3,128 matches
-
relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la evacuarea Turciei din Europa și din Asia de către trupele ruse. Principele de Bismarck crede că cele două puteri beligerante
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în protocol că reprezentanții puterilor sunt gata a referi guvernelor lor în această privință și a recomanda solicitudinii lor examinarea acestei afaceri, sau pe vechile baze, sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a referi guvernelor lor în această privință și a recomanda solicitudinii lor examinarea acestei afaceri, sau pe vechile baze, sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care pleacă de la un punct spre răsărit de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
servească de limită a posesiunilor române în Dobrogea]. Aceasta este o cestiune de bună credință; punctul important fiind numărul de elemente române de coprins în Bulgaria, această linie trebuie să fie trasă cu îngrijire și ar putea fi confiată unei comisiuni europene. Comitele Andrássy zice că, cele două puncte extreme fiind fixate, detaliele trebuiesc, în adevăr, lăsate unei comisiuni. Principele Hohenlohe observă că nu se poate încă preciza punctul extrem din partea Silistrei, dar că comisiunea a indicat ca acest punct să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numărul de elemente române de coprins în Bulgaria, această linie trebuie să fie trasă cu îngrijire și ar putea fi confiată unei comisiuni europene. Comitele Andrássy zice că, cele două puncte extreme fiind fixate, detaliele trebuiesc, în adevăr, lăsate unei comisiuni. Principele Hohenlohe observă că nu se poate încă preciza punctul extrem din partea Silistrei, dar că comisiunea a indicat ca acest punct să fie locul unde s-ar putea stabili un pod peste Dunăre la răsăritul Silistrei, pod care ar lega
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și ar putea fi confiată unei comisiuni europene. Comitele Andrássy zice că, cele două puncte extreme fiind fixate, detaliele trebuiesc, în adevăr, lăsate unei comisiuni. Principele Hohenlohe observă că nu se poate încă preciza punctul extrem din partea Silistrei, dar că comisiunea a indicat ca acest punct să fie locul unde s-ar putea stabili un pod peste Dunăre la răsăritul Silistrei, pod care ar lega cele două țărmuri române ale fluviului. Comitele Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia fruntariei de nord a Bulgariei; 2. linia Silistrei până la Mangalia 3. lăsarea detalielor pentru studiile unei comisiuni europene. înalta Adunare dă consimțimântul său acestor propuneri cari regulează limitele de nord ale principatului. [...] protocolul nr. 17 Ședința din 10 iulie (28 iunie) 1878 [...] Asupra Articolului al 5[-lea], al căruia obiect este egalitatea drepturilor și libertatea cultelor, s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
17 Ședința din 10 iulie (28 iunie) 1878 [...] Asupra Articolului al 5[-lea], al căruia obiect este egalitatea drepturilor și libertatea cultelor, s-au ivit dificultăți de redacțiune; acest articol într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de la 1 iulie (protocol 10) relativă la România; Excelența Sa cere ca tributurile plătite până acum Sublimei Porți de către aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plătite până acum Sublimei Porți de către aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei Dunării și a Dobrogei. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, București, Imprimeria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Francisc-Iosif, și apoi de fiecare din d-nii reprezentanți ai puterilor străine acreditați pe lângă Curtea din București. După aceasta au urmat felicitările doamnelor delegate ale Societății de binefacere Elisabeta Regina și ale soțiilor înalților funcționari. M.S. Regele a primit asemenea felicitările Comisiunii dunărene. A.S. principele hereditar de Hohenzollern a primit corpul diplomatic, care i-a fost prezintat de către decanul, contele Hoyos, ministru al Austro-Ungariei. În acest timp pornise de la Mitropolie, spre a veni la Palat, cortegiul coroanelor, în ordinea următoare: Un pluton
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
comisionul drept "speze" pentru serviciile de avocat. Era, în plus, de o înduioșătoare prostie. Cînd logica de judecător de instrucție a lui Iunian îl strîngea prea tare, bietul Boilă nu găsea alt răspuns decît: "Nu mă declar". Nici un moment, în comisiunea de anchetă parlamentară, nu s-a conturat o înverșunare între liberali și național-țărăniști. Lupta s-a dus între Grigore Iunian, dizident național-țărănist și partidul de care se separase. Scandalul "Skoda", izbucnit la București, amplificat prin pasiunile politice, avea repercusiuni asupra
