3,123 matches
-
pentru a reconcilia ceea ce ține de intelect și ceea ce ține de munca manuală", devreme ce "nu există concept cibernetic care să nu se transforme în mașină și nici ma-șină artificială care să nu provoace o nouă reflecție asupra conceptelor cibernetice". Robin își încheia expunerea printr-o între-bare: "E, oare, posibil ca un partid politic, un sin-dicat muncitoresc, o organizație profesională să nu aibă în preajmă informaticieni și ciberneticieni capabili să clarifice deciziile pe care partidul, sin-dicatul sau organizația sînt chemați
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a introdus sistemul binar și care era însărcinat cu fabricarea primei mașini de calcul franceze. Couffignal avea multe calități, dar nu era considerat un personaj central al ciberneticii deoarece nu a fost prospectiv. Era un mate-matician-mecanic, se ocupa de relații cibernetice simple, dar refuza tot ce era prospectiv. B.C. Într-unul din articolele sale, Méthodes et critiques de la cybernétique (Metode și critici ale ciberneticii), Couffignal îl critica pe Norbert Wiener, considerat fondatorul ciberneticii, pentru ideea de a dori să facă mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că era adevărat. B.C. Cibernetica înseamnă pentru dumneavoastră efect retroactiv? J.S. E anti-hazardul. E tot ceea ce face ca lucrurile să se desfășoare în mod sistematic. În fiecare clipă, acțiunea ce se petrece depinde de fenomenul în curs. Un sistem e cibernetic în opinia mea dacă are o finalitate bine definită și dacă se întoarce în mod constant spre ea, oricare ar fi evenimentele aleatorii ce se produc. Cînd trimiteți o rachetă ca să atace un avion, ea își fixează obiectivul detectînd avionul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tir antiaerian. Puteau fi puse în funcțiune, însă nimeni nu știa precis cum merg, nici măcar cei care le furnizau. B.C. Americanii nu precizaseră cum funcționează? J.S. Nu, și Paul Idatte s-a consacrat aflării acestui lucru. El a reconstituit schemele cibernetice. Printre celelalte persoane interesate de ci-bernetică se aflau și matematicianul Robert Vallée și ziaristul Albert Ducrocq. Pierre de Latil a găsit foarte repede esența problemei. Și Léon Delpech s-a interesat de cibernetică. Era filosof și a fost președintele Asociației
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
problemei. Și Léon Delpech s-a interesat de cibernetică. Era filosof și a fost președintele Asociației franceze de cibernetică. Eu personal am trăit cibernetica timp de zece ani, pînă în 1970, după care a trebuit să pun punct cercetărilor mele cibernetice din motive financiare. Încercasem să construiesc sisteme care să se auto-organizeze în funcție de propriile posibilități și ținînd cont de mediu. Elaborasem un sistem care se reorganiza singur, care își schimba finalitatea și care lua o decizie diferită atunci cînd condițiile exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ministerul Industriei, pentru a afla dacă dezvoltarea tehnologică a întreprinderilor mici și mijlocii poate să constituie un element care să permită lupta împotriva șomajului. Concluzia mea e radicală: nu! Acum mă aflu la Vannaire și continui un studiu sistemic și cibernetic despre problema șomajului. Trebuie înțeles faptul că micile IMM-uri nu sînt omogene: dacă sînt specializate în tehnologiile avansate, au ne-voie de materie cenușie, și nu în sectorul astă se creează locuri de muncă. Apoi, un întreg sector din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vedeam mai degrabă ca pe un mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul lor esențial mă învățau despre ansamblul biologic și, în special, domeniul neurocerebral. Lucrurile deveneau complementare pentru mine. B.C. Criticați anumite metode cibernetice ? E.M. Nu, eram critic față de cibernetică pe cînd o cunoșteam superficial; am descoperit apoi scrierile lui Wiener etc. La începutul Grupului celor Zece, ideologia grupului era, în opinia mea, insuficientă. Prima idee a lui Robin era logică în privința mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ce cauzează și condiționează problema de rezolvat. Cu ajutorul modelelor se poate simula realitatea și se poate rezolva mai departe problema în cauză, prin procesarea informațiilor și variabilelor care intervin. Managementul sistemic abordează organizația ca un ansamblu unitar, iar limbajul matematic, cibernetic și informatic permite exprimarea concisă, comodă, cuantificată a elementelor sistemului organizației. Modelele și tehnicile cantitative nu pot fi însă utilizate în analiza aspectelor umane și comportamentale ale organizației, acestea neputând fi transpuse în modele. 3 Reprezentanți: Chester Barnard, Peter Drucker
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
