25,745 matches
-
însă o lucrare ca aceasta nu ar fi suficientă pentru a include numeroasele argumente științifice, vom expune în linii efectele pe care practicarea joggingului le determină asupra activităților: cardiace, respiratorii, psihice, locomotorii și ale sistemului imunitar. Dintre activitățile evidențiate, cele cardiace și respiratorii sunt dintre cele mai puternic „afectate” pozitiv de practicarea joggingului. „De ce?” ar fi o întrebare justificată. Pentru simplu motiv că indiferent cât de dezvoltată este musculatura, cât de puternice sunt ligamentele și tendoanele, cât de rezistente sunt oasele
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ale organismului, încât, chiar dacă a fost abandonat o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, efectele și beneficiile sale ar „rezista” pe termen nedefinit, cu mici regrese. (Lydiard, A., Gilmour, G., 2002). 1.1.1. Efectele joggingului asupra activității cardiace Practicarea constantă a alergării de durată, cu specific aerob (joggingul de întreținere, cum mai este regăsit în unele surse), prin adaptările superioare și modificările inerente (care apar ca efect al adaptărilor) își pune puternic amprenta asupra activității cardiovasculare, asupra calității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
sangvine ca efect al efortului fizic specific joggingului); Conform literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane, în cadrul general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite tolerabile de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat (inima
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite tolerabile de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994, apud
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994, apud Drosescu, P., 2010); modificarea debitului cardiac (ca urmare a modificării frecvenței cardiace și astfel, a volumului sistolic), adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994, apud Drosescu, P., 2010); modificarea debitului cardiac (ca urmare a modificării frecvenței cardiace și astfel, a volumului sistolic), adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
2010); modificarea debitului cardiac (ca urmare a modificării frecvenței cardiace și astfel, a volumului sistolic), adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind la 130 bătăi/minut (n.n. exact frecvența pe care efortul specific joggingului o solicită); Jogging de la A la Z II 11 modificarea, în sensul scăderii, a tensiunii arteriale sistolice. Valorile normale ale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practicanții constanți de activități aerobe de durată comparativ cu aceeași creștere în efort la nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
o revenire în trei faze, care reflectă de fapt adaptarea funcțională cardiovasculară bună: faza I de câteva secunde, în care revenirea spre valorile bazale să fie rapidă; faza a-II-a de 1-2 minute, cu o revenire mai lentă și aproape de parametrii cardiaci de plecare; faza a-III-a de 2-4 (5) minute, în care trebuie să se ajungă la frecvența cardiacă anterioară efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
secunde, în care revenirea spre valorile bazale să fie rapidă; faza a-II-a de 1-2 minute, cu o revenire mai lentă și aproape de parametrii cardiaci de plecare; faza a-III-a de 2-4 (5) minute, în care trebuie să se ajungă la frecvența cardiacă anterioară efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul că raportul ventilație/perfuzie este (V/ O) = (VC x frecvența respiratorie) / (VB x frecvența cardiacă) = (4,2 l/minut) / (51/minut) = 0,84. Astfel, coeficientul respirator reprezintă raportul dintre producția de C02/minut și consumul de O2/minut și este egal cu 200ml/250ml = 0,8. În funcție de zona din plămâni unde este calculat, acest coeficient
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
joggingul ajută la pierderea în greutate. Practicarea regulată a joggingului alături de o dietă sănătoasă a demonstrat că duce la scăderi reale ale greutății corpului, scăderi bazate pe menținerea musculaturii și diminuarea stratului adipos; joggingul diminuează riscul atacului de cord (insuficiența cardiacă). Conform specialiștilor, practicarea constantă a joggingului oferă omului posibilități reduse de a muri de un atac de cord comparativ cu sedentarii. De asemenea, și probabilitatea de a supraviețui după primul atac de cord este de două-trei ori mai mare la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
specifice și joggingului, o constituie „atingerea după o perioadă inițială de adaptare, a unui nivel constant al consumului de O2 în tot timpul efortului (starea stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace (pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma joggingului poate fi determinată, în opinia noastră, și prin urmărirea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
