26,829 matches
-
în pornirile centrifugale ale spiritului care, începînd cu autonomia de viață, sfârșește la antinomia cu ea. Cine ar încerca să se descurce în multiplicitatea culturilor, în ireductibila lor complexitate tipologică, n-ar violenta prea mult individualitățile lor, dacă le-ar clasifica din punctul de vedere al soluției față de problema spirit - viață. (A soluției intrinseci, practice, a "atitudinii".) Sânt culturi al căror stil se bazează pe o exasperare a conflictului dintre spirit și viață (cultura indiană, egipteană, goticul european și goticul ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
al economiei, fapt care, politic, a împins-o spre stânga. Reprezentarea politică a grupurilor etnicetc "Reprezentarea politică a grupurilor etnice" Revoluția a pus într-un context nou relațiile interetnice. Din punct de vedere politic, etniile minoritare din România pot fi clasificate în trei categorii. Etniile mici - germani, evrei, ucraineni, sârbi, bulgari, slovaci, cehi, italieni, armeni, turci, tătari - nu au fost supuse nici în regimul comunist unui tratament discriminatoriu. A existat chiar o politică de suport cultural, deși, în comparație cu standardele europene, poate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
doua fază a cercetării a permis generalizarea conceptului de „companienod” de la piețe cu N≥100 la piețe cu N≥30, permițând astfel încadrarea riguroasă a rezultatelor în ceea ce statistica înțelege prin sisteme mari. Cercetările au arătat că 85% dintre piețele clasificate conform CAEN Rev. 1 și Rev. 2 au mai mult de 30 de companii. În final, prin cercetarea noastră am elaborat un model de evaluare a nivelului de distorsionare a concurenței și de identificare a structurilor de putere ale companiilor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
semnificația sa strucurală și dezvoltând „statistica informațională”, instrument metodologic esențial în analiza variabilității structurale. 1.3. Particularitatea statistică fundamentală a repartițiilor cotelor de piață Cercetările noastre au identificat faptul că toate repartițiile cotelor de piață ale companiilor active pe piețe clasificate cu mai mult de 30 de companii în anii 2004 și 2008 se caracterizează prin valoarea supraunitară a coeficientului de variație. În tabelul 1.2 este prezentată sinteza valorilor coeficienților de variație pentru ansamblul celor 553 de piețe clasificate. Așa cum
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
a acestuia crește cu nivelul de agregare a clasificării, datorită măririi numărului de companii. Particularitatea fundamentală a repartițiilor cotelor de piață (V≥1) determină valori ale indicelui Herfindahl cu semnificații remarcabile. Indicele Herfindahl se determină pornind de la relația. Pentru piețele clasificate cu N>30 de companii active, indicele Herfindahl este aproximativ egal sau mai mare decât dublul indicelui Herfindahl minim, corespunzător distribuției uniforme. Coeficientul de concentrare Gini-Strück se determină similar indicelui Herfindahl. O mare importanță din perspectiva competiției o are determinarea
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de abateri standard situate sub, respectiv peste medie. Se notează cu. Înlocuind m și s în funcție de numărul de companii (N) și de coeficientul de variație (V), rezultă imediat. Pe cale de consecință, toate repartițiile cotelor de piață ale companiilor pe piețe clasificate cu N>30 se caracterizează prin aceea că grupul de companii cu cote de piață mai mici decât media este concentrat într-un singur interval al abaterii standard. Valorile ponderilor acestor companii relevă faptul că toate repartițiile cotelor de piață
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
ansamblu, competitorii „semnificativi” cuprindeau în cei doi ani circa 97 99% din companiile mari și foarte mari, circa 86% din companiile mijlocii, circa 45% din companiile mici și numai circa 3% din microîntreprinderi. Capitolul 2 Model de analiză a piețelor clasificate din perspectiva concurenței 2.1. Valori ale principalelor mărimi ale repartițiilor cotelor de piață În tabelele 2.1, 2.2 și 2.3 sunt prezentate sintezele valorilor obținute pentru coeficienții de concentrare Herfindahl (H), Gini-Strück, Hirschmann și cotele liderilor pli
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
piață, gradul de dominare structurală a liderului și clasificarea generală a gradelor de concentrare a cotelor de piață negrupate a. Un nou coeficient de concentrare a cotelor de piață negrupate Sinteza valorilor prezentate în tabelul 2.1 pentru ansamblul piețelor clasificate în anii 2004 și 2008 referitoare la valorile indicilor Herfindahl, ale coeficienților Gini-Strück și Hirschmann, prezentați din nou în tabelul 2.5, conduce la concluzia că respectivii coeficienți au o variabilitate mare și mai ales un multiplu al valorilor max
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
