7,605 matches
-
un cod pe cât de vetust, pe atât de profund. Chiar întâlnirea cu Moose Malloy, gigantul aparent autist din Farewell, My Lovely, îi oferă un serios motiv de meditație. În ciuda suferinței, a nedreptății, ba chiar și contrar propriilor date biografice și comportamentale, Moose trăiește la intensitatea unei iubiri absolute. O asemenea devoțiune nu poate să nu inspire respect oricărui bărbat pentru care onoarea este o valoare de prim ordin. Despre complicata relație cu Terry Lennox din The Long Goodbye am vorbit pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și a prieteniei care îl leagă, în acest interval, de creatorul lui Bond, Ian Fleming, Chandler ne oferă un Marlowe profund schimbat, pregătit să mizeze pe calitățile fizice în defavoarea „celulelor cenușii”. Dotat cu o identitate nou-nouță, detectivul renunță la pedanteria comportamentală anterioară, substituită de o masivă deversare de adrenalină. Capitolul al treilea indică, dincolo de orice tăgadă, direcția în care avea să se dezvolte romanul. Invitat de un oarecare domn Lipshultz de la Agony Club (Chandler continuă lista numelor sugestive din cărțile anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor”. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: „După tot ce am văzut și am trăit, clipă de clipă, vreme de luni de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unei pedepse fizice severe, acestuia adăugându-i-se și anumite forme de desconsiderare și lipsă de respect față de tată sau soț. Pe de altă parte, violența sistematică și extrem de dură era asociată cu forme de dezagregare a familiei, cu tulburări comportamentale, amplificate, de regulă, de consumul de alcool. Aceste forme severe și constante de violență erau etichetate de comunitate ca fiind deviante, indici ai unei vieți de familie dezagregate, ai prezenței unor tulburări psihopatologice, neavând, în consecință, o legitimitate socială. În afara
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
socioculturală pentru categorii largi de populație a fost încetinită și chiar stopată. Dezorganizarea socială, determinată de pauperizarea unor segmente largi de populație și întărită prin impactul devastator al politicii pronataliste agresive, a fost un factor important în involuția spre modelele comportamentale violente primitive în relație cu femeile, în interiorul familiei și în afara acesteia. Reproducerea modelelor de violență tinde să capete un caracter lărgit. Familiile cu un grad ridicat de modernitate sunt caracterizate de o fertilitate mult mai scăzută decât familiile tradiționale. Din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acest instrument, așa cum este el prezentat de Miller și Rollnick (1995). Conceptul de interviu motivațional s-a dezvoltat în cadrul tratamentului alcoolicilor și a fost descris pentru prima dată de Miller, într-un articol publicat în Revista de Psihoterapie Cognitivă și Comportamentală. Aceste concepte și abordări fundamentale au fost actualizate mai târziu de Miller și Rollnick (1991), într-o descriere detaliată a procedurilor clinice. Definiția considerată cea mai completă de către aceștia este următoarea: Interviul motivațional este o directivă, un stil de consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe identificarea și mobilizarea valorilor și a scopurilor intrinseci ale clientului pentru a stimula schimbarea comportamentală. 2. Este sarcina clientului, și nu a consilierului, de a articula și rezolva ambivalența lui sau a ei. Ambivalența ia forma unui conflict între două cursuri ale acțiunii (de exemplu, indulgență versus constrângere), fiecare dintre ele percepând beneficii și costuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a face schimbări pentru care ei nu sunt încă pregătiți. 5. Consilierul este directiv în ajutarea clientului să examineze și să rezolve ambivalența. Interviul motivațional nu implică formarea clienților în deprinderi necesare pentru a se descurca din punct de vedere comportamental, deși abordările nu sunt incompatibile. Ipoteza operațională în interviul motivațional este aceea că ambivalența sau lipsa de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit în declanșarea schimbării. 6. Ușurința de a se schimba nu este o trăsătură a clientului, ci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comunicărilor negative ale clientului (de exemplu, furie, tăcere), să continue să comunice respect și empatie clientului; și, în final, să judece nivelul de motivație al clientului nu prin ceea ce spune consilierului, ci prin ce se realizează din punct de vedere comportamental în decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
