2,926 matches
-
își schimbă pe rând rolurile, se aud în prim plan sau în plan secund, ca rolurile într-o piesă de teatru. Piesa „Le Rocher tremblant de Sept Faux” pentru flaute, percuție, pian și corzi a fost inspirată de o interesantă constelație de stânci de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural. Revine nr. 1 din „Cheia visurilor” mai transparent. În nr. 7
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Sâmbătă 18 septembrie (răpciune) Soarele răsare la 7,21 și apune la 19,40. De la începutul anului au trecut 262 de zile. Până la sfârșitul anului au rămas 104 zile. date astronomice 18-24 septembrie 2004 l SOARELE: parcurge constelația FECIOARA, întârzie la răsărit 7 minute și grăbește la apus 11 minute - deci, în această perioadă, ziua se micșorează cu 18 minute. l LUNA: în 21 septembrie se află în constelația SĂGETĂTORUL, la PRIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
zile. date astronomice 18-24 septembrie 2004 l SOARELE: parcurge constelația FECIOARA, întârzie la răsărit 7 minute și grăbește la apus 11 minute - deci, în această perioadă, ziua se micșorează cu 18 minute. l LUNA: în 21 septembrie se află în constelația SĂGETĂTORUL, la PRIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare în jurul orei 15 și crește. l PLANETELE (cele care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții; VENUS - vizibilă dimineața în est; MARTE - vizibilă seara în sud-vest; JUPITER - vizibilă
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
fiecărui an, când Pământul trece printr-un flux de particule de praf ce se deplasează de-a lungul orbitei cometei Tempel-Tuttle. Numele "Leonid" are la origine faptul că punctul de pe cer din care se observă căderea meteoriților se află în constelația Leului. AGERPRES Citește și:
Un asteroid de trei metri diametru, descoperit în apropierea Terrei () [Corola-journal/Journalistic/71008_a_72333]
-
mici grupuri de oameni. - Ei, ce zici, domnule Hagienuș? - Este veritabilă, domnule Pomponescu, seamănă cu zodiacul de la Tentyr. Asta a slujit ca un fel de piatră de fundație la ridicarea unui templu. După felul cum sunt așezate semnele zodiacale și constelațiile, arătând aspectul cerului în acel moment, se poate calcula anul. Totul este de a studia situarea aștrilor prin raport la soare. Există efemeride perpetue, prin care se poate determina poziția aștrilor, de pildă ale lui Caslant. Am Astronomia antică a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se ivească la stînga lor, și un glob de lumină galbenă lunecă sus pe cer, din spatele unui munte întunecat și prăpăstios. — Luna? întrebă Rima. — Nu poate fi luna, se deplasează prea repede. Globul avea toate caracteristicile lunii. Se înălță traversînd constelația Orion, trecu de Steaua Polară și se cufundă sub linia orizontului, la capătul îndepărtat al drumului. Puțin mai tîrziu, un pic ciobit într-o margine, se înălță din nou din spatele muntelui, la stînga. Rima rămase nemișcată și zise cu disperare: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trezi legănat în nemișcare, privind luna plină care strălucea. Pe cerul din preajma lui erau cîteva stele mari. Ochii îi erau atît de orbiți că și-i odihni în spațiile profunde dintre ele, dar alte stele începură să sclipească acolo, apoi constelații întregi; nu putea cerceta cu privirea spațiul, oricît de mic ar fi fost, fără să nu sesizeze praful argintiu al unei galaxii care pîlpîia în el. Cu aripile întinse, aeronava lui părea suspendată, ușor înclinată, între plafonul de stele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerînd deșerturile, migrând de-a lungul râurilor, ademenit de constelațiile de la amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate goale în care paragrafii reglementelor traduse din franțuzește se bat în capete și unde totul, demnitatea omului și a statului, să atârne de judecata unui imens număr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ani sau de luni, sau de o singură noapte, se lega prin tuburi filiforme, insesizabile, de toate celelalte. Dar nu toate catacombele, tuburile, cablurile, sârmele și canalele erau la fel de importante. Magistrale ale visului virau brusc în autostrăzi ale realității, creând constelații și engrame pe care cineva, de foarte sus, le-ar fi putut citi ca pe un tatuaj multicolor, iar cineva de foarte jos le-ar fi simțit pe propria piele, ca pe tortura sadică a tatuării. Mă trezeam uneori în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu glandele endocrine, cu sângele și cu saliva și cu moscul din transpirația lui. Și nu doar cu corpul, ci cu câinii și cu salcâmii și cu blocurile și cu mașinile și cu magazinele din jur. Cu anotimpurile și cu constelațiile. Că va vedea o dată cu ochiul mare, limpede și curat al întregului în afara căruia există numai inexistența. Abjecție și slavă îmbracă deopotrivă, ca un mucus care poate fi deopotrivă și mir sfânt, forma corpului nostru. Abjecție, pentru că sîntem viermi, tuburi cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
