6,690 matches
-
de o parte prin ajungerea la maturitate a teoriei, iar pe de alta parte prin limitele conceptuale și pragmatice. 4.3. Teoria caracteristicilor postului Modelul caracteristicilor postului, publicat în anul 1976 de J. R. Hackman și Greg R. Oldham, este centrat pe conținutul muncii și designul postului, considerate determinanți ai motivației intrinseci. Conceptul de motivație intrinsecă este definit ca "gradul în care un individ trăiește sentimente interne pozitive atunci când realizează efectiv o sarcină de lucru" (Oldham, 1976, p. 559). Ideea potrivit
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aplauzele publicului care i-au fost adresate teoriei îmbogățirii postului a lui Herzberg" (Latham, 2007, p. 41) modelul lui Hackman și Oldham, cunoscut mai mult ca o tehnică de motivare decât ca o teorie, a generat o serie de cercetări centrate pe relația dintre design-ul postului și motivația în muncă. Ganne, Senecal și Koestner (1997) trec în revistă studiile care au analizat relația dintre structura postului și alte variabile: motivația internă, nivelul satisfacției, gradul de implicare, atașamentul față de organizație, comportamentul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
567). Deși abordarea tradiționalistă privind managementul resursei umane presupunea găsirea "omului potrivit pentru postul potrivit", accentul căzând pe post și nu pe angajat, modelul are aceeași relevanță și utilitate chiar dacă paradigma este una noua. Managementul actual al resursei umane se centrează pe om, postul fiind cel reamenajat, îmbogățit și structurat pentru a răspunde nevoilor și potențialului de dezvoltare a angajatului. Oldham concluzionează: "motivația în muncă și performanța individuală pot fi îmbunătățite substanțial dacă există o potrivire adecvată între angajat și postul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dezvoltat în ultimii treizeci de ani teoria, extinzându-i aplicabilitatea în domenii precum educația, sănătatea, exercitarea rolurilor de părinte, sportul, sănătatea mentală, mediul organizațional. Teoria este definită de autori ca o teorie generală a motivației, ce integrează atât perspectiva teoriilor centrate pe nevoi (teoriile de conținut) răspunzând la întrebarea: ce determină și energizează comportamentul, cât și cea a teoriilor de proces (teorii cognitive), prin ilustrarea mecanismelor de activare și direcționare a comportamentului. Conceptele centrale ale teoriei sunt cele de motivație intrinsecă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în 1986 și consideră că obiectivele conduc la direcționarea atenției și a acțiunii (alegere), la mobilizarea consumului de energie (efort), la prelungirea efortului în timp (persistență) și la motivarea individului în dezvoltarea strategiilor relevante pentru atingerea lor (cogniția). Spre deosebire de teoriile centrate pe nevoi, care limitează viziune asupra omului la timpul prezent (pentru satisfacerea unui deficit curent și imediat), teoria stabilirii obiectivelor permite extinderea viziunii în viitor, prin mecanismele cognitive până la limita capacității de gândire a fiecărei persoane. Principalele caracteristici ale obiectivelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
stabilirea obiectivelor este participativă, dificultatea obiectivelor este mai ridicată comparativ cu situația în care obiectivele sunt stabilite unilateral de o instanță externă (șef); f) atunci când sarcina este complexă și ambiguă, stabilirea obiectivelor de învățare este mai eficientă decât stabilirea obiectivelor centrate pe rezultate. În astfel de situații efectul motivator al obiectivelor dificile îi poate determina pe angajați să lucreze "mai intens", în condițiile în care aceștia trebuie să lucreze "mai isteț" (Winters și Latham, 1996); g) nu există diferențe asupra efectelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ale cercetării actuale: justiția organizațională, ciclul înaltei performanțe, factorii dispoziționali și studiile interculturale. Ambrose și Kulik (1999) fac o evaluare a studiilor despre motivația în muncă publicate în anii '90 și realizează o radiografie a stadiului cercetării din acest domeniu. Centrându-se pe studiile publicate între 1990-1997, care au avut ca subiect motivația în muncă, cei doi autori identifică un grup tematic al "vechilor prieteni" și unul al "noilor fețe". Astfel, temele tradiționale ale cercetării motivației se regăsesc și în literatura
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
direcții: i. elaborarea modelelor teoretice integrate, deoarece multe dintre tehnicile de motivare au un caracter aditiv ii. dezvoltarea cercetărilor privind diferitele grade de contingență asociate teoriilor, deoarece factorii contextuali pot diminua sau amplifica aplicabilitatea teoriilor și iii. dezvoltarea modelelor teoretice centrate pe grup. Latham și Pinder (2005) fac o amplă analiză a literaturii despre motivația în muncă publicată între 1993 și 2003 și concluzionează că cele mai importante abordări care s-au dezvoltat în ultimii treizeci de ani sunt: justiția organizațională
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