grijă. El trebuie să reprezinte centrul de focalizare al tuturor situațiilor de învățare și în același timp, să canalizeze eforturile în raport cu cerințele de integrare pe itinerarii de formare în meserie/specializare. e. Condițiile de acces în modul formează, în limbaj cibernetic, „sistemul de intrare a modulului“. De regulă, condițiile de acces privesc rezultate ale pregătirii anterioare care se raportează la cunoștințele/deprinderile/atitudinile ce se cer formate ulterior. Sistemul de intrare în modul trebuie să precizeze: - obiectivele generale și specifice pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Polirom, Iași, 2006; Robert Terente, Roman Eliza, Virtuțile haosului, All, București, 1998; Sagan Carl, Balaurii raiului. Considerații asupra inteligemței umane, Elit, București, 1999; Scarlat Emil, Chiriță Nora, Sisteme cibernetice ale economiei de piață, Editura Economică, București, 1997; Schumpeter Joseph, History of economic analysis, George Allen and Unvin, London, 1954; Selznik Philip, Leadership in Administration, Harper and Row, New York, 1957; Soros George, Criza capitalismului global, Polirom, Iași, 1999; Soros George
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care formează o entitate supraindividuală, definită prin relațiile dintre indivizi și normele care reglementează aceste relații. Datorită caracterului complex al structurilor interne, al relațiilor de interdependență care se stabilesc între populație și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
semnificativă anunțarea sfârșitului modernității și al însemnelor sale, din L'échange symbolique et la mort, precum și dezvoltarea caracteristicilor noii ere prin distanțarea de modul de producție, de economia politică, de linearitatea discursivă, care conduc cercetarea în domeniul mass-media, al modelelor cibernetice și al simulării. Baudrillard afirmă un set de concepte-cheie ale modernității care au ajuns la sfârșitul lor și pe care nu intenționează să le restaureze, ci să le transgreseze: "Sfârșitul muncii. Sfârșitul producției. Sfârșitul economiei politice. Sfârșitul dialecticii semnificat/semnificant
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ieși din criza reprezentării, trebuie să introducem realul în repetiție pură"441, să facem vid în jurul său pentru a crea, astfel, privirea pură, lipsită de obiect. Dacă suprarealismul este văzut ca o etapă hot și fantasmatică, hiperrealismul este cool și cibernetic, producând euforia simulării. 5.1.2. Hiperrealitate și iluzie O altă distincție importantă este aceea dintre hiperrealitate și iluzie excesul de realitate la care trimite primul concept nu înseamnă echivalarea acestuia cu iluzia; dimpotrivă, susține Baudrillard, iluzia este un indiciu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât forma primară. În sfârșit, nu mai este fundamentală reproducerea serială, ci modularea, nu echivalențele cantitative, ci comutarea termenilor nu legea comercială, ci legea structurală a valorii"463. Simulacrul de ordinul al treilea este configurat din punct de vedere operațional, cibernetic, după modelul codului genetic. În acest stadiu, transcendența este complet anulată; mutațiile produse de dezvoltarea tehnică au făcut ca întreg sistemul să abolească mitul originii, dar și al referențialității, și deși acest proces pare unul nou, el este determinat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de lectură. Dar atenție: de fiecare dată voi sunteți constant selecționați și testați de mediul însuși"464. De altfel, întreaga societate pare a fi alcătuită pe modelul codurilor și modelelor ce induc un dualism al polilor după principiul binarității codului cibernetic, iar Baudrillard declară dispariția retoricii oglinzii și a retoricii verticalității, din moment ce totul se pare că se desfășoară într-o orizontalitate lipsită de transcendență. Importanța teoriei simulacrelor, dar mai ales a descrierii trecerii de la simulacrul de ordinul doi la cel de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă o provocare adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură"569. De aici trebuie extrasă drept cheie a înțelegerii operei sale postularea fundamentală a polemos-ului, care este extins și la nivelul stilului și scriiturii sale, ca o provocare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vizează crearea spațiului financiar global, deoarece prima și c ea mai importantă consecință a globalizării producției a fost detașarea banilor de spațiul teritorial național. O mare cantitate de bani se mișcă astăzi în așa numitul „spațiu global“ sau în „spațiul cibernetic al computerelor bancare“ . Dezvoltarea noilor instru mente financiare, dereglementarea piețelor fina nci are și expansiunea bănci lor și a altor instituții financiare internațio nal e au creat un sistem financiar global funcțional, care se bazează pe mișcarea lib eră a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
