7,569 matches
-
Acasa > Poeme > Emotie > REQUIEM Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2358 din 15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Acum la ceas de-ngropăciune Când clopotele țării bat, Sub teiul tău, cerniți ne strângem, Căci încă versuri mai răzbat. Și stelele pe cer se-apleacă La braț când treci cu mândra Lună, Tu, blând Luceafăr iar ne-nvață, Cuvântul tău ce n-o s-apună! Pe-ntinsul
REQUIEM de DANIEL DAC în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379505_a_380834]
-
plâns adesea în livezi. Cerneala a curs,zvâcnind,din călimară, Tu ai rămas doar un necunoscut, Despre eroul meu,doar amintire-amară, Regretul meu îți plânge-acum tăcut. Nu ai mormânt,ca să te plângă floarea De tei sau de salcâm în asfințit, Clopotul timpului își sună înserarea, Te-oi plânge eu,eroul meu iubit. Și-or crește macii-n câmpuri,lângă satul Pe care l-ai lăsat,tânăr stejar, Acum cuprinzi tot cerul din înaltul Stejarului ce se aprinde-n jar. Numele tău
UNUI EROU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379500_a_380829]
-
cântă toate/ bucuriile inimii înturnate...” (Ferestre deschise...) Ca și Blaga, Elisabeta preda își lipește ureche de pământ chemând pasul iubitului: „Freamăt ți-e glasul -/ Și iarăși doresc să te-aud:/ Urechea o pun la pământ/ să-ți cheme pasul/ sub clopotul îndepărtării surd.” (Freamăt) Un alt capitol important în econimia cărții îl constituie familia sacră, părinții și copii. Meditând la extincția inevitabilă, poeta găsește acea seninătate mioritică pe care o transmite și fiicei sale: „Să nu mă plângi, fetița mea/ Când
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... VI. DE-O VREME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015. Ca o lacrimă veche tăinuită de clopot Într-un schit părăsit, fără urme de miei, La hotar ce desparte ninsoare de clocot, Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei. Câte flăcări se sting sub obroc de iertări Și ce multe se nasc într-o clipă de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
maci dantelați ți-ai ascunsHățiș de neliniști. Citești.De-n vis lăcrimezi, ți-am răspuns!... XX. LACRIMA DE DOR, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015. În satele uitate-n răscrucile din munți Doar clopote bătrâne mai tulbură tăceri Și lacrima de dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poartă l-a-nțepenit rugina, Poștașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
probabil, își spune mama-n gând, Privind tablou-n care băiatul îi zâmbește, Se scurg stropi mici, fierbinți, pe fiecare rând, Citind scrisoarea-n care îi spune c-o iubește. Citește mai mult În satele uitate-n răscrucile din munțiDoar clopote bătrâne mai tulbură tăceriși lacrima de dor, a celor triști, cărunți,Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri.Zăvorul de la poartă l-a-nțepenit rugina,Poștașul trece rar, scrisorile-s puține,O zi e cât un veac, îi macină rutina
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit ca acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit ca acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
când ne-iubirea, păcatul lui trebuie să fi fost o altă inocentă licență poetică, atunci când din prea plin de iubire va fi prins să-și cânte umbrele și luminile din suflet ca pe un imens portativ de curcubeie sub înaltul clopot de cer cu tot albastrul lui și orb și mut... În Cetatea lui Bucur de pe malurile Dâmboviței cea cu apa cumințită între maluri de ciment, poeta Elisabeta Iosif a adunat în juru-i un buchet de slujitori ai cuvântului cântător, grupat
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
va fi ales când minciuna, cândne-iubirea, păcatul lui trebuie să fi fost o altă inocentălicență poetică, atunci când din prea plin de iubire va fiprins să-și cânte umbrele și luminile din suflet ca pe unimens portativ de curcubeie sub înaltul clopot de cer cutot albastrul lui și orb și mut... În Cetatea lui Bucur de pe malurile Dâmboviței ceacu apa cumințită între maluri de ciment, poeta Elisabeta Iosif a adunat în juru-i un buchet de slujitori ai cuvântului cântător, grupat în cadrul cenaclului
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
din alte lumi de memorial. Dureri neștiute, cu gust de stele-amare Trimise ca un semn prin luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul cu aripi de jar o să-nvioară Glasuri de clopot pe-o strună de vioară. Tanka Îngerul cântă Simfoniile lumii Cu aripi de jar E crainicul binelui În lecțiile vieții. Citește mai mult ELISABETA IOSIFSIMFONIA ÎNGERULUIPlânge Îngerul păzitor cu aripi aprinseTristețile lumii. Anunță din Astral,Durerile. A strâns în alămurile
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial.Dureri neștiute, cu gust de stele-amareTrimise ca un semn prin luna albastrăPrăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare înviind din cenușă o pasăre măiastrăîngerul cu aripi de jar o să-nvioarăGlasuri de clopot pe-o strună de vioară.Tankaîngerul cântăSimfoniile lumiiCu aripi de jarE crainicul bineluiîn lecțiile vieții.... XXXI. ELISABETA IOSIF POEZIA IUBIRII, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. POEZIA IUBIRII Am strâns într-o eșarfă Dealul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
