8,996 matches
-
sunt: Cum să faci bilanțul eșecului unei întreprinderi? Cum să te poziționezi față de concurență? Cum să păstrezi controlul asupra patrimoniului tehnologic al întreprinderii? Cum să optimizezi resursele informaționale dintr-o rețea mondială de filiale? Cum să mobilizezi personalul întreprinderii în privința competitivității informației? Această organizare multiformă a informației nu este una lipsită de contradicții. O rețea mondială de informații în timp real a unei firme multinaționale independente, oricît de performantă ar fi ea în materie de tehnologie și de resurse umane, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lungă de timp aceeași cauză economică națională. În S.U.A., rentabilitatea inteligenței economice se calculează pe termen scurt. În societățile capitaliste europene sau asiatice, politica de costuri a inteligenței economice e calculată pe termen lung. De aici decurge un diferențial de competitivitate care e, deocamdată, în defavoarea modelului american. De unde și următorul paradox: Statele Unite dispun de cea mai mare piață mondială de profesioniști ai informației concurențiale, dar această piață ajută mai mult întreprinderile decît economia americană în întregul său. Înainte de orice, ea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
știut să o facă în special prin jocul cursului de schimb, astfel că în anii 1990 Japonia a intrat în recesiune. Operațiunile sale de spionaj au fost contracarate, plus șantaj militar și linșaj mediatic. Dar cum trebuie abordate pierderile de competitivitate ale economiei americane? Washingtonul consideră că implozia blocului comunist a schimbat regulile relațiilor internaționale. Paradoxal, securitatea Statelor Unite nu se mai bazează pe un dispozitiv militar. Ci depinde, de asemenea, de definirea unei politici de securitate economică ale cărei principii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
blocului comunist a schimbat regulile relațiilor internaționale. Paradoxal, securitatea Statelor Unite nu se mai bazează pe un dispozitiv militar. Ci depinde, de asemenea, de definirea unei politici de securitate economică ale cărei principii pot fi rezumate în următoarele două priorități: întărirea competitivității rețelei industriale americane și răspunsuri adecvate la agresiunile concurențiale conduse de anumite puteri împotriva intereselor americane. Fără a merge pînă la a pune jaloane unei politici industriale actualmente inaplicabile în contextul cultural american, administrația federală poate ajuta întreprinderile americane să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu a fost mai mult stat în economie, ci o mai bună coordonare a canalelor informației existente și o circulație mai operațională a informației între administrațiile federale și puterea executivă Există astăzi o veritabilă dezbatere cu privire la rolul inteligenței economice în competitivitatea întreprinderilor. Sistemul actual se bazează pe mai multe atuuri: Capacitatea proprie a marilor grupuri americane de a-și gira rețelele lor mondiale de informații; O piață de profesioniști specializați în business intelligence și lobbying; Zeci de agenții federale ce produc
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu prioritate profitul pe termen scurt. Or, rentabilitatea inteligenței economice, girată sub unghiul interesului național sau al unui bloc economic regional, se măsoară pe termen mediu și lung. Această contra-dicție este astăzi unul dintre factorii de evaluare a diferențialului de competitivitate dintre S.U.A. și Japonia. Am un sentiment straniu, de parcă am trăi un sfîrșit de civilizație, de parcă un vifor pustiitor ar sta pregătit să măture fața pămîntului și s-o curețe de păcate. Miroase a război, deși parcă tot nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care a făcut din informație levierul principal al dezvoltării sale economice. Contrar concepției anglo-saxone, pentru japonezi informația constituie mai întîi o resursă colectivă, înainte de a fi una individuală. Acest fapt, adică existența unui know-how colectiv, poate reprezenta un atu de competitivitate deloc neglijabil în raport cu concurența străină. Sistemul economic japonez a fost realizat în mod progresiv, începînd cu era Meiji. La origini, mobilizarea elitelor nipone asupra problemelor economice s-a făcut avînd la bază o viziune protecționistă: dorința de a prezerva independența
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a început să amenințe interesele economiei germane. Modelul german de inginerie a informației se bazează înainte de toate pe un profund sentiment colectiv de "patriotism economic". Acest consens asupra noțiunii de interes economic național este unul dintre principalele atuuri culturale ale competitivității germane. Fluxurile de informații converg spre un centru, melanj de interese ce asociază băncile, marile grupuri industriale și societățile de asigurări. Acest centru nu este o instituție clar identificată, ci mai curînd o rețea relațională de decidenți, care nu depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
