2,438 matches
-
a dat ideea de a trimite o povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
1994). E. Bogardus definește atitudinea ca fiind „o tendință pro sau contra față de un element din mediu, care devine astfel o valoare pozitivă sau negativă. O atitudine are semnificație numai În relație cu anumite valori” (idem). La rândul său, profesorul clujean A. Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa Întrun mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine În contact” (idem
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Social Stratification”, în T. Bottomore, R. Nisbet (coord.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului nostru e cu totul natural" (Giurescu, 1942, p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere complete 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul colecției de manuale, recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für internationale Schulbuchforschung
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]