2,672 matches
-
vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
înființat după 1812, cu excepția satului Scurtești, care exista dinainte, fiind ars în timpul Războiului Ruso-Turc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Scurtești", făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din cătunele Atârnați, Băjani, Ciocârlia, Dâmbroca, Focșănei, Scurtești, Stâncești și Vadu Pașii, cu o populație totală de 2570 de locuitori. În comuna Scurtești funcționau două școli cu un număr total de 146 de elevi una la Scurtești și una la Vadu Pașii și 3 biserici
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
aceeași componență, în plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 4095 de locuitori. În 1931, s-a format comuna Vadu Pașii, din satele Vadu Pașii și "Principele Carol", comună ce funcționa și în 1943. Comuna Scurtești a rămas cu satele Ciocârlia, Dâmbroca, Scurtești și Stăncești, în vreme ce alte câteva sate din extremitatea vestică, Băjani, Focșănei și Gura Câlnăului, au format comuna Focșănei. După război, comuna Focșănei a fost inclusă și ea în noua comună Vadu Pașii. În 1950, comunele Vadu Pașii și
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Ciocârlia este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciocârlia (reședința) și Cotorca. Comuna se află în nord-vestul județului, la nord de orașul Urziceni și la sud de limita cu județul Buzău. Este traversată de șoseaua națională DN2
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
Ciocârlia este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciocârlia (reședința) și Cotorca. Comuna se află în nord-vestul județului, la nord de orașul Urziceni și la sud de limita cu județul Buzău. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de Buzău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
reședința) și Cotorca. Comuna se află în nord-vestul județului, la nord de orașul Urziceni și la sud de limita cu județul Buzău. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de Buzău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocârlia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,42%). Pentru 5,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,92%). Pentru 5,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița, iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi. În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița, iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi. În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni. În 1989, s-
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni. În 1989, s-au desființat comunele suburbane, iar comuna Ciocârlia a fost subordonată din nou județului Ialomița.
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație cerb. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miroslava se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
aprilie 2011 și a demarat procedurile de reatribuire a proiectului. Ministrul Anca Boagiu a promis că tronsonul Medgidia-Constanța va fi dat în exploatare în 2011, urmând să fie terminat în anul următor; astfel, la 29 iulie 2011, porțiunea dintre Murfatlar (Ciocârlia de Sus) și Constanța Vest a fost dată în folosință pe o singură bandă pe sens, iar după alte două luni pe ambele sensuri. În toamna lui 2011, 166 km din autostradă erau complet operaționali, iar din luna iulie 2012
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița, popândăul și mai rar veverița, mistrețul sau porcul sălbatic și căprioara. După recensământul din 2002, comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Mircea Horia Simionescu, care au îmbogățit această specie literară și au acordat poeticii jurnalului o atenție specială. Scriitorii contemporani au dat și ei atenție acestei specii, fiind publicate pînă în prezent jurnalele lui Paul Goma, Monica Lovinescu, Mircea Zaciu, Livius Ciocârlie, Ioana Em. Petrescu, Gabriela Melinescu, Mircea Cărtărescu etc. Cu siguranță că viitorul ne rezervă încă surprize în privința manuscriselor jurnalelor unor personalități din viața culturală și literară, întîmpinate întotdeauna cu curiozitate și bucurie de cititori. Uneori, din pricina faptului că persoanele și
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o potecă de legătură marcată cu triunghi roșu până sub Vârful Ciocârlia (2025 m), unde întâlnește drumul marcat cu bandă galbenă ce urmează linia telefonică până la cabana Babele. Durata traseului este de aproximativ 5 ore. Traseul Bușteni-cantonul Jepi este recomandat de parcurs doar vara. Ciupercile de piatră numite „Babele” — monumente ale naturii
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris"), ciocârlia ("Alauda arvensis L."). Masculii își marchează teritoriul, înălțându-se spre cer sus de tot cântând melodios și variat pentru a se lăsa apoi spre pământ frânând în trepte. Pe sol este tăcută și înaintează pe furiș. Este oaspete de vară
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
provine de la cuvântul <nowiki>"</nowiki>tântáv<nowiki>"</nowiki>. Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]