procesului de selecție a articolelor primite. Din 56 de lucrări, au fost selectate șase care "par să ofere idei noi, folositoare și intuiții (insights) despre direcțiile viitoare ale dezvoltării teoretice a domeniului". Primul articol (scris de Locke și Latham) se centrează pe dezvoltarea unei metateorii a motivației muncii. Cel de-al doilea (Fried și Slowik) prezintă modul în care factorii legați de timp pot influența procesul de stabilire al obiectivelor și performanța în muncă. Seo, Barrett și Bartunek se centrează pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se centrează pe dezvoltarea unei metateorii a motivației muncii. Cel de-al doilea (Fried și Slowik) prezintă modul în care factorii legați de timp pot influența procesul de stabilire al obiectivelor și performanța în muncă. Seo, Barrett și Bartunek se centrează pe modul în care sentimentele și afectivitatea influențează direcția, intensitatea și persistența comportamentelor, valorificând teoriile psihologice și neurobiologice. Cel de-al patrulea articol (Kanfer și Ackerman) prezintă implicațiile îmbătrânirii asupra motivației la locul de muncă, pornind de la teoriile dezvoltării adulților
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
comise de evaluatori (Barclay și Harland, 1995). 2. În selecția de personal cele mai importante aspecte procedurale sunt focusarea pe conținutul postului și calitatea tratamentului interpersonal. Un proces de selecție este perceput ca fiind corect atunci când include criterii de selecție centrate pe post. (Gilliland, 1995). 3. În promovarea personalului un sistem consecvent și acurat face ca acesta să fie perceput drept corect (Reiley și Singer, 1996). 4. În menținerea disciplinei, corectitudinea este obținută atunci când metodele de pedepsire sunt considerate echitabile și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
manageri, studenți, ingineri, cercetători) din opt țări (Statele Unite, Canada, Australia, Caraibe, Anglia, Germania, Israel, Japonia). Dacă între anii 1960 și 1980 au fost cercetate două caracteristici ale obiectivelor și anume dificultatea acestora și nivelul specificării, după 1990 studiile s-au centrat asupra strategiilor utilizate de subiecți pentru atingerea obiectivelor cu nivele diferite de complexitate (Latham, 2007). Latham și Locke propun în anul 1990 un model comprehensiv numit "ciclul înaltei performanțe" (figura 10). Modelul este considerat o metateorie care urmărește integrarea relației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivelor, performanța individuală, recompense, satisfacția în muncă și atașament (Humphreys și Einstein, 2004). Selden și Brewer (2000) consideră că modelul este unul promițător deoarece integrează rezultatele cercetărilor anterioare, include concepte care au semnificații practice și manageriale și urmărește armonizarea perspectivelor centrate pe individ cu cele centrate pe influența mediului. Fig. 10. Ciclul înaltei performanțe (după Latham, 2007, p. 81) Schema logică este una de tip inductiv și integrează relațiile cauzale confirmate prin cercetări care valorifică mai multe teorii ale motivației (teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în muncă și atașament (Humphreys și Einstein, 2004). Selden și Brewer (2000) consideră că modelul este unul promițător deoarece integrează rezultatele cercetărilor anterioare, include concepte care au semnificații practice și manageriale și urmărește armonizarea perspectivelor centrate pe individ cu cele centrate pe influența mediului. Fig. 10. Ciclul înaltei performanțe (după Latham, 2007, p. 81) Schema logică este una de tip inductiv și integrează relațiile cauzale confirmate prin cercetări care valorifică mai multe teorii ale motivației (teoria expectanței, teoria social-cognitivă, teoria controlului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
provocatoare cresc satisfacția angajaților direct și independent de stabilirea obiectivului; 7. atunci când angajatul nu dispune de cunoștințele sau abilitățile necesare realizării unei sarcinii noi este mai eficientă stabilirea unui obiectiv de învățare, specific și dificil și nu stabilirea unui obiectiv centrat pe rezultate; acest al doilea tip de obiectiv este eficient doar atunci când angajatul are cunoștințele și abilitățile necesare solicitate de atingerea obiectivului; 8. obiectivele de învățare sunt mai eficiente decât obiectivele centrate pe rezultate atunci când angajații trebuie să descopere modalități
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
specific și dificil și nu stabilirea unui obiectiv centrat pe rezultate; acest al doilea tip de obiectiv este eficient doar atunci când angajatul are cunoștințele și abilitățile necesare solicitate de atingerea obiectivului; 8. obiectivele de învățare sunt mai eficiente decât obiectivele centrate pe rezultate atunci când angajații trebuie să descopere modalități de a depăși obstacolele generate de colegi; 9. atunci când posturile sunt supraîncărcate efectele motivatoare ale stabilirii obiectivelor nu se manifestă; 10. feedback-ul are rolul de a crește performanța și conduce la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
