8,853 matches
-
când ea era puțin contestată. 2. Controversa metodologică asupra explicațiilor teleologice Una din expresiile tipice ale tezei unității metodologice a științei este aceea că procesul maturizării științifice a disciplinelor biologice se exprimă, între altele, prin aceea că explicațiile structurilor și comportării ființelor vii prin scopuri sunt înlocuite cu explicații cauzale. Această temă a fost dezvoltată, de exemplu, în lucrări ale filozofului Ernst Nagel. În cartea sa The Structure of Science, Nagel examinează critic punctul de vedere după care obiectul specific de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
internă. Particularitățile organizării diferitelor sisteme din lumea vie vor putea fi explicate doar în mod teleologic. În numeroasele sale publicații pe această temă, Ernst Mayr a susținut un punct de vedere asemănător. Limbajul teleologic este indispensabil pentru descrierea dezvoltării și comportării ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul științelor experimentale. Filozofii științei care apreciază că o asemenea evoluție ar constitui un element esențial al maturizării acelor discipline biologice care cercetează dezvoltarea ontogenetică și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
desfășurarea proceselor spre o anumită stare terminală. În cazul unor asemenea procese, întrebarea „pentru ce?“ nu este adecvată. Ele nu se desfășoară pe baza unui program. Procesele teleonomice sunt, dimpotrivă, activități programate. Ele intervin deja în dezvotarea celulelor și explică comportarea tuturor organismelor. În cazul ființelor vii, spre deosebire de artefacte, programele sunt programe genetice. Starea terminală a acestor programe poate fi constituirea unei anumite structuri în dezvoltarea individului, atingerea unei regiuni geografice în migrare, împerecherea cu ritualurile ce o precedă etc. Unele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tuturor organismelor. În cazul ființelor vii, spre deosebire de artefacte, programele sunt programe genetice. Starea terminală a acestor programe poate fi constituirea unei anumite structuri în dezvoltarea individului, atingerea unei regiuni geografice în migrare, împerecherea cu ritualurile ce o precedă etc. Unele comportări îndreptate spre un scop implică anticiparea. E vorba de activități cum ar fi adunarea proviziilor pentru iarnă sau strategiile de vânare ale anumitor specii de animale de pradă. Multe adaptări ale ființelor vii se realizează prin programe teleonomice. Spre deosebire de așa-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de întrebări la care răspunde cercetarea, cerințele pe care le satisfac rezultatele sunt în esență aceleași. Nu tot așa stau lucrurile dacă luăm în considerare alte domenii ale cercetării biologice, cum sunt cele consacrate studiului evoluției vieții pe pământ sau comportării animalelor superioare. Prin natura obiectivelor urmărite, a întrebărilor la care răspund, asemenea cercetări se disting clar de cele din alte discipline biologice, ca cele amintite mai sus, ca și de cercetările din științele fizico-chimice. Un fundal potrivit pentru discuția particularităților
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în acest fel, structura particulară a unui sistem material este ceea ce face ca legi generale să se exprime printr-o multitudine de corelații particulare specifice. Legile generale sunt însă cele care interesează, și nu sistemele și structurile particulare. „Structura și comportarea unui sistem specific sunt studiate doar ca mijloc, în scopul de a obține cunoașterea legilor generale; ele sunt uitate de îndată ce acest obiectiv a fost atins.“ Fiziologia sau biologia moleculară sunt discipline în care cercetarea urmează această cale. Altfel stau lucrurile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin metode experimentale cantitative este cu atât mai dificilă cu cât o unitate organică este mai complexă și mai integrată“. Această constatare este susținută, între altele, de evaluarea cercetărilor orientate behaviorist. Obiectivul acestor cercetări este descoperirea unor legi generale ale comportării ființelor vii, legi independente de organizarea lor specifică. Lorenz aprecia că o orientare a cercetării biologice spre descoperirea corelațiilor legice, pe cale experimentală, acea orientare caracterizată printr-o privilegiere a întrebărilor de tip „cum?“, riscă să împingă la periferie interese științifice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
