15,474 matches
-
cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și, în consecință, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 19. De asemenea, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
DECIZIA nr. 393 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293658]
-
însăși Legea nr. 11/2024 nu era în vigoare. ... 25. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 22), obiect al controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial poate fi numai un text legal în vigoare (după distincția operată prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011) pentru că numai acesta are aptitudinea de a produce efecte juridice și, astfel, de a avea legătură cu soluționarea cauzei. De aceea, acest tip de control de constituționalitate este unul concret, ceea ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce excepția de neconstituționalitate a unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea, în
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
excepției în fața instanței judecătorești, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție
DECIZIA nr. 389 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293673]
-
privind protecția martorilor, în interpretarea dată prin Decizia nr. 4 din 13 februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanța de contencios constituțional urmează să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, în forma anterioară modificării acestora prin Legea nr. 200/2023, formă a legii în vigoare la data pronunțării Deciziei nr. 4 din 13 februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat aduce atingere atât prevederilor
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
acest sens, a fost invocată Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, paragraful 56). ... 20. În continuare, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Constituțională a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
1077 din 13 noiembrie 2020, paragraful 15, sau Decizia nr. 874 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 3 martie 2022, paragraful 21). ... 21. Ca premisă a analizei sale cu privire la constituționalitatea textelor criticate în interpretarea dată de instanța supremă, Curtea Constituțională trebuie să stabilească mai întâi dacă această interpretare se încadrează în limitele art. 126 alin. (3) din Constituție. ... 22. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că dispozițiile art. 19
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
echivoc prin Decizia Curții Constituționale nr. 67 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015, prin care s-a statuat că legiuitorul a prevăzut prin textul legal supus controlului de constituționalitate o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă, a cărei rațiune este de a institui un instrument eficient pentru combaterea infracțiunilor grave prin determinarea persoanelor care dețin informații decisive în acest sens de a le furniza organelor judiciare (paragrafele 13
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 29. Nu au fost identificate decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedurile de unificare a practicii judiciare și nici decizii ale Curții Constituționale în exercitarea controlului de constituționalitate în legătură cu chestiunea de drept sesizată. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 30. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 65 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292497]
-
ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 44 alin. (1) și (2) privind protecția dreptului de proprietate privată. ... 11. În susținerea acestor critici, autorul excepției arată că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt lipsite de precizie, previzibilitate și claritate și că odată cu intrarea în vigoare a acestora s-a creat următoarea inechitate: cadrele militare care au contractat un credit ipotecar/imobiliar ulterior adoptării Legii nr. 288/2018 au posibilitatea de a beneficia de
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
folosirii compensației prevăzute de lege și pentru plata ratelor unui credit imobiliar/ipotecar. “ ... 31. Prin urmare, Curtea Constituțională apreciază că, în prezenta cauză, criticile de neconstituționalitate ce vizează lipsa de precizie, previzibilitate și claritate a textelor de lege supuse controlului de constituționalitate sunt neîntemeiate. ... 32. În continuare, analizând susținerile ce privesc încălcarea prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). ... 39. Împrejurarea că plata ratelor are loc după intrarea în vigoare a art. 20 alin. (2^1) din
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
că o generalitate a sa în privința analizată nu este contrară per se principiului legalității incriminării, elementul de interpretare judiciară fiind necesar și inevitabil. ... 16. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a constatat că textul supus controlului de constituționalitate în respectiva cauză, sub aspectul analizat, este unul clar, precis și previzibil, îndeplinind cerințele de calitate a legii care decurg din art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
său constituțional“ (a se vedea și opinia separată la Decizia nr. 67/2018). Condițiile de admisibilitate menționate constant în jurisprudența Curții Constituționale vizează titularul dreptului de sesizare, termenul în care acesta este îndrituit să sesizeze jurisdicția constituțională și obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curte. ... 7. Aplicând aceste constante jurisprudențiale la cauza de față, se observă că cererea introductivă se referă la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ceea ce constituie obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională prin prisma