școala, intelectualitatea, elitele naționaliste, binecuvântarea și jertfa adusă de Neam lui Dumnezeu. „Dorul de Unire este nespus de mare, spunea scriitorul Andrei Strâmbeanu. Din această cauză au devenit drapel de luptă Eminescu și Ștefan cel Mare.” (Georgeta Adam/ Ion Adam-Bat clopotele pentru Basarabia. Ed. Eminescu, 1995, p. 174) „Generația Unirii și Reîntregirii din anii amintiți n-a mai fost urmată de o alta, ea a rămas o icoană a sufletului românesc peste ani.” (Gheorghe Radu-Basarabia Pământ Românesc 200 de ani de
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Pandelescu și Cristina Manu - Jules Massenet - Meditație, Alexandru Băzăvan - O Isis und Osiris, Mircea Ene - Kak Molody, Cristina Manu - George Gershwin - The man i love, Melvy Irimiea - At last - Etta James; Denisa Iamandi și Florin Nae - Cinema Paradiso, Cristiana Nichifor - Clopote albe, clopote negre, Mădălin Pandelescu și Cristiana Manu - Schidler’s list, Andrei Petre - Parla piu piano. În zilele de 3, 4, 5, 6 octombrie au fost susținute conferințe la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești care totdeauna și-a oferit spațiul
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Cristina Manu - Jules Massenet - Meditație, Alexandru Băzăvan - O Isis und Osiris, Mircea Ene - Kak Molody, Cristina Manu - George Gershwin - The man i love, Melvy Irimiea - At last - Etta James; Denisa Iamandi și Florin Nae - Cinema Paradiso, Cristiana Nichifor - Clopote albe, clopote negre, Mădălin Pandelescu și Cristiana Manu - Schidler’s list, Andrei Petre - Parla piu piano. În zilele de 3, 4, 5, 6 octombrie au fost susținute conferințe la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești care totdeauna și-a oferit spațiul cu generozitate
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
sufletului tău, conștient că în trecerea ta fulgurantă aceasta este singura compensație a veștejirii. Aforismul 121 aduce viziunea din ”Moartea, un fluture alb”, de fapt o „recăutare a tonului”: „moartea, o zbatere de fluture devorat / de dangătul straniu / al unui clopot” (p. 40). De fapt, dincolo de mai multe definiții date unor concepte: moartea, iubirea, ura, invidia, durerea, suferința etc., autorul se află permanent în căutarea semnului (cuvântului) care să redea imprecizia unor stări. Cum ai zice, în glumă cumva: Azi ești
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
oprera prin conștiința religiozității sale creștin ortodoxe și misiunea sa mistică purcesă din Adevărul revelat. De aceea antinomiile sale creștin-creatoare, par pentru foarte mulți inițiați doar paradoxuri, necunoașteri, neînțelegeri, rele voințe. Sunt chiar voci grele, creștine, ca niște dangăte de clopot poate, care neagă creștinismul lui Mihail Eminescu. Dar creștinismul ortodox este o stare înaltă, spirituală, mistică, divină a sufletului religios, nu o abordare științificistă. Sunt oameni procupați de o cercetare religioasă profundă, pot fi chiar teologi remarcați, dar asta nu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
să vadă în ceea ce critica el o entitate cosmică; prin urmare, Eminescu ridica polemica socială până la un nivel cosmic, absolut.” (Vasile Băncilă, Opere, II, op. cit., p. 305-316) Autenticitatea și grandoarea romantică a universului său liric o dă limba sa eminesciană. Clopotul geniului său creștin răsuna cu dangătul infinit întru „marginile și nemarginile limbii”, după cum aprecia înțeleptul Noica. (Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești. Ed. Eminescu, București-1975, p. 55) Romantismul lui Eminescu prelins din mireasma suavă a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi spune că noaptea-i la tine! O caută naiul prin floarea de tei, Prin râuri ce fug din munți spre coline Și-n lacrima blândă a ochilor mei. În clopote surde și-n cuiburi de cuc, Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc. Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe, La porți de
ULTIMUL ZIAR de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381163_a_382492]
-
a mai întors hornul de la casă a căzut peste iedera urcată până la cer cireșii au privirile pline cu flori poarta se zgâlțâie în balamaua ruptă de anul trecut duminică bătrânele satului cu mâinile sorojite de vreme au îngenuncheat lângă altar clopotul a bătut în dungă s-a dus și mătușa... anul ăsta nu vom împodobi bradul să-i spui că răsăritul caută pământul și-l țin aproape de piept pentru ziua în care ne vom întâlni... să-i spui și asta înlăuntrul
O ALTĂ IPOSTAZĂ (MAMEI PLECATĂ ÎN LUMEA FĂRĂ TIMP) de TEODOR DUME în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381181_a_382510]
-
e ca și cum ai vedea în depărtare o lumină și ai vrea să o prinzi cu mâna speranța crește ca o flacără luminând în interior dar nu poți face nimic între tine și Dumnezeu e doar o rugă un dangăt de clopot ce urcă și coboară spre un cer fără margini întunericul își resfiră umbrele fără să țină cont de nimic în universul tău cu nume de om se construiesc biserici dintre mâinile întinse se înalță o altă rugă doamne, zici sunt
APOCALIPSA de TEODOR DUME în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381208_a_382537]
-
fi mângâeri postumeSnoave, vorbe sau poveștiNu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid.Ei sunt chintesența vieții,Însă mulți ....se sinucid.... XXIII. MOLDOVA LUI ȘTEFAN, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Citește mai mult Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova,Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slovaSă ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van,Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan.Adunați-vă la
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]