poporul american în lupta împotriva terorismului în încercarea de instaurare a democrației într-un stat fundamentalist ca Irakul. Acest mit s-a manifestat puternic și în cultura populară americană, prin crearea unor eroi imaginari precum Superman și Batman (precursorii eroului cibernetic de mai târziu). Concepuți prin anii '40-'50 în cărțile de benzi desenate, ei sunt preluați de in-dustria cinematografică în scopul reprezentării visului american celui mai prețios, și anume lupta împotriva răului și pedepsirea răufăcătorilor. Acestora li se poate adăuga
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o descrie ca o semioză identitară în care artificialul devine obiect al dorinței 129. Astfel, naturalul este treptat înlocuit de artificial, care devine scop în sine și conduce la apariția unei lumi tehnologice populate de roboți și umanoizi, de organisme cibernetice masculine și feminine 130. Aceste organisme artificiale creează în ultimă instanță o hiperrealitate care amenință să distrugă realitatea "organică" a lumii noastre, încurajând dezvoltarea a ceea ce Mary Rogers numește "trupuri de plastic" și "suflete de plastic"131. Deși creată inițial
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Society", în Jack Nachbar și Kevin Lause (ed.), op.cit., p. 226. 129 Vezi Jean Baudrillard, For a Critique of the Political Economy of the Sign, St. Louis, MO, Telos Press, 1981, p. 28. 130 Pentru o analiză detaliată a organismelor cibernetice (cyborgs), vezi Mike Featherstone și Roger Burrows, ,,Cultures of Technological Embodiment: An Introduction", în Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.), Londra, Sage Publications, 1995, pp. 1-19; de asemenea, vezi Jon Stratton, The Desirable
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Publications, 1995, pp. 1-19; de asemenea, vezi Jon Stratton, The Desirable Body: Cultural Fetishism and the Erotics of Consumption, New York, Manchester University Press/St. Martin's Press, 1996, pentru o descriere interesantă și o analiză a ceea ce numim ,,gynoids", organisme cibernetice construite artificial și menite să înlocuiască femeia. 131 Mary F. Rogers, op. cit., pp. 113-155. 132 Marilyn Ferris Motz, ,,I Want to Be a Barbie Doll when I Grow Up: The Cultural Significance of the Barbie Doll", în Christopher D. Geist
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
media este o problemă ce ține de experiența și darul fiecărui comunicator religios în parte. Ca problematică de studiu însă, este necesară o abordare interdisciplinară a impactului pe care îl are spiritualitatea asupra vieții omului în această eră a comunicării cibernetice. Este unanim acceptat că factorul religios, spiritual are un impact imens asupra ființei umane, însă filtrarea lui, comunicare lui prin intermediul mijloacelor de comunicare este o chestiune care, cu siguranță, va face obiectul unor studii sociologice, psihologice, teologice care vor preocupa
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
jurnalismul online va deveni un motor economic la fel de puternic ca presa scrisă sau televiziunea?". Nu este de mirare că discursul în general are tendințe clare de adaptabilitate la limbajul on line, multe dintre cuvintele folosite în mod curent în limbajul cibernetic fiind incluse în vocabularul cotidian. Dacă discursul religios va reuși să își păstreze strălucirea arhaică și în același timp să se folosească de noile tendințe, istoria discursiv-religioasă va reuși, peste timp, să ofere un răspuns. a. Tehnicismul și mișcarea discursiv-religioasă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sau probabilistice), fiecare componentă a sistemului fiind totodată receptor și sursă de informație. La baza funcționării oricărui sistem stă, deci, triada substanță-energie informație. Modelul este un sistem similar celui studiat (dar cu anumite limite) și poate fi abstract (matematic, logic, cibernetic etc. ) sau real (mecanic, electric, hidraulic etc). Abordarea cibernetică a unui sistem (adică studiul relațiilor funcționale dintre sistem și mediu ca și dintre elementele sale componente, precum și comanda și controlul acestor funcții) implică mai multe etape: abstractizarea, analogia, modelarea și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
întreprinderilor mass-media din lume (chiar și din România) se impune ca un argument în acest sens; dar, la fel de adevărat este și că informația nu este numai un bun economic, ci și unul cultural. De fapt, în afară înțelesului sau pur cibernetic, informația are, daca nu greutate culturală, în sensul vechi, elitist, al culturii, cel putin conotații culturale. Absolutizarea aspectului economic al informației (unul minor, în fond) stă la baza argumentului pernicios pe care îl folosesc foarte des persoanele de decizie din
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]