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
Președintelui nu poate fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. De aceea, competența instanței constituționale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituționalitate pe care numai Curtea Constituțională are competența de a-l exercita. Controlul de constituționalitate, în ansamblul său, este o garanție juridică fundamentală a supremației Constituției, astfel încât limitarea exercitării sale, în ipoteza unei atribuțiuni constituționale în considerarea căreia Curtea Constituțională
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
garant al supremației Constituției. De aceea, competența instanței constituționale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituționalitate pe care numai Curtea Constituțională are competența de a-l exercita. Controlul de constituționalitate, în ansamblul său, este o garanție juridică fundamentală a supremației Constituției, astfel încât limitarea exercitării sale, în ipoteza unei atribuțiuni constituționale în considerarea căreia Curtea Constituțională a fost înzestrată cu judecarea legalității unor acte/fapte juridice, nu poate fi acceptată (a
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
vedea Hotărârea nr. 66/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019). Practic, „prin reglementarea acestei atribuțiuni în sarcina Curții Constituționale, și nu a instanțelor judecătorești, legiuitorul constituant nu a dorit înlăturarea controlului de constituționalitate a actelor normative care privesc domeniul alegerilor pentru Președintele României, ci conferirea în sarcina Curții Constituționale a atribuției de verificare a legalității operațiunilor electorale realizate, îmbinând, astfel, în cadrul competenței aceleiași autorități publice, atât controlul de constituționalitate, cât și pe
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
înlăturarea controlului de constituționalitate a actelor normative care privesc domeniul alegerilor pentru Președintele României, ci conferirea în sarcina Curții Constituționale a atribuției de verificare a legalității operațiunilor electorale realizate, îmbinând, astfel, în cadrul competenței aceleiași autorități publice, atât controlul de constituționalitate, cât și pe cel de legalitate propriu-zis, efectele actului jurisdicțional al Curții Constituționale astfel pronunțat subsumându-se art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție“ (Hotărârea nr. 66/2019 precitată). ... 13. Având în vedere cele expuse mai sus, cu privire la
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
ceea ce înseamnă că ne aflăm într-un contencios constituțional obiectiv, în care nu se protejează doar un interes legitim privat al participanților la procesul electoral, ci se protejează un interes legitim public, și anume respectarea legalității și, implicit, a constituționalității procedurilor și normelor electorale pentru alegerea Președintelui României. Din acest motiv, apreciem că este admisibilă orice solicitare de anulare a alegerilor dacă sunt îndeplinite condițiile formale prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, fără a fi necesar
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
legalitatea procedurilor și veridicitatea rezultatelor alegerilor prezidențiale, cât și competența generală a Curții Constituționale, întemeiată pe dispozițiile constituționale ale art. 146 lit. f). ... 14. Prin urmare, acționând într-un dublu rol, atât de garant al supremației constituției, realizând control de constituționalitate, cât și de instanță de judecată pentru soluționarea cererilor de anulare a alegerilor prezidențiale, instanța de contencios constituțional realizează un contencios constituțional obiectiv, în sensul în care subiectul de drept calificat de lege pentru a formula cererea de anulare conform
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
în drepturi, pe compararea condițiilor referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei cu cele privitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, deci pe compararea unor instituții juridice distincte. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (Decizia
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
pentru noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii. ... 28. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile art. 88 alin. (3) și ale art. 91 alin. (3) lit. b) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederi din Constituție, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. ... 29. Totodată, Curtea constată că interpretarea
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
când, în cadrul soluționării plângerii contravenționale, instanța judecătorească înlocuiește pedeapsa principală a amenzii cu cea a avertismentului, Curtea constată că aceasta este o problemă de legiferare - prin completarea legii cu o prevedere care să reglementeze această situație -, iar nu de constituționalitate. ... 95. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
21. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel Alba Iulia, București, Constanța, Cluj, Ploiești, Timișoara și tribunalele Caraș-Severin, Tulcea. ... ... IV. Jurisprudența Curții Constituționale 22. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010, însă cu privire la alte aspecte decât cele care interesează prezenta sesizare. ... 23. Pe rolul instanței de contencios constituțional se află 6 dosare aflate în fază de raport, având
DECIZIA nr. 21 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293882]