3,264 matches
-
și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e cu totul altfel decât Moșul ipostaziat de Coca Cola, e autentic: înalt, bine făcut, are o barbă impresionantă, gri, cămașă albă, lungă, cu motive finlandeze, o vestă roșie brodată cu același tip de modele, pantaloni tricotați din lână și cizme din blană de ren. Când mi-a spus mulțumesc și la revedere în limba română, m-a convins că e adevăratul Moș"529. Nightwish Din articolul La Sibiu, rockul. Jurnal metalic de călătorie, dedicat Festivalului ART-mania de la Sibiu, aflăm că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
am făgăduit. L-am luat în brațe, l-am dus afară, l-am așezat jos în solar și noi, restul, ne plimbam. Numai că, între timp, o jigodie de sergent major, s-a dus la el, și lovindu-l cu cizma, l-am auzit jignindu-l: „Mai trăiești, mă, mai trăiești ?” „Mai trăiesc, domnule sergent major !”, i-a răspuns politicos, cu mult bun simț, răbdător, omul Vasile Voiculescu, scriitorul. 10 Vestea eliberării lui V. Voiculescu, i-a venit telefonic, la 30
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
muntele și mânăstirea unde duhovnicea, a coborât la București la Alexandru Mironescu, bunul său prieten, profesor universitar, unde îl vor găsi și aresta oamenii securității. S-a predat singur, pentru că s-a vrut ca Rarăul să nu fie pângărit de cizmele și brutalitatea soldaților care îl căutau. Ieroschimonahul Daniil era numele său de preot și mare duhovnic, numele de stareț la mânăstirea Rarău din Munții Bucovinei, omul care nu a murit dar s-a lăsat omorât ca martir în penitenciarul de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în casă, s-a spălat și s-au pregătit să plece la școală. Mama n-a purtat niciodată pantaloni, dar în acea dimineață și-a tras pe sub fustă o pereche de pantaloni de-ai lui tata, i-a îndesat în cizme și, așa încotoșmănați, cu o lopățică în mână, au plecat spre școală, tata înainte, mama după el. Au despicat cărare cu piepturile și nu s-au plâns nimănui că nu s-au curățat drumurile. Și așa, zi de zi, an
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
calitate sufletească deosebită, fiind prietena cea mai bună a mamei. După o zi de alergătură prin tot satul, la tineri și bătrâni, la nașteri și copii, se oprea puțin la noi, pe seară, să se odihnească. Își scotea pantofii sau cizmele, după anotimp, la gura sobei și se așeza la taifas de o oră cu mama și bunica. Era severă și cerea disciplină de la toți, dar avea și un suflet de aur. Pe mine m-a învățat să torc, să țes
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
pulpe; pulpană, poala unei haine", v. CNRTL); rom. demiu "pardesiu gros, mai puțin călduros decât paltonul" < fr. [paletot sau pardessus (de)] demi[-saison] "idem" (DLR, v. CNRTL; după DEX, din fr. demi "jumătate", cuvânt care înseamnă și "halbă"; cf. demi-botte "cizmă cu carâmbul scurt, până la jumătatea gambei", demi-bas "ciorapi trei sferturi"); rom. gren "intensificare bruscă și temporară a vântului, uneori însoțită de ploaie" < fr. grain [de vent] "idem" (DEX); rom. havaiană "instrument muzical cu coarde asemănător cu chitara" < fr. [guitare] hawaïenne
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
motocicleta sa cred că e greu să nu ajungă pe oricine. Își scoate mănușile și mă roagă sa-i cedez locul la cric. Mă uit cu milă la pantalonii săi și în special nu pot să-mi iau ochii de la cizmele sale. După ce a trecut la cric, începe foarte calm să execute toată operația. În acest timp ține să se informeze asupra noastră, mai ales că a văzut că suntem străini. - Dar gangsteri aveți? - La noi, încep eu să-l lămuresc
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
aproape. Capul ăsta mic, părul argintiu, gâtul foarte lung, uniforma albă cu cordonul albastru-deschis îi dau un aer pe care nu-l pot defini, mistic și feminin totodată. Totuși, nu e nici popă, nici fată tânără, este un cuirasier. Poartă cizme și o sabie imensă pe care o ține între picioare. Aspectul lui mă amuză atât de tare, încât abia dacă mai privesc ce se întâmplă pe scenă. Și el profită de toate ocaziile să se întoarcă, pentru a mă studia
