4,391 matches
-
est unus et idem subiecto cum actu sensibilis, șed ratione non est unus (Sent. De anim., lib. 3, l. 2, n. 7). [Aristotel] spune întâi că, odată ce a fost rezolvată pri mă chestiune, susținând că cel care vede nu este colorat, poate fi rezolvat mai mult, spunând că acela care vede este asemenea celui colorat, deoarece asemănarea culorii este în cel ce vede, de unde rezultă că acela care vede este asemenea celui colorat. De unde rezultă că puterea care vede ceva este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
colorat, [această] se dovedeste prin cele fost spuse mai sus, pentru că același organ de simt este capabil să primească specia sensibilă fără materie, [după] cum s-a spus. [...] Și astfel este clar că acela care vede este ca și cum ar fi colorat, în măsura în care are asemănarea culorii. Și nu doar cel care vede este ca și cum ar fi colorat și asemenea culorii, ci și actul oricărui simt este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este capabil să primească specia sensibilă fără materie, [după] cum s-a spus. [...] Și astfel este clar că acela care vede este ca și cum ar fi colorat, în măsura în care are asemănarea culorii. Și nu doar cel care vede este ca și cum ar fi colorat și asemenea culorii, ci și actul oricărui simt este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea înseamnă a asimilă asemănarea (similitudo) culorii, adică specia culorii, si a deveni
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea înseamnă a asimilă asemănarea (similitudo) culorii, adică specia culorii, si a deveni asemenea obiec tului colorat. Organul de simt este colorat „într-un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6 nanometri, în vreme ce porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de experiențele religioase ca fiind ale sale. Origen o face foarte rar, și atunci, doar pentru a ilustra un punct de vedere teologic. Însă, nu ne putem aștepta, în cazul acestor autori, să regăsim vreo experiență care să nu fie colorată de creștinismul lor. Experiența intimă a unirii mistice a sufletelor cu Dumnezeu nu poate fi exprimată pe deplin prin nici un limbaj. Toți misticii au insistat asupra acestui punct, declarând în mod expres că nici un simbol verbal nu va putea vreodată
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
crede că s-ar putea face o corelație formală cu numele vechi al rîului din apropiere, Barasu, Boroșu, Brassou (actualmente Ghimbav), dovedit de origine pecenegă. Alte ipoteze, nesusținute de analize riguroase, derivă urmele Brașovului din: sl. brŏs < broșt, „roibă“ (plantă colorată în roșu); magh. boros -jő, „valea borcutului“ „valea borvizului“; brad (+ -iș) > brădis (+ -ăn) > brădișău (-ău > -ov) > Brădișov > (printr-o evoluție neexplicată) > Brașov; i.e. *bharos, *bhars-inom, „care se referă la orz“, prin filație fonetică slavă (cf. bg. brașino, scr. brașno, „făină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6 nanometri, în vreme ce porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sinteză pentru a determina reformarea condițiilor spre a aduce pace, armonie și echilibru. Toate acestea oamenii le preiau pentru a le aplica în formele de manifestare a iubirii noastre terestre. Mai departe, în funcție de noi, de dorințele, interesele, mobilizările noastre, o colorăm, dându-i nuanțele specifice fiecărei trăiri și stări psiho-afective. Combinăm nuanțele între ele și-i dăm întotdeauna coloratura specifică nouă la un moment dat. Noi, oamenii, în procesarea culorilor și a nuanțelor de la iubirea divină, facem să capete alte nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
când, tânărul intelectual ieșean își amintește pentru ce i-a fost acordat ajutorul bănesc de către statul român, și observă situația diferitelor așezăminte referitoare la igienă. Alegerea sa este Germania, unde-i prezintă lui Wilhelm Wundt rezultatele cercetărilor fenomenului de audiție colorată pe baza observațiilor făcute asupra poetului Nicolae Beldiceanu, și pe cele realizate sub sub monitorizarea lui Ostwald Külpe. Impresionat de aceste rezultate, Wundt recomandă prezentarea acestora la primul congres de psihologie fiziologică, ținut la Paris în anul 1889, congres prezidat
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
congresul de la Londra participau vârfurile neurologilor din întrega lume, unii dintre aceștia fiind onorați cu premiul Nobel pentru medicină (Charles Richet, de exemplu). Ceea ce apreciază Alfred Binet este faptul că Eduard Gruber a avut ideea îndrăzneață de a măsura aparițiile colorate la subiectul său. Iată cum descrie Gruber preparativele metodologice: "Am luat pentru cercetările noastre distanța de trei metri, distanță de vedere distinctă pentru subiectul nostru; am construit un cerc pe care l-am apreciat a fi de aceiași mărime ca
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
studiul sinesteziei un lot de analize efectuate de către G. Itelson în revista germană Zeitschrift für Psychologie und Physiologie der Sinnesorgane, nr. 4, 1893, condusă de către Hermann Ebbinghaus. În darea sa de seamă, acesta consideră personalități ale momentului din domeniul audiției colorate pe F. Suarez de Mendoza, H. Beaunis, A. Binet și Phillippe (ultimului nu i se dă prenumele în articol), dar apreciază că acestor autori nu trebuie să li se acorde o importanță deosebită, deoarece propriile sale cercetări îl fac sceptic
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