carcasei de tramvai. Altele aveau la capăt ace lungi, curbate neliniștitor. Cu ele, întreaga noapte, până au albit zorile, Herman mi-a tatuat toată țeasta, laborios ca o mare arahnidă, lucrând mecanic și tăcut. Ce planșă anatomică fantezist colorată, ce constelații într-o hartă a cerului altei planete, ce dantelă apretată de pe creștetul unei dolofane olandeze gravase Herman pe hemisfera craniului meu? N-aveam să știu niciodată. În orele lungi ale chinului tăieturilor cu lama, înțepăturilor și impregnărilor cu cerneluri multicolore
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sidefie. Sprijinită pe colosale coloane de porfir, o cupolă aurie se înălța prea sus ca să existe cuvinte pentru a-i descrie înălțimea, mai sus decât bolta cerească pentru un truditor al pământului și mai sus decât sfera de cuarț a constelațiilor. Sculpturi monstruoase erau orînduite-n nișe, de jur-împrejurul sălii, alternând cu coloanele roșu-brune. Reprezentau bărbați și femei nude, vopsite-n culoarea pielii, femeile mai roze, bărbații măslinii, toți cu aceiași ochi de azur și aceeași teroare pe chipuri. Grosimea unghiilor lor de la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lungi că nu puteau fi naturale. Pe pleoape, praful de aur pulverizat la-ntîmplare de suflarea ușoară din palmă, a sclavului, se ordonase totuși (căci nimic nu este hazard în lumea aceasta de paranoia și vis) ca să configureze imaginea exactă a constelațiilor, pe pleoapa dreaptă cele din emisfera boreală, banalizate de zodiac, iar pe cea stingă straniile arătări australe, între care Mașina Pneumatică și Crucea Sudului ardeau cu flacără vie, întrecută doar de grăunțul stelei Canopus ce călăuzește navigatorii prin întor-tochierile Strâmtorii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
micul și ruginitul balcon al casei unde stătea în gazdă, doar în maieu și fredonând un cântecel din Banat: Păi m-aș duce cătană eu Hai tri-li-li-li-li De-ar fi pușca de tuleu Hai tri-li-li-li-li, Costel se gândea că și constelațiile sânt tot mașinării și încerca să observe pe suprafețele lor lucioase urme de unsoare și emulsie de strung. Lumea întreagă era un angrenaj în care rotirea celei mai minuscule grăunțe de nisip din fundul oceanului producea, la celălalt capăt, un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tabel, asemenea celor cu logaritmi, sinusuri și cosinusuri din cărticica jegoasă pe care-o avea în odaie, un tabel în care miilor de gesturi, cuvinte, atitudini corporale, expresii faciale, pieptănături, haine purtate, pantofi, țigări, forme ale norilor, intemperii, poziții ale constelațiilor, evenimente politice, pietricele de pe caldarâm, amintiri de o clipă - le corespundeau tot atâtea reacții ale tinerei fete, într-o relație directă, univocă și imuabilă. Doar că era nevoie de sute de piese ale acestui angrenaj, care să fie activate deodată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
reclamă albastră a C.E.C.-ului, să pot ieși serile pe micul palier din față și, sprijinit de ultimul C, nevăzut de nimeni, ca un Ferragus sfidând metropola, să contemplu orașul, orașul meu drag și misterios întins sub covorul persan al constelațiilor. Pe străzile aproape pustii venea uneori un val de aer fierbinte mirosind a tei. Troleibuzele treceau triste ca niște care mortuare prin intersecția de la Universitate. Ajunsesem cu firul gândurilor la ciudata, fermecătoarea poveste a lui Paul și-a piticei rusoaice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dispare Bucureștiul, etaj după etaj, după schelăriile și cofrajele blocului de peste șosea, îmi aminteam acea primă tumefiere inexplicabilă a neînsemnatului apendice cu care făceam pipi nu ca pe un fapt în sine, ci ca pe-o piesă a unei întregi constelații în care mai intrau, cu grade diverse de probabilitate sau ficțiune, și alte bizarerii fiziologice, psihice sau doar visătoare - structuri de slăbiciune dublând ca o vatelină zdrențuită fermitatea melancolică a minții mele. Zăpada care cădea greu peste șoseaua Ștefan cel
