136,312 matches
-
Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În toate comunele exista cel puțin o subunitate PTTR. Treptat, în funcție de volumul prestațiilor și de eficiența economică, de cerințele populației, intreprinderilor și instituțiilor și de dezvoltarea economică și social-culturală a localităților, structura rețelei de subunități PTTR a suferit modificări. De
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În toate comunele exista cel puțin o subunitate PTTR. Treptat, în funcție de volumul prestațiilor și de eficiența economică, de cerințele populației, intreprinderilor și instituțiilor și de dezvoltarea economică și social-culturală a localităților, structura rețelei de subunități PTTR a suferit modificări. De asemenea, a determinat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 12(Anexa 26). La 1 iulie 1991, s-a despărțit activitatea de telecomunicații de cea de poștă. Serviciul telefonic a continuat să funcționeze în aceleași condiții, dar subordonat Direcției de Telecomunicații. În mediul rural existau centrale telefonice în toate comunele fără Preutești. Cu această ocazie a dispărut simbolul PTTR, iar din 1993 s-a interzis oficial folosirea lui. Desființarea oficiilor și revenirea la agenții a fost determinată, mai ales, de eficiența economică. Transformarea unor oficii în ghișee și a mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurale în agenții nu a influențat negativ calitatea deservirii. Mecanizarea transporturilor a redus numărul circumscripțiilor poștale rurale de la 37 în anul 1968, la 8 în anul 2000(Anexele 7, 8, 25). La 31 decembrie 2000, în localitățile rurale reședință de comună funcționau: 10 oficiiăBaia, Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oficiiăBaia, Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina; câte trei în comunele Mălini, Preutești, Vadu Moldovei și Vulturești și câte patru în comunele Dolhasca, Forăști și Udești. Toate subunitățile din mediul ruralăoficii, ghișee și agenții) deserveau 112.234 locuitori. Unei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina; câte trei în comunele Mălini, Preutești, Vadu Moldovei și Vulturești și câte patru în comunele Dolhasca, Forăști și Udești. Toate subunitățile din mediul ruralăoficii, ghișee și agenții) deserveau 112.234 locuitori. Unei subunități îi revenea în medie 2.551 de locuitori, mai puțin cu 1.511 față de anul 1967. Orașul Fălticeni cu două subunități deservea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din zonă, cu excepția celor din comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Suceava, a transportat presa centrală de la aeroportul Salcea și cea locală de la Suceava. La 31 decembrie 2000, itinerariile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rând de traficul poștal și cel de telecomunicații cu perspectivele de creștere în viitor. În mediul rural s-au dat în folosință clădiri noi la Baia(1973), Boroaia(1974), Bogdănești, Vadu Moldovei și Udești(1975), și Dolhasca(1978). În alte comune, Bănești(1983), Rădășeni(1984) și Horodniceni(1988), s-au dat în folosință spații corespunzătoare la parterul unor blocuri moderne, în care funcționează și alte instituții sau persoane particulare. La Fălticeni, o nouă clădire modernă cu două etaje, amplasată în Piața
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni presa ajungea cu o cursă auto specială. Tot printr-un mijloc de transport auto se expedia ziarul “Zori noi” din Suceava la Fălticeni, și de aici mai departe, cu primele autobuze de călători, dimineața, în unele localități reședință de comună, pentru a fi distribuit imediat în zona de centru. În anii care au urmat, după organizarea întregului sistem de expediere și difuzare a presei prin rețeaua de unități PTTR și prin difuzorii de presă, în localitățile fără unități poștale, numărul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
771 de exemplare la 1.000 locuitori, depășind cu 37 exemplare media pe județ și cu 114 exemplare media pe județ din anul 1976. S-a clasificat după orașele Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a clasificat după orașele Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285 de exemplare, ultimile două comune cu numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285 de exemplare, ultimile două comune cu numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la un număr de 14 oficii cu 4-25 exemplare și s-a îmbunătățit la 6 oficii, în total cu 99 exemplare. Cu excepția oficiilor Dolhasca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dolhasca 72, Bănești și Oniceni câte 66, Fălticeni oraș 65 etc), față de aceeași lună din anul 1987ăAnexa 28). Cu toate că ziarul “Scînteia” era organul de presă al Comitetului Central al PCR și “trebuia să numere câți mai mulți abonați”, în unele comune Rădășeni, Slatina, Preutești și Vadu Moldovei, numărul cititorilor era foarte redus, numai 2,0 - 3,5 la 100 locuitori(Anexa 29). După evenimentele din decembrie 1989, au apărut noi titluri de publicații(“Viitorul liberal”, “România tânără”, “Cuget românesc”, “Deșteptarea”, “Cuvântul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acest procedeu nu a fost pus în aplicare. Oficiile de reședință, au continuat să centralizeze contabilitatea oficiilor din județ și să corespondeze direct cu Direcția Generală. Toate oficiile de stat, agențiile speciale, oficiile din stațiile CFR și agențiile poștale din comunele rurale, au rămas așadar, din punct de vedere al operațiunilor de gestiune, sub dependența oficiilor de reședință. Numai după cinci ani, Regia Autonomă PTT a fost transformată în “Direcțiune Specială PTT” și cu toate că s-au înregistrat și unele îmbunătățiri