ale competitorilor semnificativi Din perspectiva concurenței ne interesează câți competitori semnificativi au în medie piețele clasificate și cât controlează aceștia din piața pe care acționează. a. Gradul de uniformitate p , unde: p = cota medie de piață a companiilor unei piețe clasificate; sp = cota medie de piață a companiilor cu cota de piață superioară mediei. Acest indicator este larg utilizat în cercetarea geologică, fiind introdus prima oară de geologul rus Mogarovski în anul 1962. [40] Valorile-limită ale gradului de uniformitate sunt: Gumax
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Cercetările au arătat că valorile Gu ≤ 0,5 corespund unor repartiții puternic asimetrice. În multe cazuri, gradul de uniformitate este utilizat în statistică în scopul evaluării asimetriei unor repartiții. În tabelul 3.2 se prezintă sinteza valorilor Gu pe piețe clasificate pentru ansamblul celor 553 de subsisteme. Analiza datelor ne oferă oportunitatea de a verifica existența unei corelații logaritmice semnificative între gradul de uniformitate și coeficientul de variație. Ecuația de regresie între cele două mărimi este. Abaterea standard estimată 0,15108
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Ponderea numărului de companii cu cota de piață peste medie, definită prin relația. unde: n = numărul companiilor cu cota de piață superioară mediei; N = numărul de companii al subsistemului analizat. În tabelul 3.3 se prezintă sinteza valorilor pe piețe clasificate pentru ansamblul celor 553 de sisteme. Tabelul 3.3 Analiza foarte atentă a datelor obținute pentru Gu și a permis elaborarea ecuației de regresie logaritmice, cu o determinație de 98,1%. Abaterea standard estimată 0,02449 Din cele 553 de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
realizată în prima fază a cercetării. Aplicarea acestora în cazul celor 553 de piețe clasificate din a doua fază a cercetării nu a evidențiat abateri semnificative de la ecuațiile inițiale. Analiza repartiției pe decile a cifrei de afaceri în cazul piețelor clasificate cu N ≥ 30 a validat importanța covârșitoare pe care o are decila D0, numită de noi „decila de putere” a repartițiilor structurale ale cifrelor de afaceri. Valorile medii ale decilelor de putere D0 în anii 2004, 2008 și pe ansamblul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de companii, așa cum rezultă din tabelul 3.12. Aceste tendințe confirmă observația anterioară rezultată din analiza gradelor de uniformitate că asimetria cumulată crește odată cu numărul de companii. Pe de altă parte, analiza de detaliu a valorilor decilelor D0 pe piețe clasificate în anii 2004 și 2008 a arătat că valoarea minimă a acestora a fost de 37,8666. În condițiile date, am putea defini o lege experimentală de distribuție a decilei D0 de forma: Coeficientul ar putea fi o măsură a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
acestor patru categorii de date experimentale. a. Particularitatea statistică fundamentală a repartițiilor cotelor de piață, anume că valoarea coeficientului de variație V este supraunitar În plan practic, consecința acestei particularități este excepțională pentru că ea împarte companiile active de pe o piață clasificată în două categorii: o lume în principal a microîntreprinderilor cu cotele de piață mai mici decât media, concentrate într-un singur interval al abaterii standard, cu un comportament specific; o lume a companiilor cu cota de piață mai mare decât
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de companii cu o determinație de 97% este de o importanță capitală pentru că presupune o regularitate statistică intrinsecă a repar tițiilor structurale ale cifrelor de afaceri ale companiilor pe piețe clasificate. Ecuația de regresie obținută pentru cele 553 de piețe clasificate între H, Cl și N este. d. Identificarea dependenței numărului companiilor-noduri de numărul total de companii și de cota liderului, cu o determinație de 90% are o importanță capitală pentru că dă posibilitatea definirii cu o probabilitate de 0,95 a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
1998), „Analiza nodală multicriterială și principiile schimbării structurale”, Microeconomia Aplicată, nr. 3 38. Mereuță, C. (2004), Analiza nodală a sistemelor de companii, Editura Economică, București 39. Mereuță, C. (2010), „Particularități ale repartițiilor cotelor de piață ale companiilor active pe piețe clasificate din perspectiva gradelor de concentrare”, Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar, 102301, Institute for Economic Forecasting 40. Mogarovski, V. (1962), „Gradul de neuniformitate în geologie”, Geochimia, nr. 2 41. Neguț, S. (1997), Modelare matematică în geografia umană, Editura Științifică, București
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
al Kremlinului, acesta nu decăzuse complet din nomenclatura ceaușistă, fiind doar parțial izolat; felul în care lui Ion Iliescu i s-a creat, în mentalul românesc, o aură de salvator al națiunii a constituit, după autor, o manipulare kaghebistă. Saucă clasifică pe generații presupușii kaghebiști români implicați în decembrie 1989, după cum urmează: 1. „vechii bolșevici-staliniști” din epoca Gheorghiu-Dej - Silviu Brucan și Alexandru Bârlădeanu; 2. „kominterniști și kaghebiști” cu studii în URSS - Ion Iliescu, Nicolae Militaru; 3. rude apropiate ale primelor două
