2,979 matches
-
în Suceava, fiica lui Gh. Rădășanu. 187 este treabă, nu glumă! Aveam impresia că pusesem mâna pe un butoi din care țâșnea în valuri o băutură scumpă. Atât de variate și de bogate erau evocările, că refuzau să se supună condeiului, oricâtă viteză aș fi avut la scris. Trag nădejde să vă pot vizita cât mai curând. E vreme de iarnă, dar nu trebuie să ne speriem. M-ar fi interesat în mod deosebit corespondența Dv., care ar trage greu în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
188 seara, când ajungeam acasă pe la 7,30, eram frânt de oboseală, că aproape nici mâncare nu-mi trebuia. A mai fost o încurcătură, cu plecarea mea în concediu, când miam zis că voi avea timp să pun mâna pe condei. Când colo, doamna pe care ați văzut-o în ultima Dv. vizită la Muzeu, salariată la noi, s-a apucat să nască la 7 luni. Nu-i vina ei, săraca, da’ mie mi-a stricat concediul, căci am fost rechemat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
unor volume de „Lucrări științifice” ale Muzeului Județean. „Junimea” este o instituție a cărei menire e să promoveze tipăriri valoroase. Din cele ce v-am relatat mai sus, reiese clar - cred - că e vorba de colaboratori care știu să ție condeiul în mână, cei mai mulți - scriitori consacrați. Publicarea unui asemenea volum (sau a unei suite) de istorie literară s-ar înscrie pe linia eforturilor de valorificare a moștenirii culturale, care se desfășoară într-un ritm susținut - după criterii științifice - în anii noștri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de reciclare pe lângă Centrul de pregătire a cadrelor, al Consiliului Culturii și Educației Socialiste din București. Președintele comisiei: Gabriel Strempel, director adjunct al Bibliotecii Academiei R.S.R. Orice alte comentarii sunt de prisos. Doar sentimente de amărăciune, pricinuite de confrați de condei... 201 filozofi, critici de artă) și străini (între altele un autograf de la E. O’Neill). O selecție a acestor autografe, precedate de un studiu, ar permite - cred - alcătuirea unui volum onorabil. Am și alte gânduri, pe care vi le voi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
confirmare a primirii documentelor pe care ați binevoit să le donați „Galeriei”. Cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu 2 Fălticeni, 24 ianuarie 1975 Mult stimată Domnișoară Teodorescu, La câteva zile de la primirea misivei Dv., m-am învrednicit să pun mâna pe condei, să vă răspund. Am reușit să fotografiez și să copii ceea ce am împrumutat, încât acum sunt în măsură să restitui documentele, încadrându-mă - în mare - în sorocul pentru care m-am angajat. Mă bucur că intenționați să ne puneți la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cer scuze pentru întârzierea cu care răspund la ultima Dv. scrisoare. Obligațiile profesionale mi-au răpit tot timpul liber. Iată că în seara aceasta mi-am zis că trebuie să las totul de o parte și să pun mâna pe condei. Îmi pare nespus de rău pentru accidentul de troleibuz pe care l ați suferit. Sper că între timp v ați restabilit și că necazul a rămas fără urmări. La prezenta anexez și fotografia casei în care ați locuit în perioada
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
scrisoarea Dv. Rugându vă să prezentați omagii familiei, vă doresc sănătate și noi satisfacții în activitatea creatoare pe care o desfășurați. Cu alese sentimente, Eugen Dimitriu 3 Suceava, 6 ianuarie 1977 Mult Stimate Domnule Georgel, Am pus greu mâna pe condei spre a vă scrie. Motivul? O stare sufletească foarte proastă, combinată cu oboseala fizică ce s-a instalat din toamnă. Trebuie să-mi cer dintru început iertare pentru tăcerea mea. Am însă și motive, care cred că vor găsi înțelegere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
privit întâi zarea munților și Dumbrava Minunată. S-a uitat apoi spre Nada Florilor și Iazul Călugărului. Din ochi i-au picurat lacrimi. Sus, pe cer, se ștergea grăbit spre sud, un cârd de cocori... M-am lăsat furat de condei! Vă rog să-mi iertați lungimea scrisorii. Pentru viitor, vă stau la dispoziție cu modestele mele cunoștințe. Primiți, vă rog, respectuoase sărutări de mâini. Vă doresc multă sănătate și noi succese în activitatea literară. Cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu P.S.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Suceava, 10 aprilie 1977 Mult Stimată Doamnă Vicoveanu, Cer iertare pentru întârzierea cu care răspund la misiva Dv. din 23 februarie crt. Împrejurări grele în familie (boala mamei și moartea ei în martie), nu mi-au îngăduit să dau glas condeiului. A fost mare tristețe pentru noi. Am dus-o la Fălticeni, unde sunt mormintele înaintașilor. Oricum, mă încadrez cu acest răspuns, în termenul limită în care v-ar fi util, stabilit de Dv.: 15 aprilie. Sunt mișcat de aprecierile Dv.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
