2,563 matches
-
de George San Marin și bătut. Această agresiune a pricinuit o mare fierbere în tot Bucureștiul și a mișcat adânc cercurile politice. Deoarece C. Stoicescu erea liberal iar Blaremberg din opoziție, partidele politice s-au luat la harță pe această cestiune, iar la judecată cei mai mari advocați ai timpului precum: Gheorghe Vernescu, Petre Grădișteanu, Nicolae Fleva, Iancu Lahovary, C. Arion, Tache Ionescu, V. Missir etc. etc. au pledat fie de o parte, fie de alta. în vederea marii afluențe de public
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în marele complet, iar Camera cu toate băncile pline. Discursul lu Tache Ionescu a fost pretențios și rece. A fost cel mai slab discurs din toată cariera sa politică, un discurs-program cu care pusese la cale, în mod sumar, toate cestiunile mari. După ce și-a sfârșit cuvântarea, Mihail Kogălniceanu a venit repede la tribuna presei - care în vechiul local al Camerei era la nivelul incintei. Kogălniceanu erea furios și, după obiceiul său, mustăcea enervat. — Ăsta nu a fost discurs demn de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
agenților guvernului pentru violarea secre tului scrisorilor și depeșelor încredințate poștei și telegrafului. Art. 26. Românii au dreptul d-a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizațiune prealabilă. Această dispozițiune nu se va aplica și întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul supuse legilor polițienești. Art. 27. Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează exercițiul acestui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
doritori de a contribui la aceasta, primesc opiniunea exprimată de comitele Șuvaloff și care pare că întrunește asentimentul majorității. Lordul Beaconsfield zice că nu are nici o obiecțiune de făcut dacă toți plenipotențiarii sunt de acord. Președintele constată că asupra acestei cestiuni importante înțelegerea s-a stabilit din fericire și ședința este ridicată la orele patru. protocolul nr. 9 Ședința de la 29 (17) iunie 1873 [...] D-nii Delyannis și Rangabé retrăgându-se, Congresul, având la ordinea zilei Art. V și Art. XIX al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
protocolul nr. 9 Ședința de la 29 (17) iunie 1873 [...] D-nii Delyannis și Rangabé retrăgându-se, Congresul, având la ordinea zilei Art. V și Art. XIX al Tratatului de la San Stefano, privitor la România, începe examinarea acelor articole. Lordul Salisbury, reamintind cestiunea pusă în ședința precedentă, propune de a se lua rezoluțiunea dacă reprezentanții României vor fi ascultați de către Congres. Pentru Excelența-Sa, înalta Adunare, după ce a ascultat delegații unei națiuni cari reclamă niște provincii străine, s-ar arăta echitabilă ascultând și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi bine să nu se înmulțească dificultățile ce această înaltă Adunare găsește în opera sa de pacificare, prin admiterea delegaților români, a căror reclamațiuni, cunoscute de mai nainte, nu par de natură a înlesni buna înțelegere; cu toate acestea, deoarece cestiunea a fost pusă înainte, d-sa se crede dator a o supune sufragiului colegilor săi. Comitele Șuvaloff stabilește deosebirea ce există între Grecia, stat independent, și România, a cărei independență nu este încă recunoscută de către Europa. Ar fi mai multă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
interes va înlesni aderarea României la deciziunea Congresului, oricare ar fi dânsa. Obținându-se voturile Angliei și Italiei, președintele se adresează la d-nii plenipotențiari ai Rusiei. Principele Gorceacoff declară că se unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
personală asupra acestui punct, dar dorește să afle dacă reprezentanții altor puteri consideră independența României ca legată de recunoașterea de către acest principat a Tratatului de la San-Stefano, în totalitate, și dacă nu privesc prin urmare ca legate una de alta ambele cestiuni, de independență și de măriri teritoriale. Comitele Corti observă că preliminariele Tratatului de la San-Stefano au fost făcute între Eusiș și Turcia și că România nu a putut să ia parte la aceste prelimi nări, fiind pusă sub suzeranitatea Porții. Excelența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un serviciu, nefiind dânsa în stare de a executa lucrările pentru liberul acces a gurii de la Sulina. De atunci Comisiunea europeană a Dunării a executat mari lucrări care au avut de rezultat avantage importante pentru comerțul lumii. Alteța-Sa, considerând cestiunea sub alt punct de vedere, amintește că la 1856 Basarabia a fost legată numai de Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la Paris și, fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
strein căruia, altmintrelea, Alteța-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune și speră că lordul Beaconsfield nu va persista asupra obiecțiunilor sale când Excelența-Sa va fi încredințată că libertatea Dunării nu va fi lovită deloc prin retrocesiunea Basarabiei. Comitele Șuvaloff zice că, dacă a înțeles bine observațiunile d-lui prim-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
renunțe la un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel puțin o ingerință în libera navigațiune a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel puțin o ingerință în libera navigațiune a fluviului. În fine, ea oferă, în schimb, României un teritoriu mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
