3,127 matches
-
interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
conturată în preajma primului război mondial. Avem date certe, atestate documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909-1913, avem de asemenea informații sigure. El s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909-1913, avem de asemenea informații sigure. El s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu Alexandru Lapedatu la Universitatea Dacia Superioară de la Cluj, ca profesor de Istoria Veche a Românilor a publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, inscripțiile latine, 3D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu îi trimitea savantului diverse documente și informații bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a concentra, ambala și transporta la Moscova valoroasele piese cultural-artistice, ce compuneau tezaurul (Fig.5). La 23 iulie 1917, Ministerul Instrucțiunii și Cultelor, prin semnătura lui I. G. Duca, îl desemna pe Alexandru Lapedatu, în calitatea sa de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, drept responsabil al acțiunii, având ca adjuncți pe profesorii G. Popa-Lisseanu și G. Nedioglu. De menționat este faptul că, lui Alexandru Lapedatu și colaboratorilor săi le-a revenit responsabilitatea de a supraveghea bunurile cultural-artistice ale unor eparhii și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60. 30 Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a guvernelor ungare”. De altfel, pregătirea memoriilor, a necesitat și consultarea unei bibliografii bogate, din care făceau parte dicționare, hărți, rapoarte, recensăminte, cât și o vastă literatură europeană 62. În timpul lucrărilor Conferinței de Pace, Alexandru Lapedatu a redactat pentru membrii Comisiunii teritoriale române și alte memorii și note cu privire la chestiuni mai speciale, în favoarea susținerii cauzei unității românilor: Les Roumains et les contrepropositions de la delegation magyare concernant la navigation et les chemins de fer, alte două materiale menite să susțină problema Banatului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Basarabie. De asemenea, contactele cu delegații Sfatului Țării din Basarabia, demersurile pe linie de presă și publicistică privind contracararea pozițiilor unor diplomați au intrat în competența lui Alexandru Lapedatu 64 . Referitor la rezolvarea problemei Maramureșului, adică a graniței trasate de Comisiunea teritorială a Conferinței de Pace pentru regiunile Tisei superioare, el s-a implicat prin luări de poziție expuse în articolul intitulat În chestiunea Maramureșului redactat în mai 1920. El prezenta argumentația românească privind unitatea zonei nordice și sudice a Tisei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și Artelor. Că Alexandru Lapedatu era omul potrivit în acel moment, pentru a conduce departamentul Cultelor și Artelor, au dovedit-o autoritatea de care s-a bucurat în viața politică a țării, hotărârea în acțiuni, energia și experiența acumulată în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Raporturile între politică și cultură s-au împletit, așadar și s au completat armonios în cazul său. El a fost ministru al Cultelor și Artelor în mai multe rânduri 2. La remanierea guvernului Ion I. C. Brătianu de la 30
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
27 martie 1926. A 1 Discursul lui Constantin Brătianu, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 2 În compunerea Ministerului intrau: Direcția Contabilității, Direcția Cultelor Naționale, Direcția Artelor, Direcția Teatrelor, Direcția Cultelor Minoritare, Direcția Seminariilor și Activităților Culturale, Comisiunea Monumentelor Istorice și Tehnicul, Direcția Arhivă și Registratură, vezi în Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura Științifică, București, 1996, p. 51. 48 reluat departamentul Cultelor și Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu (22 iunie-24 noiembrie 1927) și Vintilă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care i l-au câștigat și asigurat cei ce au lucrat la îndeplinirea scopurilor sale, silințele tuturor celor care la noi s-au devotat cercetării și studierii pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
desparte senin de postul său, spunând: Mi-am făcut datoria cât am putut mai mult și mai bine. Este timpul să vină și alții să ia această sarcină mai departe”33. Referitor la activitatea lui Alexandru Lapedatu ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în perioada anilor 1940 1947, a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
lor oficială. De aceea, alături de colaboratorii săi, și de întreaga comisie, s-a opus mareșalului Antonescu care hotărâse demolarea Casei Moruzzi, care stătea în calea unor proiecte de sistematizare 35. Totodată, alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și conservarea moumentelor istorice, trimițând și specialiști pentru a-l informa despre starea acestora. Mergând pe această linie, a susținut cercetarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, pentru care a obținut un fond
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului 4 . În sfera politică, a militat pentru apărarea independenței, unității și integrității naționale, în condițiile agravării situației țării începând din 1939, el fiind cel care a contribuit la întocmirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (B.C.M.I.), nr. I, Institutul de Arte Grafice, “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908. ,,Cotidianul”, București, 1996. ,,Cultura națională”, București, 1996. ,,Ecoul Moldovei”, Iași, 1897. ,,Înfrățirea”, Cluj, 1921. ,,Minerva”, București, 1910. ,,Monitorul Oficial”, partea a III-a, Dezbateri parlamentare, Adunarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
, publicație săptămânală, apoi bilunară, apărută la București de la 7 ianuarie 1928 până în iunie 1936, purtând subtitlul „Revistă de cultură și literatură pentru școli și tineret, a Comisiunii Bibliotecilor de la Casa Școalelor”. În articolul-program O lămurire, semnat de N. Iorga, se precizează: „Revista aceasta înțelege să înalțe și să purifice. Dar ea înțelege și să informeze [...]. De aceea, fiindcă nu oricine are timp de cetit din cărți, vom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]