resurse gata pregătite pentru acest tip de feedback. Comparația poate fi cu alții sau cu ei înșiși pe o anumită scară. Explorarea valorilor. O focalizare pe valori poate ajuta o persoană să-și definească „sinele ideal” prin explorarea acelor idealuri comportamentale cu care rezonează. Adesea, indivizii au uitat de aceste valori ori le-au respins ca fiind naive sau nerealizabile. Focalizarea pur și simplu pe aceste idealuri poate ajuta o persoană să detecteze comportamentele actuale inconsecvente cu idealul. Așteptând cu nerăbdare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de îngrijire ale copilului care să preia din funcțiile părinților atunci când aceștia se simt depășiți de situație și au nevoie de o pauză de câteva ore, în timp ce ajutorul pe termen lung este reprezentat de consilierea de familie și de terapia comportamentală, ambele de mare folos părinților pentru a renunța la comportamentele inadecvate privind creșterea copilului. Prevenția este mai bună decât recuperarea sechelelor, de aceea este important să fie căutate de timpuriu semne cum ar fi: evitarea repetată a contactului vizual între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În cadrul justificării anumitor cauze generatoare de abuz/neglijare/exploatare se pot contura drept surse ale potențării abuzului, neglijării și exploatării copiilor următoarele aspecte: - sărăcia instalează inegalități sociale și generează sentimente de frustrare la nivelul personalității individului, cu consecințe în planul comportamental al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de comportamente cu manifestări violente; - concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
educative a mediului. - ansamblul populației. - stimulare, experiență; - pluri-referință; identificare; - obișnuință; - animator. 2. Asistență educativă - restaurarea conduitelor favorabile dezvoltării. - schimbarea comportamentului și a atitudinilor în vederea creării unui climat favorabil dezvoltării. - propus de către o instituție socială; - părintele nu a solicitat ajutor. - modificare comportamentală; - urmărire educativă; - funcționare autonomă; - capacitate de schimbare; - asistent social 3. Tutelă educativă - restaurarea autonomiei familiale; - suscitarea atitudinii favorabile schimbării. - propus de o instituție socială; - are nevoie de o încadrare permanentă. - acțiune susținută; - posibilități evolutive limitate; - încadrare; - tutore. 4. Orientare (ghidare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unde să te uiți ca să descoperi dorințele și temerile de bază care împiedică acești indivizi să interacționeze în mod matur” (p. 259). Ultimul capitol al părții a doua, se focalizează pe terapia de familie cognitiv-comportamentală. „Premisa de bază a terapiei comportamentale este aceea că un comportament este menținut de consecințele sale.” (p. 288). În acest context, autorii se axează pe formarea comportamentală a părintelui, terapia comportamentală de cuplu, abordarea cognitiv-comportamentală în terapia de familie, tratamentul disfuncției sexuale. Cele șase capitole care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
259). Ultimul capitol al părții a doua, se focalizează pe terapia de familie cognitiv-comportamentală. „Premisa de bază a terapiei comportamentale este aceea că un comportament este menținut de consecințele sale.” (p. 288). În acest context, autorii se axează pe formarea comportamentală a părintelui, terapia comportamentală de cuplu, abordarea cognitiv-comportamentală în terapia de familie, tratamentul disfuncției sexuale. Cele șase capitole care alcătuiesc a doua parte a volumului sunt elaborate pe baza unui algoritm comun. Astfel, fiecare tip de terapie este prezentat și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