12). Concluziile acestor studii arată faptul că nu există un set universal de motivatori, există variații ale intensității nevoii de realizare, iar etica muncii este determinată cultural (Ambrose și Kulik, 1990). Cea de-a doua grupă de studii s-a centrat asupra sistemelor de recompense indicând necesitatea reevaluării, îndeosebi în companiile multinaționale, a principiilor de recompensare a angajaților din țări diferite sub aspect cultural. Cea de-a treia grupă cuprinde testări ale modelelor teoretice în spații culturale diferite: Kilbourne și O
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
propriu de operaționalizare a conceptului de motivație. În primul subcapitol este prezentată metodologia de măsurare a motivației, așa cum este ilustrată de literatura de specialitate. Cel de-al doilea subcapitol cuprinde modelul operațional pentru evaluarea motivație muncii. Prezentarea aplicației practice se centrează pe metodologia de lucru și cadrele de analiză și interpretare a rezultatelor. 6.1. Metode și tehnici utilizate pentru măsurarea motivației Demersurile de măsurarea motivației în muncă reflectă cel mai bine nivelul de dezvoltare a cercetării în acest domeniu, cumulând
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației este cea întemeiată pe utilizarea mai multor modele teoretice. O serie de autori (Latham, 2007; Anderson, 2007; Northcraft, 1983), afirmă că teoriile motivației (teorii de rang mediu, în accepțiunea lui Merton) nu sunt în mod necesar contradictorii, ci se centrează pe diferite aspecte ale proceselor motivaționale. Northcraft consideră că diversitatea teoriilor motivației rezultă din faptul că fiecare tratează o piesă diferită dintr-un "puzzle motivațional". Modelele teoretice sunt văzute mai degrabă drept complementare, decât concurente: "poate nu este nevoie de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de operaționalizare integrează patru teorii ale motivației, dintre care trei centrate pe nevoi (teoria ierarhiei nevoilor, teoria motivație-igienă, teoria nevoii de realizare) și o teorie de proces (teoria echității). Teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă sunt integrate sub forma unui model combinat, care măsoară agregat factorii igienici și nevoile primare ale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
au fost interviurile semi-structurate individuale face to face și scala R-P-A. Interviurile au fost realizate la sediul beneficiarilor, în timpul programului de lucru, după o programare prealabilă. 6.4.1. Modelul combinat Maslow Herzberg Pentru depășirea rigidității celor două modele teoretice centrate pe nevoi (ierarhia nevoilor elaborată de A. H. Maslow și teoria motivație-igienă elaborată de F. Herzberg), în evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial s-a utilizat un model teoretic combinat. Modelul combinat Maslow-Herzberg are rolul de a valorifica
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și metodologică a aplicației, care a fost subscrisă unei abordări calitative și de explorare. Nu s-a urmărit măsurarea și analiza cantitativă a nivelului motivației și nici generarea de rapoarte statistice la nivelul întregii organizații. Dimpotrivă, întregul demers s-a centrat pe profilul individual al fiecărui angajat evaluat și pe elaborarea unor planuri personale pentru creșterea motivației în muncă. O serie de concluzii, pot fi însă desprinse, pentru cele trei nivele ierarhice manageriale. Prin aplicarea modelului Herzberg-Maslow s-a constatat saturarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
demers sunt multiple, așa cum s-a constatat și în urma procesului de evaluare a staff-ului managerial din organizațiile brașovene. Pot fi identificate trei tipuri de limite: conceptuale, pragmatice și metodologice. Limitele conceptuale sunt date de nucleul teoretic al modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru a putea satisface factorii motivaționali (Herzberg) și/sau pentru a activa nevoile de tip superior (Maslow) organizațiile trebuie să satisfacă mai întâi factorii igienici (Herzberg
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
am inventa la noi, pe Wall Street, aici în Senegal". Toate cele cinci modele teoretice au condus la o radiografiere a deficitului motivațional și la identificarea intervențiilor necesare creșterii energiei motivaționale. Caracterul "tehnicilor de motivare" a fost unul preponderent reparatoriu, centrat pe eliminarea surselor de insatisfacție. Pe termen scurt aplicarea de către șefii direcți a recomandărilor rezultate din evaluarea motivației subalternilor a reprezentat o soluție pentru organizațiile beneficiare, dar aceste cercetări nu au putut depăși viziunea hedonistă, limitată și individualistă asupra angajatului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
propozițiile de bază este pusă sub semnul întrebării. Confirmarea empirică pentru teoriile clasice este una foarte slabă, dar acest lucru nu a condus la scoaterea lor din manuale sau la scăderea frecvenței de prezentare. Un alt element, comun îndeosebi teoriilor centrate pe nevoi, este cel al tendinței de simplificare și chiar distorsiune a propozițiilor fundamentale. Ampla circulație a acestor teorii și aplicarea în domenii variate au dus la pierderea unor elemente din nucleul dur al teoriei sau la echivalări ce contravin
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]