reluarea ideilor lui Cesare Lombroso asupra omului de geniu. Nu poate generalize faptul dotării senestezice a geniilor sau a oamenilor dotați cu un talent deosebit, însă prezintă o ilustrare edificatoare în această privință. Dintre pictori îl exemplifică pentru audiția sa colorată pentru instrumente muzicale pe germanul Johann-Leonhard Hoffmann, lucru care se poate spune și despre Ludwig von Beethoven și Giacomo Meyerbeer. Din corespondența compozitorilor germani Joachim Raff și Louis Ehlert rezultă aceeași proprietate psihică. Cu un grad slab de audiție colorată
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Ludwig descrie în jurnalul său intim momentele de apariție a cromatismele sale, anume atunci când citea operele lui Johann Christoph Friedrich von Schiller și Johann Wolfgang von Goethe. Demn de relevat este și faptul că Eduard Gruber extinde sfera importanței audiției colorate spre domeniul practicii. Astfel, evidențiază faptul că Alfred Lehmann și Paul Eugen Bleuler au realizat un studiu remarcabil asupra audiției colorate, în care se servea de senzațiile secundare ca de un mijloc mnemonic. Francis Galton, în celebra sa carte Inquiries
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în care apar tezele de doctorat ale lui Eduard Gruber și Constantin Rădulescu-Motru. Este ușor de remarcat compania selectă a celor doi autori români. Autorul exprima îndoiala cercetătorilor specializați în domenii referitoare la posibilitatea unei comparații a luminozității unei senzații colorate cu una necolorată, cu suficientă precizie și siguranță. Invocă pe Helmholtz care spune că există mai multe precedente de comparație, însă siguranța și precizia unor asemenea comparații este una mult mai scăzută decât acelea care pot să fie dobândite la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Despre modul cum a fost tratat profesorul român în Italia ne vorbește tot ziarul amintit anterior din data de 9 aprilie 1894 (anul II, nr. 350): "Comunicațiunea d-lui Eduard Gruber la Congresul medical din Roma avea ca titlu: Audițiunea colorată din punctul de vedere psihologic și medical. D-sa a expus o sumă de planșe foarte artistic lucrate de subiectul observat cu atâta perseverență de cinci ani încoace. A expus apoi un șir de experiențe nouă și originale, cari au
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
identică, dar originea marinatei noastre este turcească, iar turcii o cunosc de la arabi, care pregăteau sikbaj: „Tăiați peștele proaspăt în bucăți potrivite. Prăjiți-le în ulei de susan. Condimentați-le cu puțin coriandru și acoperiți-le cu oțet din vin colorat cu șofran și parfumat cu frunze de țelină“ (extras din Al-Tabikh, secolul al XIII lea). Acest sikbaj este la originea tuturor preparatelor de tip escabeche, cunoscute în sudul Franței, precum și în Spania și Italia, toate acestea fiind identice marinatei de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului Wharton, de exemplu, aplicarea câtorva picături de acid acetic diluat ca excitant necondiționat, determină o scurgere abundentă de salivă apoasă. Dacă se colorează soluția acidă în negru, de exemplu, pentru a o face ușor de recunoscut, și se repetă de mai multe ori operația depunerii pe limbă, după un timp se observă că numai prezentarea soluției negre ca excitant condiționat determină o secreție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
concupiscență, și care nu sunt plăcute decât prin faptul că încurajează înclinațiile corupte ale cititorilor sau ale spectatorilor. (...) Iar dacă luăm în considerare toate Comediile și toate Romanele, nu vom găsi în ele nimic altceva decât pasiuni vicioase înfrumusețate și colorate de un fel de fard, care le fac plăcute oamenilor de lume. Și dacă nu este permis să-ți placă viciile, nu poate să-ți placă ceea ce are drept scop să le facă plăcute!" (Nicole, Traité de la Comédie [Tratatul despre
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu sunt deloc mai puțin molipsitoare. Toate piesele lor nu sunt decât vii reprezentări ale patimii orgoliului, ambiției, geloziei, răzbunării, și în special ale acestei calități romane, care nu este altceva decât un violent amor propriu. Cu cât mai mult colorează ei aceste vicii într-o imagine de grandoare și de generozitate, cu atât le fac mai periculoase și mai capabile să pătrundă în sufletele de cea mai nobilă obârșie, iar imitarea acestor pasiuni nu ne place, decât pentru că fondul corupției
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
căldura pensulelor noastre și ne comandă adevărul, să părăsim oare orbește o natură vie, ai cărei mușchi stau cu toții gata să plesnească, plini de viață și de expresivitate, pentru a prefera să desenăm un cadavru grecesc sau roman, să-i colorăm obrajii livizi, să-i îmbrăcăm membrele reci, să-l ridicăm în picioare, clătinându-se, și să imprimăm ochiului său lipsit de strălucire, limbii sale înghețate, brațelor sale înțepenite, privirea, idiomul și gesturile care sunt așteptate pe scândurile scenei? Cum se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât o imagine ternă și fără relief, fidelă, dar decolorată; știm ceea ce pierd culoarea și lumina la reflectarea simplă. Trebuie deci ca drama să fie o oglindă de concentrare care, departe de a le slăbi, adună și condensează razele ce colorează, care să facă dintr-o licărire o lumină, dintr-o lumină o flacără. Numai atunci drama dovedește artă. Teatrul este un punct al opticii. Tot cea ce există în lume, în istorie, în viață, în om, totul trebuie și poate
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vreme de iarnă, strigătul jderului când își ucide prada... ori, cântecul privighetorii, al ciocârliei sau, mai ales, al măcăleandrului care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]