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Simplificând enorm, desigur, răspunsul se află în această atitudine a basarabenilor din Chișinău, atunci când îi abordezi pe stradă, sau în piață, sau în restaurant, sau la cafenea: "palma jandarmului român" ustură mult mai tare și mai durabil în memorie decât cizma kagebistului sovietic, dintr-un motiv pe cât de simplu pe atât de firesc: fiindcă ea vine de la "frate". Fratele nostru de peste Prut, deci. Acela care și către care, s-au clădit pentru scurtă vreme, scurtă cam cât viața florilor, arătoasele poduri
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
De câte ori oboiul intonează cântecul său naiv și vesel, ca o fată gătită pentru horă, fagotul cel stricat vine să-și sufle cele două note”. Deodată mișcarea se animă. Intervine un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans este de fapt secțiunea II (trio) a unui scherzo. El se va relua aidoma după repetarea secțiunii I, care se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
votul tău ar fi cel din urmă și cel mai important. Dar, una peste alta, ai satisfacția că șalăii politici au fost pentru un minut la degetul tău mic pătat cu ceară din ureche. Situația este cu totul alta în Cizmă. Oarecum oripilați de practicile noastre seculare, de care nu ne putem nicicând lepăda, catindații mascalțone au simțit potențialul electoral care zace în nespălarea noastră și au renunțat la discursul competițional clasic, manipulând în interes propriu ura civilizatului popor italian la adresa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
să nu mă acopere nămeții. În fine, sunt aproape de liftul de la marginea aeroportului, de-abia mai respir de oboseală. Departe, mama se tăvălește pe jos cu rivalul meu, ridicându-și picioarele albe în aer, mari, pline, cărnoase... încălțate cu niște cizme negre ce-i înghit pulpele până la genunchi, cum poartă când se duce la școală, prin noroi... parcă e goală acum... îi zăresc și brațele, și umerii, coatele, degetele fluturând dezordonat... Nu-i mai pasă de mine... Mă sufoc. Și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
criză acută de personalitate. Și-și umilește, prin ordin de sus, inclusiv angajații care, până atunci, Își făcuseră un titlu de glorie, așa cum Încercam eu să-mi fac la Începutul articolului, din faptul că nu sunt obligați să coboare, cu cizme suflecate, până În adâncurile intimităților oamenilor. Acum, firește, la sfârșit, Îmi pun și eu o Întrebare: cum de-am ajuns să scriu, chiar colateral, despre Elodia și Cioacă? Scotocind prin propria-mi conștiință, am aflat totuși, și sper să mă credeți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
în general a căutat camera, încercând să-și spună discursul direct către bucureșteni, cărora le spunea „voi“. Iarăși și-a făcut portretul de băiat de București, căsătorit în București, cu copii în București, cu prima slujbă și noroi autohton pe cizme. Tatoiu a intrat în joc, aici s-a îndrăgostit prima oară, aici și-a rupt un toc... Efectul conjugat a fost hilar. Cu tot efortul n-am reținut din programul lui Mircea Geoană decât că va face un ghișeu unic
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
blocheze procesul electoral. Tocmai de aceea e important să nu se renunțe la proiectul anticipatelor. Cu un guvern interimar credibil, care să dreagă casele și podurile luate de apă, pregătirile pentru alegeri pot continua în surdină. Iar cu Băsescu în cizme și tricou portocaliu, încurajând țăranii năpăstuiți pe limba lor, terenul pierdut poate fi recuperat. Cum știe el să pună pariu pe-o vacă, că la anul vom chiui. Cale de întors nu este. Ne-am făcut iluzii, în noiembrie 2004
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