părții a doua, se focalizează pe terapia de familie cognitiv-comportamentală. „Premisa de bază a terapiei comportamentale este aceea că un comportament este menținut de consecințele sale.” (p. 288). În acest context, autorii se axează pe formarea comportamentală a părintelui, terapia comportamentală de cuplu, abordarea cognitiv-comportamentală în terapia de familie, tratamentul disfuncției sexuale. Cele șase capitole care alcătuiesc a doua parte a volumului sunt elaborate pe baza unui algoritm comun. Astfel, fiecare tip de terapie este prezentat și analizat în funcție de figurile reprezentative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Într-o analiză recentă a utilizării testului Rorschach în investigarea mecanismelor de apărare, Ritzler (1995), reluând criticile formulate de Carr (1987), estimează că, în așteptarea rezultatelor unor cercetări care să compare evaluarea apărărilor cu ajutorul testului Rorschach cu evaluările clinice și comportamentale ale acelorași apărări, statutul testului Rorschach ca tehnică de evaluare a mecanismelor de apărare rămâne „nesigur”. În investigarea mecanismelor de apărare se dovedesc utile și alte teste proiective. Astfel, în manualul testului Lăbuță-Neagră, Corman (1961) descrie mecanismele de apărare la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1996, în banca PsycLIT au intrat 3.392 de articole cu descriptorul coping. Două definiții ne vor permite să înțelegem mai bine la ce se referă termenul coping. Pentru Lazarus și Folkman (1984) este vorba de ansamblul eforturilor cognitive și comportamentale destinate controlării, reducerii sau tolerării exigențelor interne și externe care amenință sau depășesc resursele unui individ. În dicționarul elaborat de Bloch et al. (1991) coping-ul este definit drept procesul activ prin care individul, grație autoaprecierii propriilor activități, a motivațiilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoana care utilizează acest mecanism de apărare își comunică fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care nu este nici agresiv, nici manipulator 41. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Învățarea „afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor” este practicată în terapiile comportamentale, întrucât exprimarea antrenează o „decondiționare a răspunsurilor anxioase inadaptate care se instalează la bolnav în raport cu persoanele cu care intră în contact” (Wolpe, 1973/1975). Antagonismul dintre exprimarea sentimentelor și anxietate a fost subliniat în mod repetat de Wolpe, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin exprimarea sentimentelor nu este o trăsătură constantă de personalitate, subiectul practicând-o mai ușor în unele situații decât în altele. O particularitate a acestui mecanism de apărare este că, asemenea anticipării, el poate face obiectul unei învățări în cadrul terapiei comportamentale. În plus, numeroase organisme, cu largul concurs al publicității, promit timizilor un leac pentru dificultățile lor de relaționare, iar aceasta grație deprinderii afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor. Lucrul pare a dovedi că utilitatea acestui mecanism de apărare este larg
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
au niciodată dreptate”, anulându-le astfel manifestările de rezistență. Greenson (1967/1977) scrie: „Dacă intervenția mea e inexactă, pacientul o va semnala prin denegarea verbală pe care i-o va opune sau printr-o formă de rezistență și de evitare comportamentală”. Little, care, timp de 7 ani, a urmat o cură psihanalitică dirijată de Winnicott, insistă asupra prudenței psihanalistului: „Făcea foarte puține interpretări și numai atunci când conținutul lor urca spre pragul conștientului. În acel moment, bineînțeles, interpretarea suna just. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca având două fațete<footnote Nestor Stilpon, International Efforts to Improve corporate governance: Why and How? OECD, 2001. footnote>: cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii, clienții și furnizorii, statul și alte grupuri de interese în cadrul strategiei generale a companiei și cea normativă, care se referă la setul de reglementări în care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
În care sunt adoptate deciziile În sânul executivelor. Putem, prin urmare, să analizăm În detaliu barierele instituite pentru a Îngrădi accesul la numirea În anumite funcții În stat a outsiderilor În 1989 și În ce măsură partidele politice moștenesc și perpetuează modele comportamentale similare celor din perioada comunistă? Toate aceste elemente identifică, În fapt, scena guvernamentală postcomunistă drept un teren predilect de analiză a continuităților și discontinuităților față de perioada comunistă. Mai mult decât atât, analiza elementelor de continuitate a moștenirii comuniste ne permite
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]