etc., vândute de cumpărătorii de fier vechi, dar totul a fost în zadar, încât s-a ajuns cu privatizarea la fundul sacului. Așa de încrâncenați au fost guvernanții să prăduiască tot (nu-i vorbă, au tras și ei frumos din condei, „curat condei” ar spune Pristanda dacă n-ar avea „familie mare” și „renumerație, după buget, mică”), că n-au lăsat statului nici veniturile lui primordiale, așa zisele vechi monopoluri: sarea, tutunul, chibriturile și băuturile alcoolice. Toți se ascund în spatele unei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de cumpărătorii de fier vechi, dar totul a fost în zadar, încât s-a ajuns cu privatizarea la fundul sacului. Așa de încrâncenați au fost guvernanții să prăduiască tot (nu-i vorbă, au tras și ei frumos din condei, „curat condei” ar spune Pristanda dacă n-ar avea „familie mare” și „renumerație, după buget, mică”), că n-au lăsat statului nici veniturile lui primordiale, așa zisele vechi monopoluri: sarea, tutunul, chibriturile și băuturile alcoolice. Toți se ascund în spatele unei stupizenii, potrivit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii săi, că, dacă ar fi, ar ieși scântei din ce-a mai rămas din România. Nu i se poate nega o anumită abilitate de a o aduce frumos din condei, dar oricât de îndemânatic ar fi cârmaciul, nu poți cere mai mult de la o corabie cu chila cariată și pânzele sfâșiate, care trebuie neapărat trasă la cheu și reparată. Slobod la gură, stând în capul statului ca într-o bodegă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tușitului în front s-a văzut în toată plenitudinea când Președintele, care se vede călare bine pe situație (fără să ia seamă la cele petrecute la Kiev), aruncă hultanul unirii sau reunirii Republicii Moldova cu România. Adică dintr-o trăsătură de condei, poate face și desface, hocus-pocus, ce-au făcut și desfăcut imperiile și totalitarismele secolului al XX-lea. Alături de mulți, foarte mulți alții din țara asta, și eu sunt pentru revenirea Basarabiei la Țara Mamă, însă trebuie s-o vrea și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ridice nivelul învățământului românesc să sufere vreo câteva săptămâni de limbariță galopantă și agresivă. Indivizii ăștia telefotogenici, plătiți din banii cadrelor didactice, ca să-și poată ține odraslele la Paris, cu mare harțag la trăncăneală, au vrut să tragă frumos din condei, vânzând recuzita grevei generale la cei care au plătit mai mult, drept pentru care au făcut curat la locul de muncă, închizând gura. Ei, care știu toată legislația, toate chichițele avocățești, care găsesc soluții și leacuri la toate bolile școlii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puțină importanță și, tot ce se spune și ce se va mai spune, nu poate fi considerat decât exerciții de limbă, cu singurul câștig că exersăm limba română. M-am așteptat ca cineva, din puzderia de meșteri în vorbă și condei, să fi zis ceva de genul (expresie care a cuprins masele!): „noul mandat prezidențial, dacă nu pute de la o poștă a scutece, are iz acrișor de pemperși”, de unde s-ar fi înțeles prea lesne că toate servitoarele din spațiul carpato
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întinsă coarda, că se poate rupe și s-ar putea să te plesnească peste ochi, de-ai să vezi stele verzi și păsărele ciripind, ca Pluto. Guvernul alege căile cele mai comode pentru a face rost de bani: dintr-un condei (curat condei, domnu Boc!) trece de la bugetul amărâților la bugetul general câteva zeci sau sute de milioane, fără bătaie de cap, în loc să-și pună mintea la contribuție și picioarele la spinare ca să facă rost de bani, de acolo de pe unde