debirocratizare, piață, libertate, concurență, investiții ș.a.m.d. Germania a fost, indiscutabil, angajată pe calea unei noi modernizări. Apetitul investitorilor pentru prima economie a zonei euro va crește cu siguranță, dar Germania are nevoie de investitori străini, după pierderile de competitivitate din ultimii ani. Mondializarea obligă. Reunificarea a atras după sine numeroase probleme. Sigla "made in Germany" nu mai era suficientă pentru a compensa costurile de producție crescute și o reglementare hipertrofiată. Unii făcuseră chiar din Germania "bolnavul Europei", ceea ce totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a angajaților, pe de o parte, sau pe de altă parte, Întreprinderii În colectivitate, cu scopul unic de a potența eficiența și profitul. Etica ar putea să nu fie adesea decât o subtilă ideologie destinată maximizării profitului și a creșterii competitivității economice, prin evitarea conflictelor (ce au valențe perturbatoriiă. 3. În sfârșit, etica În afaceri riscă să devină În Întreprinderi un subtil instrument - de departe mai puțin costisitor - de „autoreglare perversă a comportamentelor, ce se substituie vechii autorități de control. Din
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fenomene de violență. Nu puțini autori, Între care Noël Mailloux sau Wilhelm Reich, elev al lui Freud, susțin virtuțile pozitive ale agresivității, subliniind că, temperată, aceasta este constructivă conferind „intensitate” și motivând energetic activitățile umane, mai ales În condiții de competitivitate socială. Cu Îndreptățire Nicolae Râmbu sintetizează: „teoreticienii civilizației consideră În general funcțiile violenței În societatea modernă drept o cale a eliminării tensiunilor care altfel nu ar putea fi controlate”. Mai mult chiar, violența are valențe fondatoare, pe care toleranța cu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de legume, fructe și flori, a soiurilor de struguri de masă, este foarte mare. Sortimentul cultivat într-o anumită zonă este întro permanentă transformare. Soiuri, grupe de soiuri, varietăți sau chiar specii noi îl îmbogățesc mereu, create și răspândite datorită competitivității sau calităților nemaiîntâlnite pe care le au. Uneori ele sunt originare din alte zone geografice, sau din flora spontană. În aceeași măsură există soiuri, varietăți sau chiar specii care sunt treptat marginalizate și chiar dispar din sortimentul cultivat. Răspândirea speciilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
înseamnă să întreținem acest război, să contribuim la el. Să fii modern înseamnă să fii un războinic economic, și, ca să folosim limbajul de război din domeniu, înseamnă să cauți să cîștigi, sau măcar să nu pierzi, lupta cu prețurile, cu productivitatea, competitivitatea, inovația. Europa modernă nu incarnează, de fapt, o idee războinică? Nu cumva, pentru că își spun că, grație Europei, vor fi și mai puternici în războiul mondial dintre întreprinderi (în special cu firmele americane), mulți francezi, germani, italieni, olandezi își doresc
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
bunurilor și piața monetară / 274 17.1.7. Curba BP (balanța de plăți) / 274 17.2. TEORIA OPTIMULUI ECONOMIC / 277 17.2.1. Concurența perfectă și optimul / 278 17.3. CONCLUZII / 278 Capitolul 18. BALANȚA DE PLĂȚI / 283 18.1. COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ ȘI FACTORII DETERMINANȚI / 283 18.2. ANALIZA ECONOMICĂ A BALANȚEI DE PLĂȚI / 284 18.2.1. Prezentarea balanței de plăți / 284 18.2.2. Factorii determinanți ai balanței de plăți / 286 18.2.3. Sterilizarea mișcărilor monetare / 287 18
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ca: * acordarea de subvenții pentru crearea de locuri de muncă (reduceri de sarcini sociale sau fiscale pentru întreprinderile care angajează); * favorizarea creării de întreprinderi mici și mijlocii care, per total, creează mai multe locuri de muncă decît marile întreprinderi; * dezvoltarea competitivității pentru mărirea exportului. c) Ajustarea cererii la oferta de locuri de muncă. Se pot facilita aceste ajustări prin instituirea anumitor ajutoare: * ajutoare pentru formarea, calificarea solicitanților de locuri de muncă; * ajutoare pentru favorizarea mobilității, a schimbării meseriei; * ajutoare pentru reconversia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acumularea excedentelor create la nivelul fiecărui agent economic. Aceasta presupune ca producția să depășească consumul printr-o productivitate și o eficiență superioare. Fiind limitat, se impune utilizarea judicioasă a capitalului disponibil, dîndu-i-se întrebuințări potrivite, prin investirea lui în zone de competitivitate și profitabilitate maximă și valorificarea sa eficientă și adecvată cerințelor pieței, cererii solvabile interne și/sau externe. În completarea capitalului intern, importul de capital poate fi dezirabil, cînd este vorba de o infuzie de noi tehnologii, know-how tehnologic sau managerial
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
