frontului. În 1488 otomanii au lansat un atac major, atât de pe uscat cât și de pe mare. Flota a fost condusă de Hersekzade Ahmed Pașa, eliberat din captivitate, iar armata a fost comandată de guvernatorul Rumeliei, Hadim Ali Pașa. Cu această ocazie au cerut venețienilor folosirea portului Famagusta pentru a-și aproviziona trupele pe mare dar venețienii au respins cererea și chiar au trimis o flotă în Cipru
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
pentru aliați și belgieni ale acestei decizii. Royal Navy a evacuat în timpul nopții Cartierele Generale la Middelkerke și St. Andrews, la est de Bruges. Leopold al III-lea și mama lui, Regina Mamă Elisabeta, au rămas în Belgia, acceptând o captivitate autoimpusă. Ca răspuns la sugestia miniștrilor săi să decidă formarea unui guvern în exil, Leopold a spus „Am decis să rămân. Cauza Aliaților este pierdută.” Capitularea belgienilor a intrat în vigoare la ora patru dimineața a zilei de 28 mai
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
lui Andrei Starțov, un exponent tipic al intelectualității ruse care încearcă să se alăture cu trup și suflet Revoluției Sovietice. El este un tânăr intelectual rus format în vechea cultură burgheză care se întoarce în Rusia după o perioadă de captivitate în Germania și ajunge la concluzia că fericirea individuală și sensul vieții constau numai în unirea cu masele și în lupta revoluționară. Idealismul său pacifist și umanitarist îl aduce cât de curând într-un conflict inevitabil cu ideologia comunistă ce
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
milioane de ani în urmă, după care a migrat în Australia. Habitarea varanidelor s-a dezvoltat îndeosebi în zona ce delimitează acum arhipelagul indonezian. În mediul natural, un varan Komodo adult cântărește în jur de 70 de kg, deși în captivitate se poate depăși această greutate. În conformitate cu Guiness Book, un varan adult mascul poate ajunge la o greutate între 79 și 91 de kg și o lungime de 2,50 metri, iar o femelă poate cântări între 68 și 73 de
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
pentru ca apa să ajungă în stomac. Auffenberg descrie saliva dragonilor de Komodo ca având agenți patogeni septici, în deosebi bacteria E.coli, stafilococi, Providencia spp., Proteus morgani și P.mirabilis, aceste bacterii nu se regăsesc în saliva varanilor ținuți în captivitate datorită utilizării antibioticelor și a hranei igienice. Au fost făcute recoltări bacteriene din saliva varanilor proaspăt capturați, cercetătorii au analizat saliva și au observat prezența a 57 de tulpini bacteriene incluzând Pasteurella multocida. Aceste tulpini bacteriene au o virulență anormal
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
din partea unui colecționar, doua specimene. Primele două exemplare vii de varani de Komodo ce au ajuns în Europa au fost expuse la grădina zoologică din Londra în 1927. Joan Beauchamp Procter a comunicat primele observații referitoare la comportamentul varanilor în captivitate la o întâlnire științifică a Societății Zoologice din Londra în 1928. Varanul de Komodo a fost un motiv exponențial pentru o expediție efectuată în insulele Komodo de către W. Douglas Burden în 1926. Această expediție, care a revenit cu 12 exemplare
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
asupra varanilor de Komodo, de către familia Auffenberg, care a locuit în insula Komodo timp de 11 luni, timp în care au fost prinși ,studiați și identificați peste 50 de varani, studiile întreprinse au ajutat decisiv la ajutorarea creșterii varanilor în captivitate. Dragonii de Komodo reprezintă o specie vulnerabilă și este pe lista roșie a IUCN, în sălbăticie se estimează că mai sunt în jur de 4000-5000 de exemplare, restrânși în insulele Gili Motang, Gili Dasami, Riinca, Komodo și Flores. Însă sunt
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
prezintă un pericol real pentru oameni dacă nu sunt provocați. Activități vulcanice, cutremure, pierderea habitatului, incendii, și pierderea de pradă datorită vânatului excesiv al oamenilor, turismul și braconarea varanilor, au contrubuit la statutul de specie aflată pe cale de dispariție. În captivitate, dragonii de Komodo sunt atracții turistice la grădinile zoologice, datorită mărimii și a reputației. Însă sunt găsiți destul de rar în grădini zoologice datorită faptului că sunt foarte susceptibili la infecții și boli parazitare dacă sunt capturați din mediul sălbatic. În
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
parazitare dacă sunt capturați din mediul sălbatic. În mai 2009, grădinile zoologice care aveau varani erau în număr de 13 în Europa, 2 în Africa, 35 în America de Nord, una în Singapore și două în Australia. La începutul introducerii lor în captivitate, durata de viață a varanilor era foarte mică, în jur de 5 ani, abia după mulți ani și studii efectuate s-a reușit îmbunătățirea condițiilor de creștere și împerechere a varanilor în captivitate. O variatate de comportamente s-a putut
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
în Australia. La începutul introducerii lor în captivitate, durata de viață a varanilor era foarte mică, în jur de 5 ani, abia după mulți ani și studii efectuate s-a reușit îmbunătățirea condițiilor de creștere și împerechere a varanilor în captivitate. O variatate de comportamente s-a putut observa la exemplarele de varani din captivitate, cele mai multe specimene s-au putut ”îmblânzi” într-o perioadă scurtă de timp și erau capabili să recunoască și să diferențieze persoanele. Au fost observați jucându-se
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]