va persista a trăi pe pământurile unui mare Imperiu, care se vede în drept de a revendica un petec din vechiul său teritoriu. Comitele Șuvaloff este foarte încredințat că România însăși, ca și Europa întreagă, are interes a vedea această cestiune rezolvată în sensul aspirațiunilor legitime ale Rusiei. Principele Gorceakoff dorește a adăuga o observațiune relativă la valoarea schimbului. România n-ar obține, numai după un război la care a luat parte, independința și dărâmarea fortărețelor cari-i amenințau siguranța. În favoarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca Babadaghul și un bun port de comerț pe Marea Neagră. Guvernul Imperial al Rusiei este hotărât deci nu numai de a menține un drept, dară a se pune pe calea echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei decât pacea statornică a Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu care nu atingea deloc puterea unui Imperiu așa de mare. Principele de Bismarck cugetă că opera Congresului ar fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Stat independent și aliat. De altmintrelea, chiar de la începutul campaniei, Rusia a încheiat cu România o convențiune prin care i-a garantat foarte lămurit integritatea actuală a teritoriului românesc. Această garanție se ceruse și șe acordase atunci pe când nu era cestiune decât despre trecerea armatelor imperiale prin România. S-ar fi crezut că ea are să se întemeieze cu mult mai bine în ziua când, la chemarea însăși a Rusiei, concursul națiunii române devenea mai pozitiv și se prefăcea într-o efectivă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai complecte, dorește astăzi ca Congresul să pronunțe anexarea Dobrogei la România și în același timp, conform cu opiniunea exprimată de d. Waddington, să se acorde o extensiune de frontieră a Dobrogei între Silistra și Marea Neagră. Această deciziune ar facilita soluțiunea cestiunii prezinte. Comitele Corti dorește a uni apelul Italiei cu acel făcut de plenipotențiarii francezi. Excelența Sa, exprimând speranța că românii se vor resigna la retrocedarea Basarabiei, susține că ar fi drept de a li se da o mai mare întindere de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mult redus. Principele Gorceakoff dorește cel puțin a cunoaște ce teritorie se au în vedere. Președintele întreabă dacă înalta Adunare este de părere ca discuțiunea liniei de frontieră să se facă în ședință plenară. Principele Gorceakoff exprimă dorința ca această cestiune să fie terminată în prezenta ședință. O discuțiune urmată în detaliu, în sânul unei comisiuni, ar fi prea înceată; ar fi preferabil a se hotărî pe dată, chiar cu prețul vreunui act de generozitate din partea Rusiei. Comitele Șuvaloff, spre răspuns
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și Excelența Sa crede că în triunghiul ce pleacă de la răsărit de Silistra spre a atinge fruntaria actuală ar putea să fie consimțită o oarecare sporire de teritorii de către guvernul său. Principele de Bismarck dorește, ca și principele Gorceakoff, ca această cestiune să poată fi terminată astăzi; ar fi fericit dacă sporirea propusă, și a cărei acceptare ar garanta unanimitatea Congresului în favoarea independenței române, ar satisface pe români. Pe de altă parte, opera Congresului n-ar putea fi, după opiniunea sa, durabilă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu veniturile teritoriului ce-i va fi definitiv anexat. 3. Pentru tot teritoriul cedat, România este substituită drepturilor și obligațiunilor Sublimei Porți în ceea ce privește antreprizele de lucrări publice și altele de același fel.“ Președintele observă că Congresul nu poate discuta aceste cestiuni în ședință plenară și Congresul decide trimiterea propunerilor d-lui prim plenipotențiar al Turciei la comisia de redacțiune. Caratheodory-Pașa, având în vedere cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
antreprizele de lucrări publice și altele de același fel.“ Președintele observă că Congresul nu poate discuta aceste cestiuni în ședință plenară și Congresul decide trimiterea propunerilor d-lui prim plenipotențiar al Turciei la comisia de redacțiune. Caratheodory-Pașa, având în vedere cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele, ar trebui să se suprime
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acest număr precum și aceea a drepturilor românilor în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la prima fază, adică la recunoașterea independinței Principatului. Lord Salisbury aprobă această propunere și președintele crede că, în adevăr, aceste cestiuni particulare nefăcând nicicum parte din obiectul discuțiunilor Congresului, rămân de dezbătut între Turcia și Principatul român. Congresul decide că finele 1-ului aliniat al Articolului V este suprimat. Un schimb de idei are loc asupra celui de al 2-lea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
țermurene ale acestei părți de fluviu vor acorda toate facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că acest text constituie o legislațiune întreagă ce nu se poate accepta în detaliele sale la prima lectură. Excelența Sa consideră cestiunea ca foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]