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu sociologia legislativă 52 și cu prospectiva juridică 53 o recomandă, considerăm, ca adaptabilă legisticii. Reamintim că analiza de conținut se servește de tehnica descoperirii documentului în elementele lui constitutive: cuvinte, fraze, paragrafe, cuvinte cheie, elemente care urmează să fie clasificate în categorii prestabilite, calculate din punct de vedere numeric și apreciate din punctul de vedere al intensității. Analiza de conținut este o tehnică de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistemică și cantitativă a conținutului manifest al comunicărilor și are ca scop
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cluster<footnote Analiza cluster este o procedură multivariată pentru a determina grupurile de date. Obiectele din aceste grupuri pot fi cazuri sau variabile. O analiză cluster a cazurilor se aseamănă cu analiza discriminantă într-un anumit punct - cercetătorul caută să clasifice un set de obiecte în grupuri sau categorii, dar, în analiza cluster, nici numărul și nici membrii grupurilor nu sunt cunoscuți. În analiza cluster se începe fără nicio cunoștință legată de structura grupului și cel mai adesea nu se știe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
participanții nu se cunosc, ori acest lucru va conduce la o mai mare stimulare a fluxului de idei. La început, moderatorul prezintă participanților un chestionar ce are drept scop solicitarea ideilor participanților cu privire la riscurile legate de proiect. Răspunsurile participanților sunt clasificate și lămurite de mediator. Lista, astfel întocmită, va circula printre participanți în vederea completării. Participanții își pot schimba părerea, dar trebuie să motiveze de ce au făcut acest lucru. După câteva cicluri se obține consensul și se ajunge la o listă detaliată
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
M. Porter (născut în 1947) este autoritatea mondială în domeniul strategiei competitive și este considerat unul dintre fondatorii managementului modern. footnote> lărgește conceptul de factor de producție, renunțând la sensul clasic și restrâns al acestuia (muncă, pământ, capital). Astfel, el clasifică factorii de producție în câteva grupe mari: resursele umane; resursele naturale și materiale; stocul de cunoștințe științifice, tehnice și de marketing, referitoare la bunuri și servicii, pe care le putem găsi în universități, organisme particulare de cercetare, institute guvernamentale de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
trebuie să graviteze în jurul a șapte puncte-cheie care vizează: educația, inovarea, societatea digitală, competitivitatea, ocuparea forței de muncă și formarea de competențe, schimbările climatice și energia, combaterea sărăciei. Comisia Europeană consideră că principalii factori ai dezvoltării economiei europene ar trebui clasificați pe teme, în funcție de următoarele trei priorități:<footnote Comisia Comunităților Europene, Document de lucru al Comisiei: consultare privind viitoarea strategie „UE 2020”, Bruxelles, 24 noiembrie 2009, pp. 4-5. footnote> 1) creșterea economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de valori culturale și societale sau de moștenirea tradițională) și, din acest motiv, în grupul-țintă este inclus un număr suficient de mare de respondenți din fiecare stat, pentru ca eșantionul să nu încline în favoarea unui anumit grup. Deoarece majoritatea criteriilor sunt clasificate diferit, se folosește metoda deviației standard (SDM) - o scară standard comparabilă pentru a calcula rezultatele globale - pe factori și pe subfactori. Aceasta măsoară diferența relativă dintre performanțele economiilor, poziția relativă a fiecărei țări în clasamentul final fiind evaluată mai precis
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
aspectelor prezentate anterior, am recurs la metode de studiere directă a gradului în care factorii de influență ai competitivității determină succesul firmelor pe piață, metode care sunt fondate pe obținerea informațiilor direct de la managerii întreprinderilor. Aceste metode directe se pot clasifica după mai multe criterii, cele mai importante fiind următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, Marketing, Editura Amphora, 1995, p. 142. footnote> a) după natura informațiilor colectate, se disting: studii calitative; studii cantitative. b) după modul de desfășurare a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cuprinzând grupurile de referință și liderii de opinie; c) nivelul sociocultural, cu referire la clasele sociale, stilul de viață și cultura. James Myers<footnote James H. Myers, Marketing, McGraw-Hill Book Co., New York, 1986, apud Rodica Boier, op. cit., p. 34. footnote> clasifică factorii care au un impact deosebit asupra comportamentului consumatorului în patru categorii: a) factori demografici; b) caracteristici psihografice (stil de viață); c) factori individuali (motivații și atitudini); d) factori socioculturali. Potrivit lui Costinel Dobre<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 26. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]