criteriul general de apreciere a eficienței oricărei activități economico-sociale, minimizarea resurselor avansate și consumate pentru obținerea fiecărei unități de efect reprezintă singura soluție de optimizare a dezvoltării în condiții de raționalizare și eficiență, corespunzătoare nivelului exigențelor pe care le impune competitivitatea practică. Criteriile eficienței economice vizează: • maximizarea atragerii populației apte de muncă la desfășurarea unor activități socialmente utile; • maximizarea productivității muncii; • maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale; • maximizarea gradului de utilizare extensivă și intensivă a tuturor capacităților de producție; • maximizarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
materialelor, eficiența utilizării fondurilor de investiții etc. Eficiența economică se poate exprima în mărimi absolute sau relative. Dar ea nu poate fi exprimată printr-un singur indicator, indiferent de puterea lui de sinteză. Ea nu se reduce la profit, productivitate, competitivitate, produs sau venit național etc. Se utilizează deci un sistem de indicatori. Sistemul de indicatori ce exprimă eficiența economică trebuie nu doar să reflecte o situație de fapt, ci să permită și să faciliteze o intervenție activă a decidenților în vederea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
maximum posibilă a profitului, la un moment dat, raportată la resursele alocate în acest scop. Cu cît produsele create și serviciile prestate sînt de o calitate mai bună, au costuri mai reduse și o rentabilitate mai ridicată, cu atît crește competitivitatea lor în lupta de concurență pe piața internă și pe cea externă. Nivelul și dinamica rentabilității sînt influențate pozitiv de: 1) creșterea productivității muncii are un efect pozitiv asupra rentabilității numai cînd înregistrează o creștere superioară salariului mediu. În cazul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
iluzie și doar atît, anume un PIB nominal, o simplă sumă care maschează multe aspecte "murdare". PIB-ul real, pe de altă parte, nu poate crește datorită prețurilor umflate artificial, ci o poate face numai în condițiile unei concurențe corecte, competitivități serioase și a unei productivități eficiente. E, de fapt, singurul indicator care nu păcălește. Cele mai importante costuri sau efecte negative ale inflației sînt: a) Devalorizarea monedei. În primul rînd, inflația constituie un atentat la calitatea însăși a monedei. Creșterea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și estimările afectate de procesul inflaționist, drept pentru care încearcă să-l anticipeze, ceea ce nu face decît să-l întrețină și să-l accelereze; d) Creșterea șomajului și disputele între salariați, sindicate și patronat. Într-un univers concurențial în care competitivitatea provine din calitatea produselor și din prețuri, o inflație internă superioară celei a partenerilor comerciali handicapează produsele naționale, ceea ce înseamnă mai puține exporturi și mai multe importuri. Această pierdere de competitivitate antrenează o scădere a producției și deci pierderi de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sindicate și patronat. Într-un univers concurențial în care competitivitatea provine din calitatea produselor și din prețuri, o inflație internă superioară celei a partenerilor comerciali handicapează produsele naționale, ceea ce înseamnă mai puține exporturi și mai multe importuri. Această pierdere de competitivitate antrenează o scădere a producției și deci pierderi de locuri de muncă. În același timp, angajații care își văd veniturile diminuate de inflație vor cere protecție din partea angajatorilor (indexarea salariilor cu rata inflației), ceea ce ar putea antrena conflicte între sindicate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
competitive, maximizarea productivității sectoriale a muncii, cu accentul pe sectoarele-cheie, de la infrastructură și pînă la tehnologiile de vîrf, înlăturarea dezechilibrelor regionale, identificarea și impulsionarea constituirii și dezvoltării unor politici regionale de creștere și a anumitor produse cu nivel ridicat de competitivitate. În același timp, nu trebuie uitat faptul că inflația are și o dimensiune sociologică și psihologică, deci cauze și remedii se pot afla și în comportamentul diferiților actori ai vieții sociale, și în anticipările mai mult sau mai puțin corecte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/PIB) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor și inițiativa individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate exista protecție socială reală și efectivă fără o prealabilă eficiență economică, concretizată în rezultate pe piață, în societate și în bugetul statului. Sistemul de redistribuire statală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
relație global echilibrată între două sau mai multe economii pe termen mediu și lung (termenul scurt admițînd oscilații sau dezechilibre), ca urmare a evoluției principalelor date caracteristice ale economiilor respective. Acest echilibru nu poate fi decît global, respectînd gradul de competitivitate al fiecărui sector, produs sau serviciu. 13.2.1. Diferitele regimuri de schimb Un regim de schimb este un ansamblu de mecanisme și reguli ce asigură relațiile dintre monedele țărilor membre ale respectivului regim. Aceste reguli pot decurge din acorduri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]