4,822 matches
-
sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au scris pe vânt, miresele de zăpadă au vălul stelar, răsăritul lor este sonor și ele iradiază în gong, aripile nălucite se sparg în soare. În sonetele și pastelurile marine, muzica este barbiană: dionisiacă, înflăcărată, solară, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îngenuncherea Ardealului. În 1973, "Imnele" devin ale bucuriei, ele sunt "lumină din lumină", cum ne spune poetul, trecând printr-un proces de înseninare. Universul se transcendentează și totul devine cântec: apar păduri mari de crini, universul este un cuib de ceară, scorburi de miere milenară vin și învăluie lumea de aici. Graiul este cel al patriei, poetul se întoarce spre "Cerurile mume", spre vechea vatră, spre truda piramidelor. Și în acest context el, poetul, rămâne "floare fără chip", mireasmă devoratoare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
judecată în fața absolutului. Simte nevoia unui abis justițiar. Divina comedie este divina aventură "Rai altoit pe iad tânjind spre purgatoriu/ Ce însemnăm în jocul de forțe ce-și bat joc?/ Trăim râzând și naștem, pe dealul iluzoriu,/ diverse lumi de ceară de geniu și noroc." Ideea ne amintește de "Memento mori" al lui Eminescu. Ca și altădată, poetul se îndoiește de posibilitatea cunoașterii absolute, însă trăirile le realizează la temperaturi înalte. Lirica se angajează într-o dezbatere teribilă a condiției umane
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva ascute ceva de fier în casă se ceartă în curînd cineva din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva ascute ceva de fier în casă se ceartă în curînd cineva din casă. Cînd tai ceva cu foarfecele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au bube-dulci buni oameni or mai fi în zilele lor. Ca să nu mai leșine copilul cînd e mic, e bine a-l pune să stea puțin în locul unde s-a cocoșit o găină. Să-i faci copilului un cănaf* de ceară în păr, dacă vrei să fie păzit de rău. Primele excremente ale copilului mic du-le în stratul porcilor, căci cînd el va fi mare nu se va mai întina în pat sau urina. Copilul care suge mult din țîța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu se apropie duhurile necurate de copii, se arde o lumină de ceară în casa unde doarme el, de la naștere pînă la botez. Moașa, după ce înfașă copilul așa ca să aibă o cruce la piept și alta la spate, ca să fugă duhurile rele de dînsul, îl duce la fereastră și zice: „Uită-te la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu se apropie duhurile necurate de dînsul și pe lumea cealaltă să aibă lumină. Cel care va muri fără lumînare în mînă pe lumea cea laltă șade în întuneric. Lumînarea de la capul mortului luminează căile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind rău de moarte. Spre a afla ori de vor trăi sau muri, femeile topesc ceară sau plumb. Dacă plumbul sau ceara topită ia forma crucii, apoi e semn de moar te; dacă ia o altă formă, apoi se zice că vor trăi. Nu e bine să întoarcă cineva pe altul de la moarte. Cînd bolnavul nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind rău de moarte. Spre a afla ori de vor trăi sau muri, femeile topesc ceară sau plumb. Dacă plumbul sau ceara topită ia forma crucii, apoi e semn de moar te; dacă ia o altă formă, apoi se zice că vor trăi. Nu e bine să întoarcă cineva pe altul de la moarte. Cînd bolnavul nu stă cu capul pe perină e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se crede că acela va muri. Se crede că nu e bine a aprinde trei lumînări într-o odaie, căci la din contra, va muri cineva din acea casă. Se crede că nu e bine a veni cu lumini de ceară în mînă într-o casă, căci la din contra, acolo va muri cineva. Dacă se strică în timpul ospățului un pahar, apoi se crede că va muri unul din logodnici. Dacă calcă cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul în ziua de Paști și atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc; de va fi plin, ești cu mare noroc. Să oprești din ziua de Paști un ou roșu, să-l acoperi cu o fîșie de ceară pe mijloc, ca să-l poți lega, apoi să-l atîrni în cui în casă și la un an, la celalt Paști, să-l spargi: de-l vei găsi cu viermi, vei avea noroc, iar de nu, nu. Dacă oul de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumnezeul din cer e partea bărbătească