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că se poate rupe și s-ar putea să te plesnească peste ochi, de-ai să vezi stele verzi și păsărele ciripind, ca Pluto. Guvernul alege căile cele mai comode pentru a face rost de bani: dintr-un condei (curat condei, domnu Boc!) trece de la bugetul amărâților la bugetul general câteva zeci sau sute de milioane, fără bătaie de cap, în loc să-și pună mintea la contribuție și picioarele la spinare ca să facă rost de bani, de acolo de pe unde se mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fapt 24 de carcase de foste avioane F-16, vechi de 25-30 de ani, care au făcut toate războaiele SUA. Întrebarea ar fi, dacă n-ai armată, la ce-ți trebuie înarmare, iar cu patrimoniul armatei s-a tras frumos din condei: au dispărut instalațiile, clădirile, terenurile de instrucție, parcurile auto, industriile care lucrau pentru armată, s-au dus și specialiștii, s-a dus tot pe apa Sâmbetei. Acum, că nu mai avem mai nimic, ni se servește cu polonicul puterii patriotismul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sunt înalți. Se scria pe talpa bocancilor unși cu săpun și pudrați cu DDT (primeam DDT ca să nu ne umplem de purici și de păduchi, în felul acesta să fie feriți și milițienii). O așchie din scândura priciului servea de condei. Expedierea la Jilava Venea primăvara fără să ne dăm seama. Era efectul programului: degajarea mora lă a suferinței. Nimeni nu simțea greutatea penitenței. Toate le suporta pentru noi Hristos. Eliberați de spectrul condamnării și al suferinței ne bucuram în claustrare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
numără peste trei sute de articole politice publicate în "Timpul", în care ataca regimul politic și realitățile pseudooccidentalizării. A atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este grija iubitoare mai curînd față de bugetul țării și nu față de țară, exploatînd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
arte liberale și lipsa de profesioniști de a căror formare depindeau atît de mult economia și prosperitatea României Mari! Iorga ignora înmulțirea alarmantă a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul său, Eminescu, era conștient de problema aceasta și pomenea mereu de "proletariatul condeiului". E ciudat că Iorga nu a lansat niciodată o campanie serioasă de alfabetizare, dat fiind că mai mult de 50% din populație era analfabetă. Pe la sfîrșitul toamnei lui 1922, amarul studenților a dus la o grevă studențească generală 109. Mișcarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mânuit. Cred că și eu aș fi putut gândi așa pe vremuri. Și totuși, iată ce teanc de pagini am și umplut! Am recitit schița pe care i-am făcut-o lui James și o găsesc destul de bine adusă din condei. Dar e oare sinceră? Mă rog, nu-i total denaturată, însă e prea concisă și „făcută“. Cum poți descrie oamenii așa cum sunt în realitate? În descrierea mea, James apare atât de integru, de dur. Am omis să spun că are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
într-un raport direct limbă - lume, fără dezvoltarea procesului de conceptualizare propriu unităților lexico-gramaticale: substantive, verbe etc. Când are loc un proces de conceptualizare, interjecțiile devin verbe, substantive, adverbe: a ofta, a scârțâi, of-ul, scârțâit, scârțâire etc.: „Scârțâirea de condeie dădea farmec astei liniști.” (M. Eminescu) În sistemul limbii, interjecțiile se constituie într-o clasă distinctă prin: 1. esența lor (dată de raportul expresie - sens), 2. prin locul și funcția lor în actul de comunicare, 3. prin funcția lor în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simtă stăpânul...” (I.L. Caragiale, IV, 233) Dintre acestea, marchează identitatea specifică a circumstanțialei de finalitate conjuncția ca să (în structură continuă; în structură discontinuă poate interveni și în realizarea propozițională a altor funcții sintactice): „Ca să schimbăm acum, întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat printre plăvani / Sudoarea muncii sutelor de ani.” (T. Arghezi, 5) și locuțiunea pentru ca să: „Vine Mișu, profesorul - știi, Mișu al nostru care dă meditație la băieți - vine pentru ca să le dea vacanță.” (I.L. Caragiale, II
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterului ei.”, • expresii impersonale: „Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective: „Ei se arătaseră lacomi de învățătură, plăcuți la vorbă și meșteri în condei, isteți și destoinici, dar fără șir în ce făceau, cu trăsneli toți și cu toane...” (M.Caragiale, 110), • adverbe (locuțiuni adverbiale) (prin intermediul unui verb): „Astfel mie îmi pare să fi observat că Slavici a început să scrie mai rău în ce privește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]