unor eforturi de lungă durată și sistematice; capacitățile funcționale ale aparatelor care participă la recepționarea și transportul oxigenului, și care sunt reprezentate de câțiva parametrii: ventilația pulmonară maximă și capacitatea vitală; coeficientul de utilizare a oxigenului la nivelul plămânului; debitul cardiac maxim și debitul sistolic. 2.7. Transport de oxigen - PH-ul sanguin tensiuni musculare jogging Studiile efectuate de-a lungul ultimelor decenii în domeniul biologiei moleculare au evidențiat faptul că desfășurarea optimă a activității funcțiilor celulare este dependentă de echilibrul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cu o dozare atent calculată, chiar cu 6 ani) copii pot practica activități de alergare care să ajungă până la 15-20 minute neîntrerupte, datorită modificărilor hormonale care încep să permită creșterea în greutate, în înălțime, precum și o discretă maturizare a funcției cardiace și a celei respiratorii. Distanțele de alergare pot crește în timp, după câteva luni de activități constante (2-3 ori de săptămână), iar ședința de mișcare poate varia ca durată (cu tot cu pauze între exerciții sau repetări) între 60 și 90 minute
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și femeile ar produce mai puțini hormoni de creștere, secretați de hipofiză (glanda pituitară) susțin endocrinologii. Acest fapt se repercutează și Jogging de la A la Z II 73 asupra masei musculare (care se diminuează) și oaselor (devin mai fragile); activitatea cardiacă începe să „dea” unele mici semn de tulburare. Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferică vasculară crește, iar presiunea arterială medie are tendință de creștere și de apropiere de valorile maxime (Drăgan
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pentru a asigura același nivel relativ de solicitare (exprimat ca un procentaj fix al absorbției maxime de oxigen V02 max.), valorile pulsului la sportive ar fi mai ridicate, în comparație cu ale sportivilor (Manole, V., 2008, la 50% din V02 max., debitul cardiac al unei femei, tensiunea arterială și consumul de oxigen ar fi, în general, mai mici decât ale unui bărbat, iar frecvența cardiacă a femeii ar fi ușor mai ridicată); mușchii femeii ar conține mai puține fibre musculare pentru că prezintă mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la sportive ar fi mai ridicate, în comparație cu ale sportivilor (Manole, V., 2008, la 50% din V02 max., debitul cardiac al unei femei, tensiunea arterială și consumul de oxigen ar fi, în general, mai mici decât ale unui bărbat, iar frecvența cardiacă a femeii ar fi ușor mai ridicată); mușchii femeii ar conține mai puține fibre musculare pentru că prezintă mai mult șesut adipos, dar proporția de fibre lente (n.n. fibre roșii) ar mai mare decât la bărbați (www.jogging internațional.net), aspect
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de specialiști în medicină sportivă, tendonul lui Achile, important în alergare, ar fi mai scurt la femei, capacitatea vitală mai mică (2500 - 3000ml față de 3500 4000 la bărbați), frecvența respiratorie mai mare (16-18/minut față de 1214/minut, la bărbați), debitul cardiac mai mic (3,1 l față de 5,1 l) iar volumul sanguin total ar fi cu 20% mai scăzut la femei (Drăgan, I., 1990,1994); conform opiniei exprimate de Avramescu, Ionescu și Croitoru, (2006), ciclul menstrual la femei reprezintă un
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aceștia din urmă fiind superiori în activitățile sportive terestre, cum este alergarea, unde, solicitările asupra tendoanelor și ligamentelor sunt mai mari, motiv pentru care afecțiunile acestor structuri sunt mai evidente la femeile care aleargă, comparativ cu bărbații; în efort, frecvența cardiacă a femeii care depune un efort sistematic de rezistență ar înregistra o tendință scădere în condițiile unui efort de aceeași intensitate (Drăgan, I., Demeter, A., 1990); aparatul respirator al femeii, spre deosebire de al bărbatului ar prezenta, următoarele particularități: greutatea mai mică
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
temperatura organismului cu 0,5°C constituie un reper pentru determinarea zilei ovulației; excitabilitate corticală crescută, cu efecte directe asupra proceselor corticale fundamentale, cu rol în dirijarea, reglarea și controlul tuturor fenomenele fiziologice din organism; se înregistrează modificări ale frecvenței cardiace, tensiunii arteriale, ritmului respirator, numărului de hematii și formulei leucocitare; în funcție de faza ciclului, tonusul muscular poate diferi; Lucrările de fiziologie și medicină sportivă ne-a evidențiază clar faptul că femeile, cu o bună pregătire fizică, pot practica, pe perioada menstruației
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
program efectuat pe uscat). Relația dintre joggingul acvatic și terapia prin apă este întărită și argumentată de datele evidențiate de cercetările efectuate în fiziologia sportului. Conform acestor date, practicarea joggingului acvatic și a altor activități acvatice duce la stimularea funcției cardiace, însă solicitarea inimii indică o valoare a pulsului cu până la 20 bătăi / minut mai mică decât în același efort, efectuat pe uscat (după Puleo, J., Milroy, P., 2010, în apă, solicitarea aparatului cardiovascular va fi întotdeauna cu 10% mai mică
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii, sub forma
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a pulsului. Considerăm că pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase. Bineînțeles, că la alte categorii de persoane care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]