pereche. (Gh.F.C.) Nu săpa pămîntul cînd soarele e la amiază și se odihnește. Dacă îl sapi, plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi de ceară sau de lemn. O zgripțuroaică roade stîlpii, și pămîntul se cutremură. Ea se hrănește cu mălaiul care se spulberă cînd femeia cerne și bea din apa cu care femeile clătesc donițele la fîntînă. (Gh.F.C.) Unii cred că pămîntul stă pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă celui ce moare o lumină de ceară în mînă, aprinsă, care se crede că, dacă i-ar lipsi din mînă la ieșirea sufletului, ar fi o mare nenorocire, căci sufletul ar rămînea prin întuneric și nu și-ar putea afla calea ce duce spre rai. Cînd o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde toamna în porumbi. Toiag în locul unde a murit cineva se arde trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse pe-o strachină cu apă; aprinde luminile pe care le-a menit, una ea și alta flăcăul dorit, și dacă aceste străchinuți plutind pe apă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua drept trăsătură de evanghelie plastica descriptivă a lui El Greco. Însă acesta denaturează tipul uman spaniol, dîndu-i aspecte de demență bizantină. Lumea lui e hagiografică, torturată și orientală, fețele oamenilor par iluminate de mii de lumînări și unse cu sudorile cerii." Spre deosebire, "...Velásquez observă atent și caracterizează. Iată pe Felipe IV tînăr, în picioare, cu o scrisoare în mînă, cap prelung, figură aristocratică, inocentă; sau pe același în armură, cu nas cocoșat, buze groase, cea de jos proeminentă, perciuni, expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol/ Pe albe statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
strămoșii/ norodul spălat de ape subt pietre". Prin taine înțelegem " Poveștile sângelui uitat de mult", energiile secrete, tăcerea dintâi, muțenia primei vârste, negarea cuvântului: "Cu cuvinte stinse în gură/ am cântat și mai cânt marea trecere,/ somnul lumii, îngerii de ceară". Poetul are "glasul stins" și destinul său e jumătate-întuneric și jumătate-lumină; jumătate-demiurg și jumătate-om. În poezia Biografie identificăm trei elemente-cheie din creația lui Blaga: tăcerea, cuvântul, cântecul și o temă principală, orfismul, care încearcă să releve biografia poetului-cântăreț. Meșterul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
natură să satisfacă nevoia de dreptate caracteristică spiritelor lucide. Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de galbeni, iar când ajunge acasă scoate din lada dată de Sfânta Duminică nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi, de care se bucură tatăl ei. Fata
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
decid să apeleze la mediere după ce au fost surprinși într-o altercație în școală. Așa cum am arătat mai sus, mediatorii - elevi, nu oferă soluții la problemele ce se ivesc. Nu impun nimic nimănui, nici nu forțează pe cineva să-și ceara scuze. Mai mult, ei nu pedepsesc pe nimeni. Ei nu anunță profesorii sau directorul în legătură cu problema apărută. Ei doar urmăresc niște proceduri simple și completează un formular confidențial care este înmânat coordonatorului grupului de mediere (care este un adult). Medierea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3131]
-
transparent: Vals vechi mireasa moartă e-n valuri prăfuite Ghirlănzi de fete albe în rochii ca de spumă Cu cavaleri de pică se-nvârt pe-aici cernite Și răspândesc în aer un vag parfum de humă.... Vals vechi perechi de ceară în aer se ridică Și-n salonul nopții amețitor dansează Sunt lucruri prea normale în jurul meu, mi-e frică Încet foșnesc vântul și valsul delirează...22 trimit la un tablou celebru al pictorului francez, Balerine în culise. Edgar Degas, Balerine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
astfel la intrare un spectacol gratuit, înaintea celui din sală, un ecran uimitor în care strada apărea într-o lumină verzuie de vis, cu oameni și trăsuri ce se mișcau somnambulic în apele ei140 sau a panopticului cu figuri de ceară: Impresia generală și elementară de spectacular devenea o adevărată teroare îndată ce intram într-un panopticum cu figuri de ceară. Era o spaimă amestecată cu un fel de vagă plăcere și oarecum, cu senzația aceea bizară pe care o aveam fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]