în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066,78 m). conducător de oaste. hrană, proviziiăpentru armată). slujbaș însărcinat cu strângerea dărilor. LISTA ABREVIERILOR ȘI SIGLELOR Ab Abonat adtiv Administrativ Ag. Agenție AR confirmare de primire ASIROM Asigurarea Românească BA Banca Agricolă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apoi în Der Wahrheitsgehalt der Religion (1901, 19052) și Hauptsprobleme der Religionsphilosophie der Gegenwart (1907, 19093). Toate erau cunoscute și de Nae Ionescu. Nae Ionescu și Underhill descriu cele două poziții în moduri substanțial diferite. Numai punctele lor principale sunt comune. E vorba de puncte care nu pot fi omise într-o asemenea tratare și care se regăsesc și la alți autori. În primul caz: definirea emanatismului, existența unor lumi intermediare, gradate, între om și Dumnezeu și înclinația acestei atitudini spre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cremene? Focul viu este un proces natural de autoaprindere la suprafața terestră a gazelor de sondă emanate din scoarța terestră datorită frecării gazelor cu rocile silicioase? În țara noastră fenomenul este întâlnit la Andreiașul de Jos (jud. Vrancea) și Terca (comuna Lopătari, jud. Buzău). Peștera Românești (dispusă pe 3 nivele, cu o lungime de 1.450 m), situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș, pe versantul stâng al Văii Fărășești (Munții Poiana Ruscă), este renumită pentru acustica deosebită și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de euro anual, fiind astfel al doilea mare beneficiar după Polonia. La această sumă se adaugă contribuția de 50 milioane euro a Guvernului României. Obiectivele generale ale programului SAPARD pentru România au fost: a) implementarea acquis-ului comunitar privind politica Agricolă comuna și politicile conexe, politica mediului și politicile din domeniul alimentației și protecției consumatorului, sănătatea publică și sănătatea animalelor și plantelor; b) protecția mediului, în acest sens avându-se în vedere adoptarea unor directive europene în domeniu; c) rezolvarea problemelor specifice
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
activitate, prin îndeplinirea următoarelor atribuții principale: încheie contracte cu furnizorii de produse și de servicii și își asumă obligații în nume propriu și în numele proprietarilor; angajează (sau, după caz, suspendă) din funcție administratorul și personalul necesar bunei gospodăriri a proprietății comune indivize; reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea proprietății comune; adoptă și amendează bugetul de venituri și cheltuieli precum și fondul de rulment; asigură calcularea și încasarea cotelor obișnuite și speciale pentru cheltuieli comune de la proprietari; impune penalizări pentru întârzierea la
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
întărirea disciplinei financiare, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 685, din 29 septembrie 2003 Capitolul 9 ÎNDRUMAREA METODOLOGICĂ A ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI Pentru realizarea scopurilor și serviciilor ce revin asociațiilor de proprietari, consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și ale sectoarelor municipiului București vor îndruma metodologic activitatea acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin compartimentele specializate create în cadrul aparatului propriu. Compartimentele specializate, compuse din specialiști în domeniul financiar-contabil și al legislației muncii, vor sprijini și îndruma asociațiile de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
generale bugetul anual de venituri și cheltuieli; d. convoacă și conduce ședintele de lucru ale comitetului executiv și ale adunării generale. 9. Funcția de președinte al asociației de proprietari se dobândește: a. prin numire de către consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și ale sectoarelor municipiului București; b. președintele este propus de către administrator și ales de către comisia de cenzori; c. președintele este ales, prin votul adunării generale, dintre membrii comitetului executiv al acesteia; d. prin autopropunere în fața adunării generale, funcția de președinte
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
căzi ca acum pentru făcut baie, covata era din lemn de răchită sau de plop. Când a venit Colectivul amândoi s-au trecut primii la C.A.P. și au scăpat de muncit cu ziua pe la oamenii mai cu stare din comună, își făceau planul de zilele de muncă la C.A.P. Catinca a murit înaintea lui, dar a trăit peste 80 ani, la ei nu lipsea mujdeiul de usturoi, pe care-l mâncau cu mămăligă, iar boala nu se prindea de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a făcut douăsprezece găuri în cap, de era să moară, noroc de babele cu leacurile lor de demult că l-au oblojit și cu chiu cu vai l-au lecuit. Într-o bună zi, un gospodar s-a dus la comună la jandarmerie și s-a plâns că Lucache i-a furat găinile. Jandarmul l-a arestat și l-a pus să văruiască beciul, că veneau sărbătorile și, ca să fie treaba bună, i-a cerut reclamantului să-i aducă trei găini
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tine! M-ai amărât, vai de mine, pentru zece ani de zile. Ard în pară și în foc, of, noroc, noroc, noroooc ... Biografie Gheorghe Boancă pictor, sculptor Fiul lui Petrache și al Minodorei Boancă, născut la 12 noiembrie 1948 în comuna Țibănești, județul Iași. Școala primară o urmează în satul natal Glodenii Gândului. Ajungând la vârsta maturității vine în Iași și se angajează la Combinatul de Fibre Sintetice. Pasionat de desen și atras de lumea culorilor, pășește în cenaclul de pictură
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]