molecule și a relațiilor ei cu alte molecule din organism urmărește să identifice cauze nemijlocite, în timp ce răspunsul la întrebarea de ce se deosebesc moleculele din unele organisme de moleculele din alte organisme va fi dat cu referire la cauze mijlocite. Explicația comportării caracteristice indivizilor unei specii prin raportare la anumite corelații neurofiziologice este o explicație prin cauze nemijlocite. Dimpotrivă, explicația caracteristicilor comportamentale ale anumitor specii și varietăți prin mutații și selecție este o explicație prin cauze mijlocite. Funcțiile pe care le servesc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oferi o explicare completă a sistemelor complexe. Este, crede Mayr, diferența dintre analiză și reducție. Nici unul din principiile explicative ale biologiei evoluției nu poate fi redus la legități ale fizicii și chimiei. Mai mult, explicația ultimă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor va fi întotdeauna o explicație evoluționistă. Dacă punctul de vedere al evoluției este ignorat, atunci explicația oricărui fenomen biologic rămâne incompletă. În acest sens, Sober afirmă că biologia evoluției este corelată cu restul biologiei în modul în care cercetarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
particularităților unei comunități omenești. Ca și societățile omenești, viețuitoarele sunt produsul unei evoluții istorice cu mecanisme distincte, specifice. Corelațiile legice, descoperite prin cercetări experimentale, sunt fără îndoială utile, dar cu totul insuficiente pentru a oferi explicații multitudinii de aspecte ale comportării organismelor superioare. De ce diferite specii de păsări clocesc un anumit număr de ouă, nici mai multe, nici mai puține? Răspunsul, cum se știe, este că un număr mai mic sau mai mare de ouă clocite ar da mai puțini urmași
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetători din științele fizico-chimice sau din discipline biologice de tip fizical sunt în mică măsură apți, datorită unor obișnuințe de gândire formate prin educație și exercițiu profesional, să înțeleagă în toată amploarea și varietatea lor factorii care limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înseamnă însă că evoluția vieții pe pământ, direcția ei, ar fi fost determinată de anumite legi. Legile și regularitățile formulate în discipline experimentale, de la fiziologie la biologia moleculară, nu pot explica constituirea și schimbarea în timp a funcțiilor, structurilor și comportării ființelor vii. Principii cum sunt cele ale variabilității și selecției naturale nu au atributul necesității. Pe de altă parte, acțiunea lor poate conduce la rezultate dintre cele mai diferite pornind de la același punct de plecare, chiar și atunci când factorii care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propaganda va trebui să ție referate, șezători, festivaluri, să organizeze cartierele, sală de lectură, bibliotecă, momente politice. Resortul țărănesc va trebui să organizeze tineretul în Frontul Plugarilor. Se va sta de vorbă cu ei spre a fi bine inițiați”. b. „Comportarea UTC-iștilor a fost ca a niște golani” După noianul de indicații și sfaturi, tov. Dimitrev a trecut la o critică dură și cu siguranță meritată, deoarece acești „nimeni” când se vedeau cu carnetul roșu de membru UTC în buzunar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
organizația nu a avut nici un fel de activitate. Pentru a pune capăt acestor neînțelegeri am fixat ședința cu comitetul pe data de 25.II (februarie, n.n.) Duminică”. j. „Am decis excluderea a 10 membri UTC-iști pentru furturi, beție și comportare imorală” Prin citirea acestui „raport”, reiese ideea că atâta timp cât tov. Dimitrev era la Vaslui, toate (sau aproape toate) mergeau strună. Pe timpul cât obligațiile de serviciu îl rețineau la Huși, la Vaslui tovarășii își dădeau în petic sau îi durea undeva
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
noul comitet de conducere al UTC-ului împreună cu mine (subl.ns.) a hotărât excluderea din UTC a 10 membri care au avut o purtare cât se poate de proastă dedându-se la furturi și beție iar tov. fete au avut comportări imorale. Astăzi organizația are 180 de membri UTC-iști și 150 de pioneri (mai mult ca sigur, pe tot județul n.n.). Școala de cadre funcționează regulat (subl.ns.)”. După ce acest „raport” a fost dactilografiat (probabil, de autor), Dimitrev a mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vieții lor. Peste numai trei zile, miercuri 7 martie 1907, Herșcu Nacht s-a trezit că sute de oameni îi bat (cam) tare la poarta casei: „Mercuri 7 a curentei am văzut adunându-se la vecinul meu Nicu Paraschiv”. Deocamdată comportarea oamenilor tindea a fi civilizată de vreme ce Herșcu declarase că din rândurile oamenilor s-au desprins câțiva lideri: „...dintre acești oameni au intrat la mine în casă N. Lungu și N. Strâmbu și mi’au cerut să le dau câte 3
