2,632 matches
-
abdominală postoperatorie și posttraumatică;- stenozele bronșice tumorale, inflamatorii sau cicatriciale favorizează supurațiile secundare prin staza secretorie și infecția consecutivă retrostenotică. Acest mecanism intervine și în alte afecțiuni bronhopulmonare generatoare de supurații secundare ca bronșiectazii, chisturi bronhopulmonare, leziuni tuberculoase;- stările de carență ale apărării generale antiinfecțioase ca: vârsta înaintată, debilitatea, cașexia, diabetul, boli imunodeprimante (HIV/SIDA), alcoolismul cronic, imobilitatea prelungită, cancere avansate, ciroza hepatică, corticoterapie, terapie imunodeprimantă [1, 40]. Menționăm că oxigenul nu are o acțiune toxică directă asupra germenilor anaerobi. Există
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze. Pacientul este invitat să citească Je rșinvente ma vie și să mediteze asupra conținutului acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apoi faptul că a identificat mai multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care îi este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este adevărat, nu-l judecăm, îl iubim, este pentru binele său”. Terapeutul - Ce simte copilul acum? Xavier - Se ridică și surâde, se simte mai bine. Ipoteze După discuții și sinteză, terapeutul și pacientul emit împreună ipoteza că schema principală este carența afectivă: strategia experiențială identifică emoția carențială ca fiind cea mai reprezentativă pentru ceea ce pacientul resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schema principală este carența afectivă: strategia experiențială identifică emoția carențială ca fiind cea mai reprezentativă pentru ceea ce pacientul resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută (a fi perfect pentru a evita critica și pentru a fi susținut) și inhibiția emoțională (self-control pentru a evita critica) sunt postulate ca fiind scheme de compensare a primei scheme destinate să evite activarea schemei carențiale. Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
istoriei pacientului. Relația cu femeile Terapeutul și pacientul examinează relația pacientului cu femeile: Xavier a trăit rupturi brutale și a întâlnit adesea femei dependente de alcool sau instabile. După discuție, ei formulează ipoteza că schemele principale sunt, în acest domeniu, carența afectivă (teamă de a nu fi recunoscut/admirat) și abandonul (teamă de ruptură). Coping-ul principal este, în acest caz, contraatacul/supracompensarea, care ia forma unui supracontrol al relației. Efectul de întărire a schemei este materializat prin intermediul tehnicii cercurilor vicioase. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îl determină să se detașeze, generează conflicte și minciuni și conduce în scurt timp la ruptură, confirmându-i astfel schema: Xavier este „destinat” să nu primească manifestări de recunoștință și să fie abandonat. Figura 4. Coping neadaptat: relațiile anterioare Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură Conflict și/sau minciună Sentiment de sufocare din partea partenerei Terapeutul și pacientul evidențiază, de asemenea, modul în care o strategie de coping neadaptat îl determină pe Xavier să aleagă partenere instabile și dependente. In urma
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îi oferă un sentiment de siguranță și îl determină să o considere „drăguță” și atrăgătoare. Terapeutul formulează ipoteza că femeia independentă are mai mare șansă să reacționeze cu neîncredere. Figura 5. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „independentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură directă Pacient cu proastă dispoziție Reacție de neîncredere pentru că nu a reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dispoziție Reacție de neîncredere pentru că nu a reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei și ruptură Debutul relației Satisfacție de a fi a sedus repede Reacție pozitivă și rapidă din partea partenerei Schema lui Xavier îl determină, deci, să selecționeze partenere instabile prin intermediul coping-urilor neadaptate, situație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situație care consolidează schema. Viață profesională Xavier este stresat datorită vieții sale profesionale. El dorește să progreseze pe plan profesional, dar se teme de părerea celorlalți. După discuție, el formulează împreună cu terapeutul ipoteza că schema principală este, în acest domeniu, carența afectivă, coping-ul principal fiind evitarea/abandonul. De exemplu, atunci când organizează un eveniment, el îi împinge în față pe subalterni și evită să solicite feedback-uri (teamă de reproșuri), sperând în același timp că va primi mulțumiri pentru munca sa. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conceptualizării lui Young. Tabel 10. Conceptualizarea cazului (după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență crescută, inhibiție emoțională condiționate de carență - Coping-uri principale: evitare și contraatac Factori biologici potențiali Neant Origini developmentale - Valorizare preferențială a muncii, a performanței, critici sistematice, supraprotecție sau abandon. Neglijarea emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență crescută, inhibiție emoțională condiționate de carență - Coping-uri principale: evitare și contraatac Factori biologici potențiali Neant Origini developmentale - Valorizare preferențială a muncii, a performanței, critici sistematice, supraprotecție sau abandon. Neglijarea emoțiilor infantile. - Mai multe situații în care tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență crescută, inhibiție emoțională condiționate de carență - Coping-uri principale: evitare și contraatac Factori biologici potențiali Neant Origini developmentale - Valorizare preferențială a muncii, a performanței, critici sistematice, supraprotecție sau abandon. Neglijarea emoțiilor infantile. - Mai multe situații în care tatăl său l-a uitat la școală... Distorsiuni cognitive centrale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celorlalți, atitudinile sale de fanfaron (supracompensare) cu o tendință de a-l zdrobi pe celălalt camuflând în realitate o teamă de a fi dominat (supracompensare), un self-control emoțional redus pentru care stau mărturie propriile sale abuzuri legate de alcool, o carență educativă care provine din exemplele proaste oferite de proprii săi părinți... Terapeutul împreună cu pacientul efectuează o analiză funcțională speculativă a tatălui, care permite restructurarea viziunii pe care pacientul o are despre acesta. Xavier este determinat în mod progresiv să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o critică justificată în legătură cu tatăl său și să insiste ca acesta să facă și aprecieri pozitive. Relația terapeutică In ceea ce privește relația terapeutică, terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diabetul zaharat). Proteinuria importantă duce la scăderea proteinelor și fracțiunilor proteice în sânge, adică hipoproteinemie cu hipoalbuminemie. În cazul proteinuriei neselective apare scăderea în sânge a unor proteine cu funcții importante pentru organism. Deficitul acestor proteine va duce la diverse carențe clinice: - anemie feriprivă prin pierdere de transferină (proteina de transport a fierului) - osteoporoză, tulburări de creștere prin pierdere de proteină transportoare a vitaminei D - hipotiroidie prin deficit de globulină care leagă tiroxina - infecții prin deficit de Ig - risc de tromboze
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
leucemii, mielom multiplu etc), rashul macular (erupție de culoare roșie plană), papula (formațiuni roșii care bombează deasupra tegumentului) sau vezicule (conținut clar sau hemoragic), pustule (conținut tulburepurulent), leziuni de grataj secundare pruritului. Fanerele prezentă modificări în special în anemia prin carență de fier. Unghiile sunt subțiri, striate, friabile, se descuamează sub formă de lamele, devin plate (platonichie) sau capătă aspect de linguriță (koilonichie). Părul cade ușor, este uscat. Țesutul celular subcutanat poate prezenta edem, prezent decliv și la nivelul feței în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
au valori normale) Anemia aplastică Anemia posthemoragică acută Anemia hemolitică Anemia din inflamații cronice (majoritatea cazurilor) Eritropieză insuficientă Hemoragii acute Distrugerea prematură a eritrocitelor Infecții cronice, afecțiuni inflamatorii, maligne Anemie macrocitară, hipercromă (VEM, HEM, CHEM au valori crescute) Anemia prin carență de vitamina B12 Anemia prin carență de acid folic Carența de vitamină B12 Carența de acid folic Anemie microcitară, hipocromă (HEM, VEM, CHEM au valori scăzute) Anemia feriprivă Anemia sideroblastică Talasemia Deficit de fier Captare defectuoasă de Fe de către eritroblaști
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
posthemoragică acută Anemia hemolitică Anemia din inflamații cronice (majoritatea cazurilor) Eritropieză insuficientă Hemoragii acute Distrugerea prematură a eritrocitelor Infecții cronice, afecțiuni inflamatorii, maligne Anemie macrocitară, hipercromă (VEM, HEM, CHEM au valori crescute) Anemia prin carență de vitamina B12 Anemia prin carență de acid folic Carența de vitamină B12 Carența de acid folic Anemie microcitară, hipocromă (HEM, VEM, CHEM au valori scăzute) Anemia feriprivă Anemia sideroblastică Talasemia Deficit de fier Captare defectuoasă de Fe de către eritroblaști, sinteză defectuoasă de porfirine și hem
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cauzei va conduce la succesul terapiei. Cu alte cuvinte, tratamentul de substituție este în același timp și probă terapeutică. ANEMIA FERIPRIVĂ Definiție, epidemiologie Este o anemie prin diseritropoieză (scăderea sintezei de hemoglobină) secundară deficitului cronic de fier (Fe) din organism. Carența de Fe este cea mai frecventă tulburare nutrițională la nivel mondial. 1/3-1/6 din persoanele cu carență de Fe au anemie secundară. Incidența și prevalența diferă în funcție de vârstă, sex, statut socio-economic. Astfel, anemia feriprivă este mai frecventă la femei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
terapeutică. ANEMIA FERIPRIVĂ Definiție, epidemiologie Este o anemie prin diseritropoieză (scăderea sintezei de hemoglobină) secundară deficitului cronic de fier (Fe) din organism. Carența de Fe este cea mai frecventă tulburare nutrițională la nivel mondial. 1/3-1/6 din persoanele cu carență de Fe au anemie secundară. Incidența și prevalența diferă în funcție de vârstă, sex, statut socio-economic. Astfel, anemia feriprivă este mai frecventă la femei comparativ cu bărbații, vârful de incidență este la femeile gravide și la copii. Afecțiunea este de două ori
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]