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Iulia. ,,La Sinaia... Regele mă primește la 3 (ora 15 - n.n.) cu prilejul examenului prințului Mihai care, întrerupt și adesea terorisat de preceptorul său Saxu, figură de vechiu subofițer reangajat, răspunde foarte precis și clar, cu o bună ținută. În comisiune și institutorul Ionescu, primar al Sinaii și colonelul Grigorescu. Regele se amestecă des, puind întrebări care uneori sânt prea grele pentru copii. Făcând distincția între «ungher» și «colț», arată o bună cunoștință a nuanțelor limbii românești. La urmă, sărută de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
II-lea a pus pe umerii lui Mihai „în urma admirabilei probe de cunoaștere și rezolvare a problemelor puse de comisia de examinare, atât pe câmpul tactic cât și teoretic, însemnele noului grad de sergent al Oștirei române. Examenul a dovedit comisiunii că MS Marele Voevod de Alba Iulia este cel mai bun sergent al Oștirei”. Sâmbătă, 2 mai. Sub titlul Voievodul Mihai la arat, presa relatează că, pe terenul fermei regale de la Băneasa, Mihai „a fost supus unei probe de practică
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
avut gentilețea să vii pe la noi și să-mi spui cele ce a transmis Vigh. Eu am primit o adresă a Comitetului Jud. pt. Cultură și Artă - Suceava, prin care mi se face cunoscut să fixez o dată la care o Comisiune de la Județ, să vină să-mi vadă lucrările. Eu am răspuns că le stau cu plăcere la dispoziție ori și când. Între timp am avut varii discuții și cu cei de aici. Îți mulțumesc din toată inima pentru bunăvoința și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
între România și Rusia urmau să fie rezolvate de niște comisii interaliate, așa că Comitetul Sovietelor reclama cu insistență înființarea acestei comisii la Moscova. Noua situațiune politică creată României prin încheierea păcii nu mai permitea însă Guvernului să mai constituiască asemenea comisiuni compuse din foștii noștri aliați: Sovietul a declarat în mai multe rânduri că „aurul românesc va fi restituit numai poporului român“. Prezența lui Racowsky devenise însă foarte îngrijitoare: el își propune să inventarieze din nou toate lăzile Casei de Depuneri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dorit să i se ceară Germaniei - ca o categorie de despăgubiri, dar dl. Danielopol consideră că faptul de a face Germania garantă a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri și asigurarea restituirii lor. Președintele apreciază că comisiunea nu poate acum să discute importanta chestiune ridicată de dl. Danielopol, chestiune care, de altfel, ar fi mai degrabă de competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri și asigurarea restituirii lor. Președintele apreciază că comisiunea nu poate acum să discute importanta chestiune ridicată de dl. Danielopol, chestiune care, de altfel, ar fi mai degrabă de competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită și un memoriu în acest sens secretariatului Comisiunii Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și asigurarea restituirii lor. Președintele apreciază că comisiunea nu poate acum să discute importanta chestiune ridicată de dl. Danielopol, chestiune care, de altfel, ar fi mai degrabă de competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită și un memoriu în acest sens secretariatului Comisiunii Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă această procedură. Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ridicată de dl. Danielopol, chestiune care, de altfel, ar fi mai degrabă de competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită și un memoriu în acest sens secretariatului Comisiunii Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă această procedură. Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie 16. Memorandumul asupra situației Tezaurului român depozitat la Moscova, înaintat de delegatul Băncii Naționale a României, Danielopol, Secretariatului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită și un memoriu în acest sens secretariatului Comisiunii Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă această procedură. Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie 16. Memorandumul asupra situației Tezaurului român depozitat la Moscova, înaintat de delegatul Băncii Naționale a României, Danielopol, Secretariatului Comisiunii Reparațiunilor din cadrul Conferinței de Pace de la Paris Paris, 16 aprilie 1919 Domnule
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă această procedură. Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie 16. Memorandumul asupra situației Tezaurului român depozitat la Moscova, înaintat de delegatul Băncii Naționale a României, Danielopol, Secretariatului Comisiunii Reparațiunilor din cadrul Conferinței de Pace de la Paris Paris, 16 aprilie 1919 Domnule Secretar, Conform deciziei Comisiunii Reparațiilor, adoptată cu ocazia ultimei sale ședințe, am onoarea să vă trimit un memorandum privind depozitele pe care statul român, Banca Națională și alte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]