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
le-am tot înșirat, ca niște vertebre, pe firul măduvei mele spinale, și-am rămas acolo, metamorfozat, adaptat texturii aerului de acolo, sclipirii norilor de acolo, până când ceva din exterior a grăbit avortarea mea din acele pântece succesive, cu alte constelații placentare și alte ape amniotice, alte raiuri și alți zei... Părinții mei o dată plecați, am rămas în fund, pe covor, înălțînd pentru căluț turnuri și piramide din cuburi. După un timp însă, întors de la pipi, am găsit turnul meu, înalt
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în mijlocul unui fel de lojă angelică de supraoameni, toți înalți și blonzi, cu strălucitori ochi azurii... Îi închipuiam goi, statuari, într-adevăr albi ca marmura, încît ochii deveneau neliniștitori și obsedanți pe fețele lor elene. Umerii îi aveau împodobiți cu constelații arzînde, formând zodii limpezi ca pe abțibildurile de pe pahare. "Băieții veseli", cum îi mai numea orbul, puteau fi Raci, Scorpioni, Capricorni sau Fecioare, depinde de cât de înalt era rangul lor în ierarhie. Ei se mișcau printre noi și totuși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vulpe, din tot volumul crupei ei de hipopotam, cu care freca pereții, rupând țurțurii fragili ai florilor de mină. O târa de mână pe Cecilia, a cărei sulemeneală fantastică se însuflețea și mai tare la lumina de acvariu a faclelor: constelațiile de aur de pe pleoapele ei se reflectau pe pereți și tavan ca-ntr-un planetariu. "Privește, sîntem înconjurați de cosmos!", îmi șopti, zâmbind, Fra Armando, pe care îl urmam îndeaproape, urmărind cum două firișoare de sânge îi izvorau din locul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unsă cu aloe și nard, sulemenită negru pe buze, pe sfârcuri și pe pliurile delicate de sub pubisul fără urmă de păr. Pleoapele coborâte, date cu kohl și presărate cu pulbere de aur, proiectau pe colosala boltă, mai nebunește ca oricând, constelațiile, încît se făcuse noapte de vară, zăbușitoare și luminoasă. La gât, pe un fir de iridiu, avea înșirate șapte smaralde brute, neatinse de polizorul giuvaergiului. Pe fiecare era scrisă o literă întoarsă, evreiască. La urechi, în chip de cercei, atârnau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
încremeniți acea agonie, nu a morții, ci a plămădirii, acel orăcăit, nu al nașterii, ci al leșinului final. Vedeam zgomote de catastrofă și pustiire, auzeam culori de foc și de gheață. Explozia-implozia mirosea a rugozitate. Atomii erau sisteme solare și constelațiile erau fermioni. Oh, paradis infernal, lumină întunecată! O cauză-efect încolți în miezul marginii acestei știme. Ii netezi carnea-aer, îi alină opacitățile străvezii. Îi organiză viitorul-trecut, îi ascultă cuvintele-lucruri. Din vânturile karmei, din înspăimîn-tătorul bardo al tărâmului de amurg avea să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
statui cu ochii goi acoperiți de molii, bolți neomenesc de înalte din apexul cărora coboară păianjeni grei, cu labele rășchirate, pe fire scânteietoare - tramvaiele cu care ai mers, orașele prin care-ai trecut, decât stele grupate de mintea ta în constelații iluzorii, așa cum adevăratele stele, ce desenează! în noapte Ursele, Săgetătorul sau Leul se află în planuri străine, unul de altul în grosimea bolții cerești și doar ochii noștri de pământeni, din punctul nostru unic, privilegiat între toate, e-n stare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unic, privilegiat între toate, e-n stare să vadă, să construiască, să scrie pe cer contururi de eroi și de zei. Doar la un parsec distanță harta stelară se sparge, desenele se strîmbă-n anamorfoze grotești, din Orion o stea intră-fl constelația Qurm și alta-n constelația Vach și totul se risipește în straniu și-n neânțelegere. Fractali, mereu fractali în tristul joc repetitiv al lumii. Căci tot la fel se întîmplă în neuronii noștri sculptați de vânturi, zgomote și lumină. Amintirile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n stare să vadă, să construiască, să scrie pe cer contururi de eroi și de zei. Doar la un parsec distanță harta stelară se sparge, desenele se strîmbă-n anamorfoze grotești, din Orion o stea intră-fl constelația Qurm și alta-n constelația Vach și totul se risipește în straniu și-n neânțelegere. Fractali, mereu fractali în tristul joc repetitiv al lumii. Căci tot la fel se întîmplă în neuronii noștri sculptați de vânturi, zgomote și lumină. Amintirile și trăirile noastre au unitate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]