aflăm că într-adevăr se purtase rău cu Gheorghiță, ciobanul și nepotul lui. Macovei și oamenii lui ăl trăgeau de brâu, îi furau pâinea, îi puneau piper în rachiu; când se apleca să bea apă din râu, îl loveau cu cizma în ceapă sfărâmându-i dinții și bea apa însângerată. Culmea ticăloșiilor lui Macovei fusese să i-o dea de soție pe o nepoată de-a lui, o femeie stricată, fără să-i dea zestre. În loc de boi îi dăduse niște cotoi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vacă de lapte, o pisică. Sărmanul Gheorghiță avea niște bani ascunși, iar Macovei îi furase. Iar în ziua nunții, știți ce născocise răutăciosul nun mare? Îl îmbătase pe mire până când acesta căzuse la pământ; atunci îi pusese jar aprins în cizme și-l silise să joace astfel hora, urlând. Bietul mire leșinase de durere. Oricât ar fi omul de împăciuitor, răbdarea are limite, iar Macovei pare să le fi încălcat, căci Gheorghiță se înfurie. Îl apucă pe Macovei de păr, îl
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
rurale civilizate, se afla în vatra satului, la câțiva pași de celelalte edificii ale autorității și spiritualității locale: biserica, primăria, frizeria, școala veche, miliția, biblioteca, dispensarul uman, căminul cultural și, desigur, cel mai căutat și mai iubit dintre toate, Bufetul. Cizmele, cu cel puțin două numere mai mari decât ar fi fost nevoie, lipăiau și clefăiau pe drum, după cum se arăta noroiul de gros ori de subțire. În fața Magazinului mițam curățat încălțările conștiincios, fără grabă, cu mișcări liniștite și cumpănite, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță care era neîntrecut la „țigănească. Pe lângă acest joc erau și altele. De altfel și D. Cantemir spunea că: „jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel decât la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț, care era încălțat cu o pereche de cizme de piele, negre, lustruite și care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele și muzicile cântate strident au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nebuneală am văzut și unele fapte incredibile.Un locotenent de securitate, Marinescu se numea și, pe care eu nu-l prea aveam la suflet pentru că avea o fire cam impulsivă și uneori obraznică, si-a aruncat blana de pe el și cizmele din picioare aruncându-se în vâltoarea acelor valuri sălbatice de apă, amestecate cu bucăți de lemne, de copaci cu rădăcinile lor, salvând de la înec un om care răcnea după ajutor, fiind aruncat de valuri în toate părțile, fără posibilitatea de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nenea Pavel Câmpianu îl cunoșteam de când venea pe la tata că-i era nepot de la soră, împreună cu vărul său Mihai Ferdoschi,alt nepot. Erau înalți, frumoși, ca niște brazi din codrii Țării Românești, îmbrăcați în uniforme de vânători de munte, cu cizme înalte cu rozete în față, cu pinteni, fiind artilieriști, cu centuri pe diagonală pe amândoi umerii de se uita lumea după ei ca după doi aștri coborâți pe Pământ. Au rămas pierduți prin stepele Crimeiei. Mihai s a întors după
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a ajuns să comande compania a 4-a mitraliere, chiar în această mare clădire monumentală, la etajul 2, cu geamurile deasupra aleei de intrare în unitate. Mergeam cu ea la instrucție în Sorogari,unde mi se lipea lutul galben de cizme, ca untul pe pâine, de nu se ducea decât cu peria de rădăcină și apă caldă. Dar destinul a făcut ca după un timp, nu prea lung, să plec pe alte meleaguri și să revin în garnizoana Iași după ieșirea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
persoana cu cea mai mare autoritate: Șeful gării? Șeful militar? Șeful poliției? Mi s-a spus că șeful poliției gării. Era chiar acolo. O persoană de talie mică, aproape pierdut într-un fotoliu. Îmbrăcat în civil, cu pantaloni bufanți și cizme negre, cam la 40 de ani, ten mat, ochi deștepți strălucitori, un om la prima vedere simpatic. Am povestit cât mai scurt și clar esențialul despre cele petrecute chiar în dimineața acelei zile, la gara Bekescsaba. Tot timpul m-a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]