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în colectivele de muncă vizate” Potrivit acestui raport reclamațiile și sugestiile erau structurate pe două segmente importante: „...în 20 la sută din scrisori și audiențe se fac propuneri, sugestii, observații pentru îmbunătățirea muncii în toate domeniile, se sesizează sau reclamă comportarea unor cadre de conducere și alt personal muncitor, iar 80 la sută sunt solicitări de ordin personal”. Această frază lungă a fost subliniată în documentul original, iar ortografierea literei „â” sau a cuvântului „sunt” fuseseră „î” și „sînt”. Referitor la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alimentație publică, din cooperativele de producție, achiziții și desfacerea mărfurilor, de la consiliile populare comunale, primari de la comune, cadre de conducere din industrie și construcții și altele”. În acest raport urmau și alte constatări: „...din totalul sesizărilor și reclamațiilor referitoare la comportarea și activitatea unor cadre și alt personal muncitor, 26 la sută (1107) sînt scrisori anonime din care 7 sau dovedit a fi reale”. Cele 80 de procente reprezentând „problemele personale ale oamenilor muncii”, erau explicate în raport astfel: „...cele mai multe sînt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la olecuță de politică: suntem datori să ne jetfim pentru patrie! Poate o ieși și de acolo vreun bine". Jertfa patriotică a lui Caragiale dezvăluie o psihologie de mic-burghez și, crede Ș. Cioculescu, "trebuie privită sincer, ca o eroare în comportările lui cetățenești"; în esență a constat într-un mare turneu politic organizat de conservator-democrați prin Ploiești, Roman, Călărași, Pitești, Buzău, Turnu-Severin în 1908, prilej pentru Caragiale de a ține discursuri ditirambice și, din perspectiva timpului, întristătoare: "Domnule șef rostea cel
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Petru Comarnescu apelînd la rolul modelator al antecedentelor: "Vizionarul, visătorul, meditativul Matei Caragiale și-a compus în adevăr ținuta în funcție de tristele lui experiențe, interiorizîndu-se și dorindu-se de o demnitate impunătoare. Ceea ce nu comunica prin vorbe, comunica prin ținuta, prin comportarea lui în lume"; pe aceeași linie, Alexandru George apelează la particularități ale psihologiei care ar determina antinomia dintre expresie și conținutul ei sufletesc: " Era indiscutabil un timid care se apăra printr-o atitudine rezervată și prin refugiul în lumea trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
e a artificialității somptuoase" (Ov. S. Crohmălniceanu) orientări ce se recunosc și în estetica simboliștilor și decadenților, atît de opusă principiilor clasicismului cărora le-a fost credincios Ion Luca Caragiale: "...oricît ar părea de oribil, verva bătrînului Caragiale, ostentativa-i comportare plebeiană, verdeața limbajului său, era dispus să le convertească în trivialitatea volubilă a lui Pirgu, sub a cărui înfățișare de măscărici își cam vedea tatăl" (idem). S-a mai afirmat iarăși că veritabila noblețe mateină ar consta în talent; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care consideră China o specie a despotismului asiatic, s-a pus un accent deosebit pe ideea că protestul contra puterii de stat, mai ales în ideea de a-i dezonora pe lideri și de a-i forța să-și modifice comportarea, are rădăcini adînci, evidente în retorica protestelor, revoltei și a apelurilor pentru libertatea de exprimare, pentru drepturi civile și alegeri corecte, care a apărut cu claritate în Mișcarea din 4 mai 1919 și în următoarele demonstrații asemănătoare din anii 1920
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
problema permanentă a revărsării, a răspîndirii și a manifestării violenței; necivilitatea a fost dușmanul permanent al societății civile. Civilizarea a reprezentat, deci, un proces istoric continuu, în care civilitatea, un termen static, a fost atît țelul, cît și rezultatul transformării comportării necivile în comportare civilă. Pornind de la această teză, a mai fost doar un pas pînă la ideea că procesul civilizator era un drum cu etape de perfecționare treptată, continuă. În timpul secolului al XVIII-lea, cuvîntul "civilizație" denumea atît procesul fundamental
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
revărsării, a răspîndirii și a manifestării violenței; necivilitatea a fost dușmanul permanent al societății civile. Civilizarea a reprezentat, deci, un proces istoric continuu, în care civilitatea, un termen static, a fost atît țelul, cît și rezultatul transformării comportării necivile în comportare civilă. Pornind de la această teză, a mai fost doar un pas pînă la ideea că procesul civilizator era un drum cu etape de perfecționare treptată, continuă. În timpul secolului al XVIII-lea, cuvîntul "civilizație" denumea atît procesul fundamental al istoriei, cît
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
stindarduri ale civilizației pe teritorii străine. În conștiința lor nu a mai rămas decît o vagă amintire a întregului proces anterior civilizării. Impactul civilizației este înțeles, pur și simplu, ca o expresie a talentelor lor superioare; faptul că propria lor comportare civilizată s-a format de-a lungul a multe secole și cum s-a format nu-i mai interesează 8. Elias avertizează în mod corect împotriva acestei amnezii și a consecințelor ei politice importante. Avertismentul său ar fi fost mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]